x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

„Ma rog ca Dumnezeu sa nu-mi gaseasca certificatul de deces"

0
22 Mar 2004 - 00:00
„Ma rog ca Dumnezeu sa nu-mi gaseasca certificatul de deces


„Dumnezeu, cand ne nastem, ne semneaza doua certificate - unul de nastere si unul de deces. Asta pentru ca nisipul ce se scurge prin clepsidrele timpurilor este masurat pentru fiecare. La mine s-a intamplat ca, dupa ce s-a semnat certificatul de nastere, cel de deces s-a ratacit, si eu ma rog in fiecare zi sa nu fie gasit prea repede."

A fost decorat de un rege si trei presedinti ai Romaniei. A strabatut intreaga lume pentru a cunoaste si pentru a avea revelatia vreunei lucrari. A iubit viata si oamenii. Acum s-a intors la Falticeni, locul de unde si-a intins prima oara aripile spre lume. Are 101 primaveri si ii multumeste lui Dumnezeu ca a avut atata rabdare cu el. {i ii mai cere putina. Mai are ceva de spus, ceva de creat. Visul sau a fost sa dea viata formelor. S-a daruit artei si este cel mai mare sculptor roman in viata: Ion Irimescu.

Maestrul ne primeste imbracat cochet in salonul sau de la Falticeni. |n piept are un martisor - vestitorul primaverii. Iubeste primavara, este anotimpul sau preferat.

Maestrul emana multa liniste si prin vorba sa molcoma iti strecoara si tie liniste in suflet si iti da curaj. Dupa ce il asculti te gandesti ca, daca el a putut ajunge la varsta aceasta trecand printr-un secol plin de framantari, de prabusiri de regimuri politice si de valori, un secol care a fost tot un strigat si o durere, nu ai dreptul sa-ti fie teama sa traiesti.

Cele trei camarute in care Maestrul s-a retras sa-si astepte zborul final respira aceeasi liniste si cochetarie. Este un loc care te indeamna sa-l mangai, sa aluneci usor cu mana sau cu privirea peste tablourile primite in dar de la prieteni dragi, asa cum i-a fost pentru toata viata Corneliu Baba; sau peste mobila veche din lemn masiv care, la fel de varstnica, rotunjeste aceasta atmosfera boema; un tablou cu strabunica sa, o statueta, ceasca de cafea (licoare pe care Maestrul obisnuieste „sa o taifasuiasca"). O fotografie cu el si sotia sa, Jenita... Franturi din viata unui om. Amintiri pastrate ca intr-un sipet in cele trei camarute. E o alta lume, tare indepartata de ce gasesti pe strazile orasului modern. E ca si cum Maestrul ti-ar permite sa deschizi o fereastra a sufletului sau, sa privesti putin inauntru sa-l cunosti.

Bucuria creatiei

Adevarata sa cunoastere insa o capeti dupa ce te invarti ametit printre lucrarile sale. Linii dulci, priviri jucause, priviri pierdute de himera, priviri rautacioase de „Himera rautacioasa", ultima zvacnire a unui trup ce s-a daruit patriei prin Sacrificiul suprem, portrete de oameni simpli, chipuri de oameni cunoscuti; domni si de domnite; Muzica, ce curge dintr-o harpa mangaiata de o femeie subtirica. Toate emana aceeasi liniste, ceva curat. Chiar si zborul frant al lui Icar parca nu te mai doare asa rau. {i Primavara... Bronzul greu transformat intr-un inceput de zbor. O trezire la viata, suava ca o femeie tanara si mofturoasa, ca o dimineata cu soare caldut. Toate emana bucuria creatiei si fiecare forma iti sopteste despre dragostea cu care a fost scoasa la viata din materia moarta.

Secretele Maestrului

„Maestre, cum de ati trait atat?!" |ntrebarea aceasta a devenit o obsesie a ultimilor ani. Iar Maestrul iti spune calm unul dintre secrete: „Draga, eu am trait intr-o vreme cu schimbari radicale, intr-o vreme cand regimuruile se prabuseau unul peste altul, cand valorile erau una seara si alta dimineata. Dar am cautat intotdeauna sa fiu absent in multe imprejurari care nu se potriveau cu gandurile mele, cu aspiratiile mele...". Dupa ce asculti povestea vietii Maestrului iti dai seama ca nu a fost un om care sa lupte cu ea, sa o invinga. Dimpotriva, a iubit-o, s-a daruit Vietii si s-a scurs in formele sale. {i in incercarile sale...

