Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Managerii celor mai mari companii din industria energetică, membri ai Guvernului și Parlamentului, precum și experți în domeniul resurselor regenerabile s-au reunit ieri la summitul „Restart & Repower România - Noua strategie energetică şi de dezvoltare” organizat de Antena3 CNN, pe platforma RO 3.0. Printre temele abordate cu acest prilej s-au numărat strategia energetică a României în noul context european, creșterea aportului energetic al țării noastre pe piețele regionale și valorificarea resurselor primare, creșterea consumului național de energie prin reindustrializare, importanța inovării și digitalizării în sectorul energetic etc.
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: „O producție mai mare de energie scade prețurile”
Prezent la summit, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că românii ar putea plăti preţuri mai mici la energie, iar România ar putea exporta energie în viitorul apropiat, ceea ce înseamnă și afirmarea ţării noastre ca lider în regiune. „Pe orice piață, atunci când produci mai mult, când ai o ofertă mai mare, prețul scade în contextul unei cereri constante. (...) Hidroelectrica trece printr-o mare transformare și devine, dintr-o companie care a gestionat ani de zile o infrastructură creată de părinții sau de bunicii noștri, o companie care începe să construiască și pentru copiii noștri. În acest context a fost și vizita din Emiratele Arabe Unite cu premierul Marcel Ciolacu și în acest context a fost şi parteneriatul extrem de substanțial cu Masdar, una dintre cele mai mari companii de profil din lume.
Hidroelectrica şi Masdar vor dezvolta în următorii trei ani, au acest termen, cel puțin 2.000 de megawați în panouri flotante pe lacurile de acumulare - proiect în premieră pentru România -, dar şi parcuri solare onshore și capacități de stocare. Avem investiții, avem fonduri, avem cele 16 miliarde cu aproximație din fondul pentru modernizare și avem PNRR. Și toate aceste lucruri sper că se văd în aceste luni de zile, de când sunt ministru, că am accelerat toate programele de investiții din PNRR, de la surse de energie regenerabile, investiții A1, producție de hidrogen, am finalizat acum apelul și suntem în evaluare, stocare producție de panouri fotovoltaice și producție de baterii în România, ca să nu mai fim dependenți doar de sursele externe de astfel de echipamente”, a spus ministrul Energiei.
Avem resurse financiare pentru toate planurile. De exemplu, avem investiția din PNRR, 460 de milioane de euro, apel finalizat aproape 2.000 MW, proiecte care se vor finaliza în unul-doi ani de zile. Avem fondul pentru modernizare, am lansat 815 milioane de euro, iarăși producție de energie verde și autoconsum de energie verde. Avem apelul pe hidrogen de 100 de milioane de euro din PNRR și pregătim o schemă de 1.000.000.000 euro din Fondul pentru Modernizare până la finalul anului. Avem tot în pregătire schema pe stocare”.
ministrul Energiei, Sebastian Burduja
Coridorul Vertical, proiectul inițiat de Transgaz, avansează
Ion Sterian, directorul general al companie Transgaz, a abordat în cadrul uneia dintre intervențiile sale proiectele pe care compania le are în derulare. Astfel, el a anunțat că pe pe data de 2 mai se va lansa licitația pentru capacitate neincrementală, pas premergător licitației pentru capacitate incrementală, care va fi la mijlocul lunii iulie, de 10 miliarde de metri cub de gaz, care va duce la reducerea totală a dependeței de gazul rusesc. Directorul general Transgaz Ion Sterian a lansat, dezvoltat și promovat inițiativa Coridorului Vertical pentru transportul gazelor dinspre sudul Europei spre nord încă din 2016, iar acum realizarea lui se bucură de sprijinul multor state, inclusiv Ucraina și Republica Moldova, iar la începutul acestui an a primit un puternic suport din partea Statelor Unite.
„Dezechilibre sunt și la Transgaz, și pozitive, și negative. De ce e dezechilibru pozitiv? Pentru că nu mai avem industrie. Cu sprijinul Guvernului, Hidroelectrica a cumpărat cele două fabrici de la Reșița, lucru care va relansa partea aceasta de industrie a României. Dar noi avem nevoie de industrie, să o dezvoltăm, să o relansăm, că degeaba sunt proiecte extraordinar de multe și multe sunt în implementare.
Pe partea de gaz sunt peste 3.700 MW proiecte de producere a curentului electric, care practic au intrat în faza de licitație și de execuție. Astăzi, vreau să vă anunț că celor care implementează centrala electrică de 1.700 MW de la Deva li s-a înmânat cu solemnitate, cu festivitate la Agenția de Protecție a Mediului Deva, acordul de mediu. Acesta este un lucru foarte important, care e pasul premergător autorizației de construcție, iar Transgaz se va ocupa să construiască conductă de 52 km pentru alimentarea cu gaze a centralei”.
Ion Sterian, directorul general Transgaz
Guvernul lansează Strategia de reindustrializare
Unul din documentele pe care Guvernul se pregătește să le finalizeze în această perioadă și să-l pună în dezbatere publică este Strategia de reindustrializare a României, a anunțat în cadrul dezbaterilor ministrul Economiei, Ștefan Oprea. În acest context, oficialul a subliniat că Executivul are în pregătire o hotărâre privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea industriei prelucrătoare. Sunt vizate, printre altele, producția de oțel verde, unde există deja trei companii interesate să investească în această tehnologie, dar și pentru construirea unei unități care să prelucreze minereul de cupru, în condițiile în care de ani de zile România își trimite producția la export și importă produse finite.
