Discuţii între Tovarăşii Jakes şi Ceauşescu

A doua zi după desfăşurarea vizitei secretarului general Nicolae Ceauşescu, presa pragheză a prezentat un material amplu despre discuţiile înaltului oaspete român şi Milos Jakes, secretarul general al Partidului Comunist Cehoslovac. Vă prezentăm în continuare un articol publicat în oficiosul PCC, Rude Pravdo:

În dimineaţa zilei de 17 mai au avut loc la Praga convorbiri între Milos Jakes, secretar general al Partidului Comunist Cehoslovac (CPCZ) şi Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român şi preşedinte al Republicii Socialiste România. Ei au apreciat că întâlnirile periodice dintre liderii celor două partide sunt definitorii pentru aprofundarea relaţiilor dintre CPCZ şi PCR, dintre Republica Socialistă Cehoslovacia şi Republica Socialistă România.

Milos Jakes a vorbit despre implementarea rezoluţiilor celui de-al 17-lea congres al CPCZ, despre restrucurarea economică şi socială şi despre programul de democratizare care a fost pus la punct la ce-a de-a şaptea plenară a Comitetului Central al CPCZ. El a subliniat că politica partidului s-a bucurat de sprijin popular, ca o confirmare a ecoului mobilizator al chemărilor transmise de la Prezidiul Comitetului Central la cea de-a 41-a aniversare a evenimentelor din februarie 1948.

El i-a spus oaspetelui româna că principiile noului mecanism economic au în vederea utilizarea unor pârghii manageriale şi îmbunătăţirea formelor şi metodelor planificării centrale. Contabilizarea socialistă,  auto-finanţărea şi auto-administrarea, atribuirea responsabilităţii întreprinderilor către colectivităţile de muncitori pentru a veni în întâmpinarea nevoilor societăţii sunt considerabil întărite. Milos Jakes, secretarul general al Co­mitetului Ceantral al CPCZ, a subliniat importanţa ataşamentului partidului  faţă de creşterea democraţiei socialiste, sporirea participării maselor la administrarea societăţii, vizibilă în implementarea măsurilor pentru o intensificare a activităţilor Frontului Naţional şi a organizaţiilor membre, faţă de adâncirea funcţiei de self-management a comunităţilor naţionale, faţă de promovarea unei politici de deschidere şi de informare a opiniei pu­blice.

El a mai arătat că cel de-al 18-lea Congres al CPCZ a fost anunţat pentru mai 1990. Pregătirea lui implică o intensă activitate politică, teoretică, ideologică şi organizaţională din partea partidului pentru a pregăti organizaţiile de partid, în aşa fel încât activităţile clasei muncitoare să se bucure de un cadru plin de energie şi de creativitate. Congresul va evalua performanţele în îndeplinirea ţintelor socio-economice, dar şi procesul de restructurare şi democratizare, şi va lua decizii importante pentru munca viitoare a partidului şi a societăţii în interesul realizării mai rapide a dezvoltării socio-economice a ţării şi a îmbunătăţirii standardului de viaţă, material şi spiritual.
Nicolae Ceauşescu a vorbit despre impresionantele transfor­mări revoluţionare din Republica Socialistă România, mai ales după cel de-al nouălea Congres al PCR, pe calea socialismului, în conformitate cu regulile generale şi cu principiile socialismului şi în condiţiile şi realităţile din România. A insistat asupra mă­surilor ce au fost luate pentru a crea noi forme de administrare economică pe bază de self mangement, pentru a îmbunătăţi pla­nificarea, mecanismul economic şi financiar, pentru a întări independenţa socialistă, pentru a realiza un sistem revoluţionar democratic muncitoresc de conducere ca parte a managementului întregii economii şi activităţi sociale cu poporul pentru popor şi care îi garantează clasei muncitoare o participare activă la admi­nistrarea societăţii pentru realizarea ţelurilor de dezoltare a ţării.   