Cand era copil, Ion se juca laolalta cu ceilalti copii din sat cu munitia lasata pe camp de soldatii rusi. „|ntr-o zi am gasit o grenada cu dinamita care avea forma unei tigari de alama. Am incercat sa zgarii focosul cu un ac si acesta mi-a explodat in mana. A fost ingrozitor. Mana mea era distrusa, iar visul meu de a deveni sculptor - spulberat. (...) Am pierdut degetul mare de la mana stanga si mi-au fost afectate celelalte degete. (...) Asta nu m-a impiedicat sa-mi urmez visul, sa continui sa lucrez, sa lupt. Am avut mereu un exemplu - marele sculptor Ion Jalea. Daca el a putut sa lucreze cu o singura mana, cealalta fiindu-i retezata din umar, de o schija, in timpul razboiului, atunci mica mea infirmitate nu avea sa constituie o piedica."

Aceasta a fost poate cea mai grea incercare din viata sa. Dar Ion Irimescu nu avea sa urasca viata pentru asta. S-a imprietenit cu ea si s-au sprijinit unul pe altul.

Strajerul si clopotul de sticla

Un alt secret al Maestrului este Iubirea. El a iubit oamenii si i-a iertat, chiar si atunci cand acestia il raneau adanc, precum grenada din copilarie. A putut sa ierte faptul ca unul dintre studentii sai l-a alungat din Bucuresti, din atelierul sau de creatie de pe Strada Pangratti. Acolo unde a creat cele mai multe dintre operele sale. Acolo unde in fiecare zi il priveau ochii critici ai celui ce i-a fost magistru: Dimitrie Paciurea. Acolo unde a trait cea mai frumoasa parte a vietii sale alaturi de Jenita, iubita sa sotie.

Ion a fost indragostit de cateva ori, dar a iubit o singura data. Pe Jenita, asa cum o alinta pe sotia sa, pe Eugenia. S-au casatorit in 1933. O fata tot din Falticeni, o femeie care l-a iubit pana la sacrificiu. A renuntat la tresaririle tineretii, la cochetaria de femeie si a vegheat la linistea lui. „Jenitei ii placea grozav sa danseze. Pentru ca eu nu dansam, eram orbit de gelozie ori de cate ori era invitata de cineva la dans. (...) A fost nevoita sa renunte. O conditie pe care a acceptat-o." „Maestrul a fost scutit de orice treaba gospodareasca, ne spune Gheorghe Dascalescu, directorul Muzeului «Ion Irimescu» din Falticeni. Singura lui grija era sa creeze." Jenita il apara de orice zgomot al lumii exterioare, il bagase sub un clopot de sticla. El trebuia sa creeze. Asta era menirea lui. Nu politica, nu barfele, nu petrecerile. {i cand a fost pe front, intre 1941 si 1943, cand el era pe la Cotul Donului, Jenita a avut grija ca artistul sa nu aiba de pierdut. I-a trimis o lucrare la bienala de la Viena. Jenita i-a fost tovaras de viata, criticul cel mai dur si cel mai bun prieten. L-a parasit pe Maestru in urma cu cinci ani, la varsta de 90 de ani. Atunci o parte din bucuria lui de a trai a murit si ea. Cand este frumos afara merge in cimitirul de la Opriseni, pe dealul din apropierea Falticenilor, si sta de vorba cu Jenita. Acolo a ridicat monument pentru amandoi: „Durere". {i biserica de la Opriseni a pictat-o. „Nu pe toata, cativa sfinti, a fost ca o relaxare dupa munca grea cu materia dura a marmurei si a bronzului", ne spune Maestrul. Jenita si Ion nu au avut copii. Dar sutele de sculpturi? Dar desenele? Picturile? Acestia sunt copiii lor. {i ii iubeste pe toti la fel, nu ar putea sa aleaga vreunul ca fiind preferat, exact ca o mama cu fiii sai, dupa cum se confesa Maestrul celor care ii puneau intrebarea: „Care lucrare va place mai mult?" |ntoarcerea la Falticeni a simtit-o ca pe o datorie fata de locurile din care si-a tras seva; el, fiul unui taran si al unei frantuzoaice. A mostenit dragostea de pamant si puterea de munca de la tatal sau, Petru, iar dragostea pentru frumos si de la mama sa, Maria, fiica inginerului francez Cazaban.

