În biroul preşedintelui consiliului oamenilor muncii de la Întreprinderea de reţele electrice Cluj, ing. Gabriel Ruga, am putut urmări pe ecranul unui display situaţia consumului de energie atât la marile unităţi industriale din Cluj-Napoca – de exemplu Combinatul de utilaj greu –, cât şi la cei din Turda, la Combinatul metalurgic din Câmpia Turzii, Combinatul de fibre, celuloză şi hârtie din Dej etc.
Toate afişate cifric sau reprezentate, totodată, în mod grafic. Fireşte, situaţii raportate la cotele repartizate pentru a exista un etalon de comparaţie. Acest fapt permite conducerii întreprinderi de reţele Cluj măsuri operative în sprijinul unităţilor economice, acolo unde se manifestă, în unele zile sau perioade, depăşiri ale consumurilor normate. Interesaţi de amănunte, constatăm, în discuţia cu directorul întreprinderii, lucruri deosebit de interesante care, credem, pot constitui o experienţă pozitivă în această direcţie, a îmbunătăţirii sistemului informaţional pe ansamblul unităţii respective printr-o fundamentare ştiinţifică a actului de decizie.
- Sistemul de teleurmărire a consumului de putere şi energie electrică - ne spune ing. Gabriel Ruga -, s-a realizat, pe cât a fost posibil, cu forţe proprii. El permite aplicarea efectivă a măsurilor de încadrare a consumatorilor în repartiţiile aprobate şi, în acelaşi timp, iniţierea unor acţiuni imediate şi eficiente în scopul eliminării risipei. Căci IRE Cluj are de acum un sistem de teleurmărire, realizat cu microcalculatoare, informaţiile fiind culese automat din 14 staţii de transformare şi 128 de contoare. Putem afirma că la ora actuală, acţiunea de montare a contoarelor degeratoare de impulsuri pe raza judeţului Cluj este terminată. Totul se cercetează la punctul de comandă al IRE Cluj de unde datele se comunică centralei industriale de profil. Într-un viitor apropiat, IRE Cluj, fiind şi centru zonal, va prelua datele de la punctele de comandă - printr-un echipament concentrator de date - de la toate întreprinderile de reţele electrice din Transilvania arondate dispeceratului energetic teritorial din municipiul de pe Someşul Mic. De unde, de asemenea, vor transmite centralei noastre din Capitală.
- Cum aţi ajuns la acest sistem ingenios?
- Având în vedere numărul relativ mare al personalului nostru - circa 1.500 de oameni - dar mai ales dispersia lui într-un areal geografic amplu, judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, s-a pus tot mai acut problema găsirii unor modalităţi de apreciere operativă a activităţii factorilor om-instalaţie aflaţi într-o relaţie indisolubilă şi hotărâtoare pentru buna funcţionare a sistemului energetic în toate compartimentele lui. Atunci am abordat frontal, aş spune, cele mai moderne procese ce pot duce la un sistem informaţional de mare precizie şi operativitate, inclusiv traficul radio de o putere amplă care să permită legături directe din orice punct al celor două judeţe amintite, inclusiv interiorul legat cu toate subunităţile de producţie, pentru a putea şti, în orice moment, ceea ce se întâmplă într-un loc sau altul. Am realizat apoi, pentru conducerea economică - prin oficiul de calcul propriu -, gestionarea şi evidenţele respective pentru personal, facturarea energiei, bilanţuri financiare etc., rulând în acest sens peste 20 de programe informatice, cu economia de manoperă şi de timp de rigoare. Adică cu o mare productivitate.
- Pe de altă parte observ că v-a preocupat, în cel mai înalt grad, informatica de proces, nu?
- De bună seamă, înscriind până acum în acest sistem modern circa 70% din puterea instalată, inclusiv controlul judeţului, totul fiind concentrat, centralizat la punctul de comandă al întreprinderii noastre, aşa cum aţi văzut pe ecranul display-ului din biroul meu, urmărind puterea şi energia consumată în 24 de ore şi instantaneu sau la fiecare oră, pe paliere etc.
Virgil Lazăr - România liberă, nr. 13.827/1989
Citește pe Antena3.ro