Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
" Noi pregătim premizele unui concurs de soluții, poate chiar internațional, în care să stabilim niște politici publice care să genereze o dezvoltare cât mai coerentă. Vorbim de accesibilitatea zonei, de crearea unor locuri de muncă, accesorii funcționării parcului tehnologic dar și cele necesare funcționării corecte a acestui parc. Vorbim de hoteluri, de alte funcțiuni care vor fi generatoare de venituri și care, ușor-ușor, vor permite dezvoltarea ulterioară a zonei.
Vorbim de parcuri, de expropieri de terenuri. Există într-adevăr teren pe care n-a fost consturit, există o bază în care poți să te dezvolți, însă și cetățenii și proprietarii trebuie să înțeleagă un alt tip de dezvoltare. Și atunci aportul nostru este unul maxim, trebuie să intervenim și să gâmndim un set de reguli înainte ca avalanșa dezvoltării, această dezvoltare urbană accentuată din ultima perioadă să nu acopere această zonă.
Vorbim și de un cadru legal care nu este cel mai fericit, în sensul că sunt unele vulnerabilități și atunci noi trebuie să găsim o variantă prin care să nu devină abuziv în aplicarea unor măsuri. Dar vorbim și de regulamente care sunt ușor depășite față de ceea ce presupune această investiție.
Vorbim de educație și de ceea ce ar trebuie să gândim meseriile viitorului pentru că de fapt aici este cheia. Noi trebuie să ne armonizăm și să ne pliem rapid pe ceea ce presupune această dezvoltare", explică arhitecta Olivia Oprescu Ciobanu.
Infrastructura în zonă este gândită la nivelul anului 2000.
"Bariera infrastructurii ține și de aplicabilitatea instrumentelor la îndemână. O accesibilitate facilă în zona aceasta este gândită încă la nivelul anului 2000, când a fost aprobat PUZ-ul municipiului București. Ele au fost gândite, numai că și coridorul aferent acestui traseu este o zonă non edificandi pentru că trebuie să facă parte dintr-un proiect de expropiere și să se treacă la acțiune. Tot felul de drumuri trebuie făcute în diferite zone. Este în discuții un drum radial și vine să faciliteze accesul către Măgurele, ducând mai departe către Giurgiu. Este vorba despre dezvoltarea sudului țării cu acest proiect.
Cu certitudine, parcul va avea drum de acces și va avea apă curentă și canalizare pentru că de aceste lucruri ne ocupăm mnoi. Am gândit și ne-am pus bani deoparte, și sperăm să o facă și guvernul, așa cum apare în documente, ca cel puțin în următorii 4 ani să ne concentrăm resursele naționale, europene și locale pe finalizarea proiectului de apă și apă uzată în întreg județul Ilfov, și evident, și la Măgurele, care are un loc major în acest proiect de 400 de milioane de euro.
Avem cuprins în proiectul tehnic partea de drum de acces către parc. Sigur că ne dorim mult mai mult. Guvernul României a aprobat conceptul de Laser Valley of Light, unde Măgurele este epicentru, și care vorbește despre o dezvoltare sustenabilă intercontectată din regiunea București-Ilfov. Proiectul ar trebui să asigure toată partea de infrastructură, să asigure toată acestă dezvoltare urbană integrată și să asigure aceste conexiuni cu piața. M-aș aștepta să văd și partea de cale ferată, nu numai în partea de sud a regiunii, dar și în partea de nord. Regiunea București-Ilfov nu are un nod intermodal pentru a transfera mărfurile, deși are PIB-ul mai mare decât al Corației. Are portul Constanța iar singurul centru este plănuit a fi construit din surse private, undeva spre vestul țării", spune aceasta.