{i a mai iubit ceva: „Am umblat prin toata lumea, am vazut multe locuri, dar Franta am iubit-o ca pe sufletul meu!". |n Franta, acolo unde a ajuns ca bursier al {colii Romanesti de la Fontenay-aux-Roses.

Coplesit de personalitatea lui Brancusi

"Scoala fusese infiintata la initiativa marelui Nicolae Iorga, pe atunci ministru al Culturii - isi aminteste Maestrul in cartea "De vorba cu Maestrul Irimescu" a doamnei Gabriela-Iuliana Curtui. Ii aveam colegi pe Ciucurencu si Cuparencu la pictura, precum si pe Adina Moscu. Un alt falticenean, Vasiliu Falti, studia sculptura (...), era fratele lui Grigore Vasiliu-Birlic. Tatal lor era un celebru carnatar la Falticeni. (...) In scoala trebuia sa pastram cu sfintenie o regula pe care Iorga o impusese tuturor bursierilor; sa servim masa de seara in scoala. Spera ca astfel nu vom fi tentati sa ne pierdem in bratele Parisului. (...) Imi amintesc ca imi placea sa merg la cafenele. Cafeaua pariziana era prilejul unor discutii intelectuale, al intalnirilor artistice, dar si sentimentale. (...) Tot la Paris l-am vazut prima oara pe Brancusi. Nu am indraznit sa ma apropii de el. Eram coplesit de marea personalitate artistica a acestuia (...)."

Prietenii si incercarea de discreditare

Sa te inconjori de oameni buni, prieteni de suflet sau de nadejde, acesta pare a fi un alt secret al Maestrului. Cel mai bun prieten al sau a fost un alt Maestru: Corneliu Baba. S-au respectat si s-au admirat reciproc. Au avut ateliere unul langa altul, la Bucuresti. Astazi, prieten de nadejde ii este Gheorghe Dascalescu, directorul Muzeului "Ion Irimescu" din Falticeni. Ii este aproape ca un fiu, iar Maestrul aproape ca a devenit dependent de iubirea si admiratia directorului. "Este o mare onoare sa traiesti in preajma lui, iar eu sunt aici de 27 de ani, de cand s-a deschis muzeul." Acum, zi si noapte, directorul ii este aproape. Il supravegheaza. Ii face meniul, intr-o zi ceva, in alta zi alt fel de mancare, cat mai variat. "Maestrul nu suporta pe nimeni altcineva in preajma lui. Doar pe noi, cei angajati la muzeu", ne spune Gheorghe Dascalescu, care tocmai venise de la farmacie de unde ii luase Maestrului niste medicamente. "Ii mai dam si vitamine." "Pacat ca in iarna asta parca a cazut... asa", adauga o alta angajata a muzeului.

A fost nevoit sa intre in Partidul Comunist

"Am trait un secol in care regimurile se prabuseau unul peste altul cu repeziciune. Valorile se schimbau peste noapte. Schimbarile erau radicale. Un haos..." Un haos de 100 de ani. Cum sa rezisti? Si Maestrul ne spune din nou: "Am evitat imprejurarile care nu corespundeau ideilor mele". Si si-a vazut de menirea sa: aceea de a crea frumosul. "In tinerete a venit la mine cineva de la legionari. Si mi-a zis sa fiu cu ei. Cand am vazut ca sunt cu arme si cu galagie, nu mi-a mai trebuit." In rest, politica nu l-a interesat. Pana in momentul in care, ca sa poata lucra linistit, a trebuit sa intre in Partidul Comunist. "Au fost multi cei care l-au acuzat ca pe vremea comunistilor a avut statui. Adica a putut sa ridice monumente, in timp ce altii nu. Sunt unii care incearca sa spuna ca, timp de 50 de ani, in Romania nu s-a facut cultura. Tineretul de astazi, mai ales. Dar sa vedem ce pune in loc tineretul, daca il doboara pe Maestru?", spune cu naduf Gheorghe Dascalescu. "Si as mai vrea sa intreb ceva. Daca era aservit regimului comunist, cum se face ca a fost premiat inainte de comunisti de chiar regele Mihai? Si cum se face ca a primit premii si medalii in toata lumea si chiar in Franta? Valoarea sa a fost recunoscuta peste tot in lume. Pe vremea aceea era normal sa fie in partid, era mai bine sa ajunga la Canal?! Si sa va mai spun ceva: cata vreme a fost seful Uniunii Artistilor Plastici, timp de 11 ani, ce bani lua de acolo ii dadea tot la Uniune sa se cumpere culori, materiale ca sa aiba artistii cu ce lucra."

