Ceauşescu, garantul comunismului tradiţional

La 7 iulie 1989, El Pais publica un articol scris de Pilar Bonet, trimis special al publicaţiei la Bucureşti, cu ocazia summit-ului alianţei militare estice.

"În cadrul summit-ului Pactului de la Varşovia, preşedintele român, Nicolae Ceauşescu se va prezenta ca şi garantul comunismului tradi­ţi­o­nalist, ­în încercarea de a da acestei entităţi o mai amplă dimensiune politică şi o structură în acord cu demilitarizarea relaţiilor dintre Est şi Vest. Aceasta este impresia gene­rală care predomina în mediile diplomatice, înainte de sosirea de aseară a liderului sovietic, Mihail Gor­baciov, care va asista la reuniu­nea Comitetului Politic Consultativ al Pactului de la Varşovia, ţinut în capitala României astăzi şi mâine.

Summit-ul va fi deschis de dis­cursul, în calitate de amfitrion, al lui Ceauşescu, şi se va continua cu o aglomerată zi de lucru, care se va prelungi şi duminică, printr-o sesiune de jumătate de oră, urmată de semnarea comunicatului final, asupra căruia, potrivit unor surse diplomatice din interior, există dispute. Zvonurile spun că acesta ar reprezenta răspunsul la ultimele propuneri făcute de preşedintele SUA, George Bush, şi o propunere de modificare a conceptului de or­ga­nizaţie militară a Estului, cu sco­pul de a-l aduce mai  "aproape de po­por". Şeful Institutului European din URSS, Vladimir Erofeev s-a plâns în mod public că, spre deosebire de NATO, Pactul de la Varşovia nu are organe consultative şi de coordonare, secretariat interna­ţi­o­nal, comitete sau reprezentanţe permanente ale ţărilor aliate.  

Structuri militare multilaterale
 "Organele sale politice, Comitetului Politic Consultativ şi Comitetul Miniştrilor de Apărare, se re­u­nesc sporadic. Nu există un secretariat internaţional. Nu există Parlament, nici misiuni permanente, nici măcar sediu. Există doar structurile militare unilaterale," spune Erofeev.

Respins de Occident din cauza politicii duse în privinţa drepturilor omului, Ceauşescu încearcă să in­troducă în programul summit-ului o dezbatere informală între secretarii generali ai partidelor comuniste pentru apărarea po­zi­ţi­i­lor ideologice care sunt vizate de reforma URSS-ului. Surse din interior spun că Ceauşescu speră să atragă de partea lui RDG-ul şi Cehoslovacia.

În timpul lui Leonid Brezhnev, Ceauşescu, aflat la putere din 1965, a făcut notă discordantă prin constantele sale afirmaţii de suveranitate şi chemare a superputerilor la dialog. Şi-a păstrat această poziţie până la venirea la putere a lui Gorbaciov. Totuşi, în faţa forurilor internaţionale, prestigiul regimului ceauşist era profund ştirbit din cauza autoritarismului politicii interne.  

Ceauşescu insistă să reintroducă conceptele tradiţionaliste şi stali­niste ale marxismului. Liderul a subliniat "caracterul muncitoresc" al partidului, a condamnat pluripartitismul numindu-l o încercare de eliminare a partidelor comuniste şi s-a pronunţat împotriva "micşorării proprietăţii industriale şi agricole socialiste" în scopul de a se reveni la "anumite forme de proprietate capi­talistă, cum este mica proprietate". Acest lucru, potrivit lui, ar însemna o "involuţie de câteva decenii".  

Periculoasa toleranţă
Schimbările din Ungaria, care din punctul de vedere al Bucureştiului reprezintă un duşman, şi succesele din China sunt elemente pe care Ceauşescu le poate folosi pentru a demonstra că partidul şi puterea sunt în pericol atunci când toleranţa este extinsă. în acest sens, România nu are probleme.

Politica sa represivă, contestată de voci răz­le­ţe, printre care şi cele ale unor înalţi oficiali comunişti căzuţi în dis­graţie, a făcut Ro­mâniei deservi­cii, aducând în luna aprilie întreruperea negocierilor pentru acordul comercial şi de cooperare cu CEE.

România a anunţat că are capacitatea să construiască arme atomice, deşi nu intenţionează să le utilizeze. Acest anunţ a mai fost făcut de Ceauşescu în faţa unei delegaţii maghiare conduse de Károly Grósz. Maghiarii nu au ştiut cum să interpreteze vestea, ca pe un semn de dezvoltare a ţării vecine sau ca pe o ameninţare voalată. Moscova, pe de altă parte nu s-a preocupat să co­menteze dezvăluirea.