x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnalul zilei Jurnalul zilei: 6 martie 1989

Jurnalul zilei: 6 martie 1989

de Cristina Diac    |    06 Mar 2009   •   00:00

6 martie 1945, marcat discret ● Căminele Facultăţii de Drept ● Ceauşescu, în presa egipteană ● Urări de bine poporului ghanez ● Din Viena, Dumitru Tinu transmite ● La al XIV-lea Congres. În India ● "Să nu uităm să iubim trandafirii" ● Premieră cu studenţii de la Conservator



Despre semnificaţia istorică a zilei de 6 martie mai ştiau în 1989 doar specialiştii. Cu numele lui Petru Groza, eroului acelei zile, fuseseră botezate străzi şi chiar un oraş din Ardeal. Nicolae Ceauşescu primea un jurnalist tri­mis de un cotidian şi făcea urări poporului ghanez, cu ocazia zilei naţionale a numitei republici africane.  

6 martie 1945, marcat discret
"6 martie 1945-6 martie 1989. Glorioasă pagină din istoria poporului român pe drumul transformării re­vo­lu­ţionare a societăţii, a făuririi orânduirii socialiste", titra In­for­maţia Bucureştiului, ziar al Comitetului Muni­ci­pal Bu­cu­reşti al PCR şi al Consiliului Popular al Mu­ni­ci­piului Bu­cureşti, devenit, după decembrie 1989, Liber­ta­tea. Cei 44 de ani scurşi de la instalarea Guvernului Pe­tru Groza n-au tre­zit cine ştie ce interes în 1989. Scîn­te­ia n-a pomenit ni­mic. România liberă publica pe pri­ma pagină un articol împănat cu citate din "to­va­ră­şul", Informaţia Bu­cu­reş­tiului a acordat evenimentului spaţiu în pagina a doua.
N-a fost nici un simpozion, nici o masă rotundă, nici vreo întrunire a "oamenilor muncii".

Căminele Facultăţii de Drept
În folclorul bucureştean, "6 martie" desemna... căminele Universităţii din curtea Facultăţii de Drept. Într-un efort de simplificare, temporarele adăposturi preluaseră numele bulevardului din vecinătate. Ar fi trebuit să amintească de acel moment istoric străzile şi bulevardele botezate pretutindeni în ţară "Petru Groza", după numele premierului instalat în fruntea Guvernului la 6 martie 1945. În Bucureştiul anului 1989, bulevardul Dr. Petru Groza trecea prin faţa Fa­cul­tă­ţii de Medicină (actualul Bulevard al Eroilor Sanitari). Până în 1996, localitatea Ştei din judeţul Bihor a purtat numele premierului procomunist.

Ceauşescu, în presa egipteană

Opiniile lui Nicolae Ceauşescu interesau din nou pe ziarişti. În cursul zilei, şeful statului român îl primea pe Samir Ragab, redactor-şef al ziarului Al-Messa din Egipt. Cu acest prilej, consemna Scînteia, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu coti­dianului egiptean de limbă arabă.

Urări de bine poporului ghanez
La 6 martie, Republica Ghana săr­bă­torea ziua naţională. Cu acest prilej, Nicolae Ceauşescu adresa clasica telegramă de felicitare domnului Jerry John Rawlings, şeful statului, preşedintele Consiliului Naţional Provizoriu de Apărare. "Cea de-a 32-a aniversare a proclamării independenţei Republicii Ghana", scria Ceauşescu, "îmi oferă plă­cu­tul prilej de a vă adresa cele mai calde fe­li­citări şi sincere urări de sănătate şi fericire personală, de pace, progres şi prosperitate poporului ghanez prie­ten. Am convingerea că, pe baza înţelegerilor pe care le-am stabilit împreună, relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între ţările noastre vor cunoaşte o dezvoltare con­tinuă, spre binele po­poarelor ro­mân şi ghanez, al cauzei păcii, în­ţe­le­gerii şi colaborării internaţionale."

Din Viena, Dumitru Tinu transmite
La Viena, începea reuniunea mi­niş­trilor Afacerilor Externe, prilejuită de începerea negocierilor "asupra for­ţelor armate convenţionale din Eu­ropa şi a unei noi runde de convorbiri pentru adoptarea de măsuri pentru sporirea încrederii şi securităţii pe con­tinent". Punctul de vedere ro­mânesc era susţinut de ministrul de Externe Ion Totu. "Sub semnul răs­punderii pentru securitatea şi pacea în Europa", şi-a intitulat corespondenţa din capitala Habsburgilor Du­mitru Tinu, trimisul ziarului "Scîn­te­ia". "De un larg ecou s-a bucurat ho­tă­rârea adoptată în noiembrie 1988, scria acesta, la iniţiativa tovarăşului Ni­colae Ceauşescu, de a se trece la re­ducerea unilaterală, cu 5-10 la sută a ar­mamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare. În acelaşi spirit, ţara noastră se pronunţă, de asemenea, pentru aprofundarea încrederii între statele europene, cu convingerea că progresele în această direcţie vor facilita obţinerea de rezultate în do­me­niul reducerii forţelor armate şi ar­ma­mentelor convenţionale, solu­ţio­na­rea altor probleme de dezarmare, care, la rândul lor, ar crea condiţii pentru întărirea încrederii şi securităţii."

La al XIV-lea Congres. În India

La Calcutta începea al XIV-lea Congres al Partidului Comunist din India. Conform agenţiei de presă indiene citată de Agerpres, la lucrări participau peste 1.200 delegaţi aleşi de orga­ni­zaţiile de partid din subcontinentul indian. A luat loc în sală şi Mihai Gere, tri­misul Partidului Comunist Român, şef de Secţie la CC al PCR. În 1989, Gere a fost încondeiat de  colegii de la Secţia Cadre, după cum urmează: "Cumna­tul său – fratele soţiei – Bodor Pal este pl­e­cat din ţară în Ungaria, are o atitudine naţionalist-iredentistă şi ac­ţio­nea­ză ostil împotriva R.S. România. Menţin relaţii. Gere este în anturajul unor elemente care fac obiectul acti­vităţii speciale. La activităţile oficiale manifestă reţinere, iar în relaţiile cu unele elemente ostile nu adoptă o poziţie fermă".

"Să nu uităm să iubim trandafirii"

La ora 19:00, la cererea publicului, Studioul Radioteleviziunii a reprogramat concertul de romanţe şi melodii de neuitat "Să nu uităm să iubim trandafirii". Făcuseră, probabil, o pu­ternică impresie melomanilor Dorina Drăghici, Gică Petrescu, Lucia Ţi­buleac, Florin Georgescu, Nicolae Ni­ţes­cu, Eva Kiss, Maria Dragomiroiu.

Premieră cu studenţii de la Conservator
Tot la ora 19:00, în studioul Conser­va­torului "Ciprian Porumbescu" din Strada Ştirbei Vodă nr. 33, era programată premiera operei comice "Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea", de Matei So­cor, inspirată din farsa lui I.L. Cara­gia­le. În regia lui A. Ionescu Arbore şi sub conducerea muzicală a lui Aurel Ni­culescu, personajele au fost inter­pre­tate de studenţii Ruxandra Do­nose (anul VI la clasa îndrumată de Georgeta Stoleriu), Gladiola Niţulescu (anul VI, clasa Arta Florescu) şi Mihnea Lamatic, student la Conservator în anul al V-lea.

×
Subiecte în articol: martie ceausescu