Revolutia l-a prins la Carma Uniunii Artistilor Plastici. Imediat, colegii au sarit la gatul lui. L-au dat jos. L-au hulit. Au incercat sa-i demoleze munca de o viata. Maestrul s-a retras in lumea lui, a creat in continuare. "Ce dovada mai buna ca este un artist apreciat mai vreti daca nu faptul ca ieri a fost cautat pentru realizarea unui monument pentru Stefan cel Mare la Cernauti?", ne intreaba Gheorghe Dascalescu. Iar administratia de la Cluj vrea sa ridice un monument care are ca tema "Tablitele de la Tartaria". "Numai Maestrul sa mai aiba timp si putere sa le faca!" Acum s-a retras la Falticeni, sa se relaxeze, sa aiba grija de copiii sai, pe care i-a daruit tinuturilor natale. Muzeul din Falticeni este singurul muzeu de autor din tara, una dintre cele mai mari colectii. Dar nu asta este cel mai important, ci faptul ca in el, Dumnezeu inca ne permite sa il gasim pe cel care a creat aceasta lume cu forme molcome, luminoase, asa ca sufletul sau.

Securitatea l-a luat pentru o noapte

Fiind presedinte al Uniunii Artistilor Plastici, Ion Irimescu a mers mult in strainatate. Nu stia ca este urmarit de Securitate. Pana intr-o seara. "Au venit unii la usa si i-au spus: "Maestre, trebuie sa fii cu noi!". L-a luat Securitatea. Si o noapte intreaga a fost intrebat ce a avut de discutat cu o romanca, cantareata de opera, care plecase din tara si pe care o intalnise intamplator la Milano. Norocul lui a fost ca a intervenit pentru el Maestrul Corneliu Baba. Asa povestea s-a terminat cu bine." In rest, probabil ca a avut un dosar la Securitate, dar... iarasi, Ion Irimescu si-a vazut de harul sau. Nu avea timp de politica, nu avea timp de polemici. Nu s-a luptat cu oamenii, cu cei care l-au denigrat. A preferat sa se lupte cu materia, sa scoata din ea formele pe care le incatusase.

Regimul de viata: nu si-a refuzat nimic

Asa cum singur marturisea, Ion Irimescu a fost un mare absent. Pentru el nu existau barurile, petrecerile, iar in public iesea cu ocazia vreunei expozitii sau cand lua premii. Avea grija sotia sa sa nu-i fie tulburata linistea, iar el, ca un copil, s-a lasat pe mana ei. Cand bronzul sau marmura ii oboseau prea tare bratele, Maestrul isi lua sotia si prietenii si mergeau sa se regaseasca. Le placea tare mult sa stea cateva zile pe la manastiri. "In ceea ce priveste hrana, ne spune iarasi Gheorghe Dascalescu, Maestrul nu si-a refuzat nimic. Carne, legume, fructe, verdeturi. Toata viata sa, Ion Irimescu nu a fost bolnav grav." "Niciodata nu am facut excese. Nu am baut." Dar ii place cafeaua. Dreasa din cand in cand cu putin coniac - o placere pe care a dobandit-o in cafenelele din Franta.

