Pe şantierele din judeţul Constanţa existau lucrări restante

Racordat din plin la comandamentele majore ale amplului program de investiţii al judeţului, colectivul de oameni ai muncii de la TAGCM Constanţa şi-a consolidat în timp o carte de vizită prestigioasă, mărturie fiind şi noul peisaj arhitectural al oraşului, dar şi alte importante obiective economice.

Cu atât mai mult nu este de înţeles de ce, în ultima vreme, unele lucrări de construcţii sunt tergiversate sau abandonate, unele deficienţe organizatorice repercutându-se direct în finalizarea la termen a angajamentelor asumate.

Un exemplu dintre mai multele este întârzierea nejustificată a predării către beneficiari: IJCM, Direcţia comercială judeţeană, IJPIPS, CLDC, Întreprinderea de sere ş.a., a unor spaţii comerciale la parterul noilor blocuri de locuinţe din zona centrală a oraşului. Sigur, o vină însemnată o au înşişi beneficiarii acestor spaţii, care n-au urmărit îndea­proape stadiile fizice atinse, n-au  insistat pe lângă constructor ca acesta să-şi onoreze obligaţiile la timp.

Ba, mai mult, o parte din lucrările de gospodărire şi salubritate a unora dintre aceste spaţii puteau fi rezolvate operativ, în comun, mai ales că UJCM, spre exemplu, are în subordine cooperative meşteşugăreşti specializate. Iată însă că nici acum, după repetate promisiuni făcute şi de constructor, şi de beneficiari, după ce s-au reeşaloant încă o dată termenele de punere în funcţiune, ritmul de lucru la parterele blo­cu­rilor F18 A, J9, J10, K1, K3 şi altele nu s-a intensificat.

Ieri, 21 martie, am întreprins un raid pe aceste şantiere. La ora 8:10, la parterul blocului F18 A, de la intersecţia Şoselei Filimon Sârbu cu Bulevardul Republicii, doi tâmplari - Gheorghe Alexe şi Tudor Alexe - din echipa condusă de Ion Cocoş de-abia îşi ascuţiseră sculele şi se îndreptau agale spre una dintre încăperi. În curtea interioară a blocului, dintr-o grămadă cu mo­loz, zidarul Anton Pală încărca într-o roabă bucăţi de BCA sparte. Asistat de şeful său, Constantin Munteanu, pe post de maistru, care nu ştia însă nici cum se numeşte subalternul, nici ce normă are de efectuat, nici de ce n-au venit ceilalţi muncitori la treabă.

Subinginerul Vasile Borcan, din brigada nr. 2, este conducătorul punctelor de lucru de la aceste blocuri. Ne precizează că munca este bine organizată (!?), maşina a plecat după tâmplărie, toţi ştiu ce au de  făcut. Veniţi, ne îndeamnă, să vedeţi punctul fierbinte al activităţii noastre. În perimetrul dintre noile blocuri K1, K3, circa 10 constructori reparau betonul, în timp ce alţii trebăluiau fără rost pe lângă ei. Aşa cum o face şi Dumitru Beodan, tâmplar în aceeaşi echipă condusă de Ion Cocoş, care se îndreaptă cu sculele pe umăr să monteze uşa la noul apartament al şefului său, Vasile Borcan. Vizităm şi noi noul apartament - cu adevărat un punct fierbinte, pentru că aici se mai aflau de peste o săptămână şi ipsosarul Gheorghe Creangă şi zidarii Ion Creangă şi Victor Păun. Proprietarul ne asi­gură că aceştia prestează servicii contra cost, fireşte (?!), fără însă a ni se putea prezenta acte doveditoare.

Aceleaşi imagini de proastă gospodărire a spaţiilor de foarte slabă calitate a lucrărilor efectuate până acum aveam să întâlnim la par­terul blocurilor de la gară J8, J10, unde remedierile care se impun vor încărca fără rost preţurile de cost. Dar pentru că aspectele pe care le-am întâlnit în raidul nostru sunt mai numeroase, necesitând o amplă dezbatere cu factorii de conducere de la TAGCM şi din partea beneficiarilor şi pentru a informa cititorii cu măsu­rile luate de aceştia pentru urgentarea lucrărilor restante, vom reveni în numerele viitoare ale ziarului.
Dobrogea nouă, jud. Constanţa, nr. 12602 din 1989