PCR, care s-a raportat mereu la acţiune din perspectiva unui partid revoluţionar, a fost prezentat ca organizatorul şi agentul din spatele tuturor transformărilor revoluţionare din România. Socie­tatea, s-a arătat în cuvântare, nu poate fi schimbată, ţelurile re­voluţionare nu pot fi atinse, comunismul nu poate fi construit altfel decât prin luptă revoluţionară, printr-o întărire continuă a rolului conducător al partidului. Rezoluţiile celui de-al 13-lea Congres al PCR s-au concretizat în măsuri şi programe ce urmăresc o creştere intensivă a economiei României, modernizarea industriei şi a agriculturii, utilizarea tehnologiilor avansate, îmbu­nă­tăţirea calităţii produselor care vor duce România la un nou stadiu de dezvoltare, superior. Plata integrală a datoriei externe la sfârşitul lui martie  anul acesta, a fost prezentată ca o mare victorie a poporului român, o expresie a forţei economice şi un simbol al deplinei indepedenţe economice şi politice a României.

Au fost expuse pregătirile pentru cel de-al 14-lea congres al partidului care va trasa noi perspective de dezvoltare, până în anul 2000 şi pentru primele decenii ale celui de-al treilea mileniu, când România se va transforma într-o ţară socialistă multilateral dezvoltată, cu o economie avansată, cu un mare potenţial ştiinţific şi cultural cu un înalt standard de viaţă, material şi spiritual. În prezent, poporul român se pare că se consacră pe deplin înde­plinirii exemplare a programelor de dezvoltare, fiind hotărât să marcheze cea de-a 45-a aniversare a revoluţiei antifasciste şi anti-imperialiste pentru eliberare naţională şi socială şi cel de-al 14-lea congres al partidului prin noi şi semnificative realizări în toate domeniile.

Milos Jakes şi Nicolae Ceauşescu au precizat că înţelegerile semnate la întâlnirea de la Bucureşti, din aprilie 1988, au fost respectate şi au notat că ambele părţi au făcut eforturi pentru o dezvoltare ulterioară şi pentru aprofundarea relaţiior româno-ce­hoslovace în politică, economie, cultură, ştiinţă şi în alte domenii. Totuşi, atingerea ţintelor cere o mai mare implicare şi o mai mare iniţiativă a organizaţiilor centrale şi locale mai ales a celor care activează în domeniul economic.

A fost exprimată deplina satisfacţie în ceea ce priveşte nivelul relaţiilor dintre cele două partide, dintre guverne, parlamente, organizaţii publice şi de masă, între judeţe şi oraşe din cele două ţări şi s-a pus accent pe intensificarea acestor legături, pe schimbul de experienţă legat de construcţia socialistă.
În timpul discuţiilor despre colaborare economică, cei doi li­deri de partid au insistat ca organizaţiile economice din Republica Socialistă Cehoslovacă şi Republica Socialistă România să aibă permanent în vedere implementarea unor programe de dezvoltare economică, tehnologică şi ştiinţifică, pe termen lung, până în anul 2000.

A fost apreciată dezvoltarea bunelor schimburi din anul 1988 dar şi faptul că schimburile economice din respectivul an au fost cu opt procente mai mari decât în anul anterior şi au fost cele mai mari înregistrate vreodată, ca volum. Totuşi, producţia care a rezultat în urma acestei cooperări şi specializări se situează doar pe la vreo 17 procente şi a fost considerată inadecvată. S-a afirmat că implementarea măsurilor stipulate de Comisia Guvernamentală Reunită pe probleme de Economie, Tehnologie şi Colaborare Ştiinţifică de la Praga, de la începutul lui mai, ar ajuta la perpetuarea extinderii colaborării economice. S-a arătat că formele mai avansate de colaborare, în special aprofundarea substanţială a cooperării şi specializării implică dezvoltarea relaţiilor nemijlocite între întreprinderile productive şi unităţile de cercetare ştiinţifică, drept principala cale de a intensifica colaborarea economică dintre cele două state. În acest context, s-a pus accentul pe importanţa "programului pentru o mai mare cooperare în câmpul producţiei şi al specializărilor" semnat în timpul vizitei.

S-a pus accentul pe intensificarea luptei organizaţiilor de pla­nificare din cele două ţări pentru a coordona planurile economice pentru perioada 1991-1995, care trebuie să se încheie în primul trimestru al anului 1990.

Milos Jakes şi Ceauşescu au schimbat opinii cu privire la actualele aspecte ale situaţiei internaţionale. Ei au fost de acord că problema fundamentală a zilelor noastre este menţinerea păcii şi securităţii în lume, oprirea cursei înarmărilor, mai ales a celei nucleare, implementarea unor noi măsuri de dezarmare, eliminarea pericolului unui dezastru nuclear. Ei au arătat că dinamica politicii externe a ţărilor socialiste şi a forţelor progresiste din lume au ajuns la câteva rezultate pozitive, care atesată trecerea de la confruntare la dialog şi la construirea încrederii între state.