1.554 MW este capacitatea instalată de prosumatori, iar aceasta se estimează că va ajunge la 2.200-2.300 MW până la sfârșitul anului, a anunțat vicepreședintele ANRE, Gabriel Andronache.
Compania Transgaz este solicitată să participe la construcția unui gazoduct cu o lungime de 5.600 km care să lege Nigeria de Maroc, traversând 13 țări. De asemenea, a fost solicitată să participe la proiecte în Vietnam și în țările ex-sovietice.
István-Loránt Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat: „Gazul natural este viitorul”
„Din 2020, România nu mai are strategie energetică. Curtea de Conturi a făcut un raport foarte important despre efectele lipsei strategiei energetice. Astfel, între 2019 și 2020, producția de gaze a scăzut cu 10,42%, între 2017 și 2021, importul a crescut de trei ori în contextul reducerii producției interne, iar între 2020-2021, investițiile în explorare s-au redus de peste cinci ori, față de 2019. Gazul natural este viitorul. (...) România neavând strategie energetică, toți actorii din acest domeniu au făcut ce au vrut și ce au putut, pentru că nu a fost o direcție clară. Pe de altă parte, nu au fost nici inițiative guvernamentale, prin care să susținem industria. Fără consumatori, putem să producem energie electrică și gaze naturale cât China. Oglinda unei economii sănătoase se poate citi din consumul energiei electrice și al gazelor naturale. Din păcate, noi nu avem consumatori industriali și nu mă refer numai la industria mare, ci și la acele IMM-uri românești care au 20-50 de angajați, însă au nevoie de energie electrică și gaze naturale. Este foarte important ca Guvernul să vină cu programe specifice pentru IMM-uri și pentru industrie. Din păcate, după 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, nu putem să numim niciun program conceput pentru industrie sau IMM-uri. Dacă noi nu facilităm și nu venim în ajutorul acestor companii, putem să avem gaze naturale și energie electrică în exces, însă vom fi forțați să exportăm. Ca strategie energetică, cel mai important document ar trebui să fie cel al securității energetice. Ce înseamnă securitatea energetică? Să ai capacitate de producție pentru energia electrică și gaze naturale, să ai capacitate de transport și distribuție și să ai capacitatea de apărare a acestor sisteme. România stă bine la aceste capitole”, a spus István-Loránt Antal.
Transgaz își face firmă pentru transportul hidrogenului
Compania Transgaz își va extinde activitatea în domeniul transportului de hidrogen, iar pentru aceasta are în plan înființarea unei companii specializate. Acționarii companiei sunt chemați pe 5 iunie să-și exprime votul în această privință, a anunțat directorul companiei Ion Sterian, răspunzând unei întrebări adresate de către cotidianul Jurnalul. Compania are în acest moment în derulare un proiect-pilot pentru utilizarea amestecului de gaze naturale cu hidrogen, dar există legislația necesară pentru a avansa cu el, a subliniat directorul general Transgaz.
Cristian Buşoi, europarlamentar: „Se discută din ce în ce mai mult de un Pact Industrial”
„Cred că s-a schimbat deja percepţia în ceea ce priveşte nevoia de a privi lucrurile mai echilibrat. Cred că vom rămâne şi în perioada următoare cu un focus puternic pe transformarea generată de Green Deal. Obiectivele anului 2030 sunt nişte obiecte aflate deja în legislaţie. Ele trebuie duse la îndeplinire. Pot fi discutate, tranziţia poate fi rediscutată, deja ştiţi că există un target şi pentru 2040, însă, în paralel, complementar cu Green Deal-ul, se discută din ce în ce mai mult de un Pact Industrial, Industrial Deal. În comisia pe care am condus-o, pe care o conduc încă până la 30 iunie, am fost printre primii care am ridicat problema nevoii de a fi mult mai focusaţi şi pe nevoile industriei europene. Într-adevăr, alături de Răzvan Popescu (dir. gen. Romgaz - n. red), alături de reprezentanţii OMV Petrom, am avut surpriza plăcută să văd că ceea ce încearcă să construim cu proiectul Neptun Deep din ultimul timp a generat o favorabilitate destul de importantă. Sigur că e de muncă foarte mult şi o prezenţă şi un dialog consistent cu ecosistemul de la Bruxelles, nu doar Parlamentul European - Comisia, presa europeană, toate acestea pot fi de ajutor pentru ca oportunităţile pe care le oferă România pentru securitatea energetică să fie mai bine înţelese şi să fie acceptate şi susţinute. Vorbim de gaz şi potenţialul Mării Negre, Neptun Deep, dar putem deveni şi un exportator de electricitate, deoarece cu toate proiectele pe care le avem în vedere, Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, reactoarele modulare, toată febra aceasta binevenită a investiţiilor în regenerabile, cu tot ceea ce poate susţine, de asemenea, şi Comisia Europeană, prin Fondul de Modernizare, proiectul din PNRR, plus celelalte investiţii în cogenerare cu gaz vor genera, cel puţin teoretic astăzi, o cantitate de electricitate foarte importantă, care poate transforma România în exportator de securitate energetică”, a spus europarlamentarul Cristian Bușoi.