Un monument pentru Stefan cel Mare

De unde are atata seninatate? A stiut intotdeauan sa-si creeze spatiul perfect personalitatii sale. Pe vremea cand era la studii la Paris a cunoscut muzica lui George Enescu. A dat mana cu Enescu. A ramas indragostit de muzica lui si, in timp ce slefuia vreo piatra, isi lasa spiritul mangaiat de muzica enesciana. Maestrul Ion Irimescu se retrage din cand in cand sub clopotul de sticla. Lumea exterioara nu mai exista pentru el. Se intalneste probabil cu cei pe care i-a iubit. Dar iese repede, zambindu-i vietii si primaverii. Acum se gandeste ce monument sa-i ridice Marelui Stefan, Domnul Moldovei. Caci mai are ceva de spus, ceva de creat. CARMEN ANGHEL

N.R. Multumiri doamnei Gabriela-Iuliana Curtui, autoarea volumului "De vorba cu Maestrul Ion Irimescu" si domnului Gheorghe Dascalescu, de la Muzeul "Ion Irimescu" din Falticeni, care ne-au ajutat la realizarea acestui articol


CV

Ion Irimescu - 101 ani

Data nasterii: 27 februarie 1903

Locul nasterii: Arghira, judetul Suceava

|n copilarie i-a explodat in mana stanga o grenada, care i-a distrus degetele, dar si-a urmat visul A expus prin toate marile orase ale lumii: Dresda, Venetia, Moscova, Budapesta, Berlin, Damasc, Atena, Tel Aviv, Roma. |n 1943, regele Mihai I ii confera medalia „Meritul Cultural Clasa I pentru Arta domnului Ion Irimescu, sculptor si profesor la Academia de Arte Frumoase din Iasi"; peste ani, Nicolae Ceausescu ii va acorda si el „Meritul Cultural Clasa I tovarasului Ion Irimescu". Recunoasterea incepuse cu distinctia acordata de Societatea Artistilor Francezi in 1931 si a continuat cu onorurile altor doi conducatori ai Romaniei, presedintii Emil Constantinescu si Ion Iliescu. A obtinut sute de premii si distinctii, a primit Ordinul Steaua Romaniei in Grad de Mare Ofiter, dar cea mai mare bucurie a maestrului este aceea ca a putut deschide Centrul de Studii „Ion Irimescu" din Falticeni, unde mugurii de talent, studiind, pot inflori frumos.


CONTINUARE: Drumuri prin trei secole si trei tari

Citeşte mai multe despre:   special,   gheorghe,   şi-a,   viata,   măna,   dascalescu,   maestrul,   irimescu,   falticeni,   jenita

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT

Lovitură de la justiție pentru Binomul Coldea-Kovesi, în dosarul în care este judecat soțul șefei DIICOT
Galerie Foto Toate probele obținute de DNA, în 2015 și 2016, în baza colaborării fructuoase cu Serviciul Român de Informații, în dosarul “Carpatica”, în care, pe lângă Angela Toncescu, a fost trimis în judecată și...

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro

Dublu exclusă din magistratură, Camelia Bogdan și-a făcut pierduți 245.000 de euro
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice dezvăluie că, din conturile judecătoarei Camelia Bogdan, exclusă de două ori din magistratură, au dispărut, pur și simplu, 200.000 de euro. “Jurnalul” a descoperit, însă, c

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net

Autostrăzile sunt în pană de ingineri. Absolvenții de Construcții, momiți cu salarii de 4.500 lei net
Galerie Foto S-a pornit un adevărat heirup pe şantierele patriei, iar CNAIR face angajări, în anul electoral 2020, dar drama lucrărilor nefinalizate la timp continuă. Mai-marii CNAIR recunosc că sunt la mâna constructorilor...

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips

La fracturile de claviculă nu se poate pune ghips
Recent, fostul preşedinte al României, Emil Constantinescu, a căzut în casă pe o podea spălată şi udă, traumatism nu de mare violenţă, dar totuşi i s-au fracturat glezna şi clavicula. A trebuit să fie...

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție

Legea carantinei și izolării – neconstituțională, încalcă libertatea persoanelor și îngrădește accesul la justiție
Galerie Foto APADOR-CH, una dintre organizațiile neguvernamentale care activează în domeniul apărării drepturilor omului care a participat la negocierile din Parlament, a identificat cel puțin șapte hibe pe care legea...

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”

Laura Codruța Kovesi, PR-ul lui “Portocală” în speța “Ponta - Blair”
Galerie Foto Reținerea fostei vedete a DNA Ploiești, ex-procurorul Mircea Negulescu, zis “Portocală”, are legătură cu unele dintre cele mai grave fapte pentru care poate fi acuzat un anchetator în instrumentarea unui dosar...
Serviciul de email marketing furnizat de