Totuşi, situaţia internaţională continuă să fie complexă şi contradictorie. Testele nucleare continuă ca şi acţiunile de militarizare şi de modernizare a armelor.

În legătură cu aceasta, s-au făcut referiri la hotărârea ţărilor socialiste de a-şi reduce unilateral forţele armate şi bugetele militare. S-a subliniat că interesul popoarelor europene cere trecerea la măsuri concrete de dezarmare, renunţarea la modernizarea armelor nucleare tactice şi inaugurarea unor negocieri în vederea eliminării rezervelor nucleare şi a tuturor armelor de distrugere în masă. A fost exprimată convingerea că materializarea pro­punerilor cu privire la crearea unor zone libere de arme nucleare şi chimice în Balcani, în Europa Centrală şi în alte părţi ale Continentului European; materializarea iniţiativei României, cu privire la o întrevedere a conducătorilor de stat şi de guvern din Balcani, ca şi materializarea iniţiativei Cehoslovaciei cu privire la crearea unei zone de încredere, de colaborare şi de relaţii de bună-vecinătate, pe linia de contact a statelor Pactului de la Varşovia şi a statelor membre ale NATO vor contribui, de asemenea, la întărirea securităţii în Europa. În acest context, s-a stabilit ca partea cehoslovacă să participe la o întâlnire a ţărilor vecine, pe chestiuni de protejare a mediului înconjurător.

Conducătorii celor două partide au subliniat, de asemenea, nevoia de a respecta cu stricteţe, în relaţiile dintre state,  principiile legate de independenţa naţională şi de suveranitate, repsectarea inviolabilităţii graniţelor, a integrităţii teritoriale, re­nun­ţarea la ameninţare şi la folosirea forţei şi lipsa de inter­venţie în afacerile interne. Ei au mai vorbit despre nevoia unei riposte ferme faţă de orice manifestări revanşarde,  şoviniste şi naţionaliste, faţă de orice formă de instigare a unui popor împotriva altuia, faţă de atentatele la integritatea teritorială a unui stat.

S-a căzut de acord că, în actualele circumstanţe, este deosebit de important să se ia măsuri concrete pentru a rezolva chestiunea subdezvoltării şi pentru a construi o nouă ordine economică internaţională. Cele două partide şi state au o poziţie consistentă în privinţa unor potenţiale înţelegeri politice prin care conflictele interstatale şi aspectele litigioase să fie rezolvate.

Discuţiile au abordat şi situaţia internaţionalei comuniste şi a mişcării muncitorilor. Părţile au notat că mişcarea se confruntă cu noi probleme de principiu iar soluţionarea lor depinde de perspectivele socialismului şi ale progresului social al lumii. Apelul la o abordare nouă şi la o nouă cale de a înţelege perspectivele luptei revoluţionare, apelul la analiza ştiinţifică a problemelor contemporaneităţii şi la construirea de relaţii între partide trebuie puse la punct într-un mod echitabil; fiecare partid va avea dreptul de a elabora propria sa linie politică, propriile strategii revoluţionare şi tactici, liber de orice interferenţă străină, în concordanţă cu circumstanţele concrete în care îşi desfăşoară activitatea. Cei doi lideri au afirmat hotărârea partidelor şi statelor lor de a milita ferm pentru dezvoltarea colaborării, pentru întărirea unităţii şi solidarităţii între toate ţările socialiste.

Un schimb intens de opinii între partide este necesar şi ar trebui să includă întâlniri internaţionale şi regionale dar şi implementarea tuturor formelor de colaborare ca şi a unui nou conţinut în ceea ce priveşte relaţiile cu mişcările social-democratice, de stânga şi cu mişcările democratice.

Discuţiile au avut loc într-o ambianţă cordială, tovărăşească într-o atmosferă pronunţată de muncă.

Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român şi preşedintele Republicii Socialiste România l-a invitat pe Milos Jakes, secretarul general al Comitetului Central al CPCZ, în România.
Invitaţia a fost acceptată cu plăcere.
Rude Pravdo - 18 mai 89
Traducere din limba engleză de Eliza Dumitrescu