17 iunie 1989

În presă a fost difuzat comunicatul oficial al şedinţei CPEx din ziua precedentă. Export planificat de forţă de muncă în URSS. Pionierii premiaţi la "Cântarea Ro­mâniei" în secţiunea artă plastică şi-au expus lucrările la Timişoara. Nou succes al dramaturgiei contemporane la Teatrul Mic.

PARTIDUL ŞI PRESA
Cu o zi înainte, sub preşedinţia lui Nicolae Ceauşescu, se ţinuse şedinţa curentă a CPEx-ului, "organul colectiv" de conducere al României între plenarele şi congresele PCR. În democraţia socialistă, comunicatele despre asemenea şedinţe erau redactate de către consilierul de presă al secretarului general, avizate de secretarul cu propaganda şi, uneori, de însuşi Ceauşescu. Transmis prin telex redacţiilor bucureştene şi judeţene, devenea "material oficial". Omisiunea sau adăugarea vreunui cuvânt într-un astfel de articol declanşa anchete ale Securităţii şi forului de partid căruia îi era subordonat ziarul.

OLIMPUL DIN CPEX
Sâmbătă, 17 iunie, românii au aflat că şedinţa CPEx din ziua precedentă avusese următoarea ordine de zi: examinarea şi aprobarea Proiectului Programului-Directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă până în anii 2000-2010 şi altor documente pentru viitorul congres; raportul comisiei de anchetă pentru ve­rificarea mo­dului în care au fost respectate de către Banca pentru agricultură şi industrie alimentară prevederile legale cu privire la acordarea de credite şi avansuri băneşti unor unităţi agricole în 1986-1988; raportul cu privire la redu­cerea personalului din aparatul de stat, de partid şi al organizaţiilor de masă; constatări şi concluzii din ultimele vizite de lucru făcute de Nicolae Ceauşescu.
Cu excepţia datei viitoarei plenare a CC al PCR (27 şi 28 iunie), nici o altă informaţie de o anume concreteţe n-a răzbătut din Olimpul zeilor României lui '89.

RECLAMĂ SOCIALISTĂ
"Vă informăm despre radioreceptoarele portabile" este titlul unui articol care face reclamă produselor Întreprinderii "Electronica". "Un radioreceptor portabil în zilele noastre reprezintă o sursă importantă de informaţie curentă despre viaţa ţării, despre ştirea de ultimă oră de pe meridianele Planetei. Dacă ţi s-a defectat ceasul, e de-ajuns să apeşi pe un buton ca să afli ora exactă. Pleci într-o excu­rsie sau în concediu la munte sau la mare şi radioreceptorul devine un prieten de ne­despărţit." CORA, IRIS, TERRA, SONG, GLORIA, JUNIOR îşi aşteaptă în magazine cum­părătorii ("la preţuri rezonabile, cu termen de garanţie de
12 luni").    

ROMÂNI LA MUNCĂ ÎN STRĂINĂTATE
1.500 de muncitori de la Întreprinderea de Construcţii Montaj "Arcom" s-au apropiat de finalizarea construcţiei noului oraş Karacum din Turkmenia, scrie Cristian Antonescu în Scînteia, la rubrica "Notele de călătorie". "Câţiva zeci de kilometri mai la vale, a consemnat jurnalistul, la Sovietabad, alţi constructori români zoresc la o complexă instalaţie de prelucrare a gazelor, care urmează să-şi reverse torentele de energie până, hăt, departe în centrul Uniunii Sovietice."
Cu excepţia problemelor de petrecere a timpului liber şi a depărtării de familie - căci toţi cei trimişi la muncă în străinătate erau obligatoriu familişti -, constructorii şi beneficiarii s-au declarat încântaţi de colaborare.

LA BLOC
"Din 1987 şi până acum am tot aşteptat să vină constructorii pentru a termina şi scara I a blocului în care locuim", a reclamat "României Libere" "un grup de locatari" din Strada Spătaru Preda nr. 19, Bucureşti. "Din acest motiv, avem mari neplăceri. Ca urmare, terasa blocului a rămas neizolată, iar în apartamente, când plouă, apa curge pe pereţi. Instalaţia electrică este în pericol, iar lucrurile din casă ni s-au degradat. Menţionăm că am făcut nenumărate adrese şi am fost şi în audienţă, dar am primit numai promisiuni."

FINALA LA ARTĂ PLASTICĂ PIONIEREASCĂ
"Românie, plai de aur" s-a numit expoziţia deschisă la Muzeul de artă din Timişoara. Sutele de lucrări expuse au fost rezultatul unor selecţii succesive în etapa de masă, pe comună, muncipiu şi judeţ la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Naţional "Cântarea României", sec­ţiunea artă plastică. Oraşul, satul sau cartierul meu, ziua recoltei, bucuriile iernii, muncile câmpului, trenul veseliei au fost temele prin care s-au făcut premiaţi micii plasticieni.

"FĂRĂ APROBARE", LA TEATRUL MIC
În cinstea Congresului al XIV-lea al PCR şi a altor aniversări, la Teatrul Mic, în premieră absolută, s-a prezentat piesa "Fără aprobare", de Dumitru Ispas. Autorul o dedicase "oamenilor şantierului, oameni care şi-au ales un drum sau pe care drumul i-a ales, dar care au mers până la capăt".
Piesa a fost regizată de Cristian Hadjiculea, scenografă Maria Miu. Din distribuţie: Nicolae Pomoje, Maria Ploae, Florin Călinescu, Petre Moraru.

REGRETE ÎN LUMEA CAPITALULUI
"Am 73 de ani. Am muncit pe brânci toată viaţa şi am crescut patru copii. Ei sunt acum, cu excepţia celui mai mic, la casele lor: unul este ziarist, altul este pictor-restaurator, al treilea tipograf, cel din urmă, care are 24 de ani, este student. Nici unul dintre ei nu mi-a dăruit nici un nepot sau o nepoată, la care consider că am tot dreptul. Ce s-a întâmplat şi ce se întâmplă cu noi?"
Mărturisirea vine tocmai din Italia. Cineva, cândva, undeva... în lumea tristă a capitalului.