x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Academia şi problemele limbii române

0
Autor: Acad. Marius Sala 13 Ian 2011 - 17:50
Academia şi problemele limbii române Jurnalul foto/


146353-ds-20100421124149001.jpgAcademia Română, cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al ţării, s-a înfiinţat la 1 aprilie 1866 sub numele de Socie­ta­tea Literară Română, cu scopul de a stabili ortografia şi a elabora dic­ţio­narul general al limbii române şi gra­m­atica. Astăzi, când sărbătorim pri­ma dată Ziua Culturii Naţionale, pu­tem afirma că toate cele trei obiective asu­mate la înfiinţare au fost realizate şi, dacă pot spune astfel, continuă să stea în centrul activităţii lingviştilor noştri.

Avem astăzi o gramatică mo­dernă a limbii române, redactată la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Gramatica de bază a limbii române. Cercetători şi cadre didactice universitare, sub condu­ce­rea colegei noastre de Academie Ga­briela Pană Dindelegan, au terminat anul trecut această lucrare care, pe lângă faptul că sincronizează gramatica limbii române cu descrierile celorlalte limbi europene, este o abordare făcută în perspectivă didactică, vizând modernizarea învăţământului lingvistic de toate gradele. Această nouă gramatică a limbii române nu se putea realiza fără o altă cercetare în acelaşi domeniu, Gramatica limbii române în două volume, elaborată în cadrul aceluiaşi Institut, sub conducerea profesoarei Valeriei Guţu-Romalo, membru de onoare al Aca­de­miei Române, care a reprezentat o primă deschidere spre modernizarea teoretică şi metodologică a grama­ticii. Anterior (în 1954, ediţia a II-a în 1963), s-a redactat tot la Institut, sub conducerea lui Al. Graur şi Mioara Avram, Gramatica limbii române, cunoscută sub numele de Gramatica Ac­ademiei, care a fost cartea de că­pă­tâi, timp de o jumătate de secol, pentru învăţământul  românesc.

Pentru o istorie completă a cercetărilor din acest domeniu, trebuie să amin­tim că prima gramatică academică poate fi considerată lucrarea lui Ti­mo­tei Cipariu, membru al Academiei încă de la înfiinţarea ei. El a câştigat concursul organizat de Academie şi lu­crarea sa a apărut sub auspiciile acestei instituţii. Concepută în două vo­lume (1869, 1877), ea are caracte­rul unui tratat, în care se realiza sinteza tuturor cunoştinţelor anterioare în materie de gramatică românească. 

Istoria dicţionarului academic a durat un secol şi jumătate. A fost ţelul fundamental al Societăţii Academice Române încă de la înfiinţare: „Compunerea unui dicţionar român, cât se poate de complet şi mai raţional, aşa încât să poată fi dereptoriul limbei”. După încercările succesive ale lui A.T. Laurian şi I.C. Massim, B.P. Has­deu, A. Philippide, în 1906 forul academic îi încredinţează lui Sextil Puş­cariu misiunea de a elabora dic­ţio­­narul. Printr-o  muncă titanică (timp de 43 de ani), ajutat de o echipă din Cluj, Puşcariu a reuşit să publice, până în 1948, literele A-C, d-e, F-L (până la cuvântul lojniţă). Din 1965, lucrarea a fost reluată, după noi prin­ci­pii, sub conducerea academicienilor Iorgu Iordan, Al. Graur şi I. Co­teanu, în cele trei institute academice de la Bucureşti,

Cluj şi Iaşi (în perioada 1965-1997 se publică literele M, N, O, P, R, S, Ş, T, Ţ, V parţial). Aceleaşi  noi principii stau la baza redactării ultimelor litere, când coordonarea lucrărilor a fost asigurată de academicienii Marius Sala şi Gh. Mihăilă. În­tre 2000 şi 2010 s-au publicat literele D, E, U, V parţial şi Z. Munca la dic­ţionarul academic nu se va încheia, pentru că ne-am asumat obligaţia să reluăm seria Puşcariu, pentru a o îmbogăţi cu cuvinte şi sensuri noi. De asemenea, pregătim suplimente la fiecare cinci ani, cu noile cuvinte ce aşteaptă să intre în dicţionar. 

Stabilirea normelor ortografice a cu­noscut mai multe etape. La în­ceput, în perioada trecerii de la alfa­be­tul chirilic la cel latin, a predominat principiul etimologic (cuvintele de origine latină se scriau cu un sistem de litere care să reflecte imagi­nea grafică a cuvintelor latine originare). Opusă scrierii etimologizante era scrierea pe cât posibil fonetică, care să corespundă pronunţării reale, concepţie pentru care milita Titu Maio­rescu. Ortografia etimologizantă adoptată în 1869 este minată de prestigiul crescând al ortografiei fone­tice şi, după reforme succesive (1880, 1895), în 1904 a fost adoptată prima ortografie academică elaborată pe baze fonetice propriu-zise; i s-au adus diverse modificări în 1953 şi 1993.

Academia Română a realizat, aşadar, obiectivele propuse la înfiin­ţa­­rea ei. În anii scurşi de atunci, lu­mea a evoluat; mă refer atât la evo­lu­ţia societăţii, care a dus la apariţia unor noi cuvinte, cât şi la evoluţia ştiin­ţei lim­bii, care s-a îmbogăţit cu noi me­tode de analiză. Nu putem să ig­norăm aceste schimbări. De aceea am şi afirmat, la început, că obiecti­ve­le propu­se la înfiinţarea Academiei continuă să stea în centrul atenţiei noastre.

Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru

Povestea romanului Clipa. Dialogul incredibil dintre Nicolae Ceauşescu şi autorul Dinu Săraru
Galerie Foto Romanul Clipa a apărut în 1976, la doi ani după precedenta operă a lui Dinu Săraru, „Nişte ţărani”. Primite cu entuziasm de public şi reticenţă de autorităţi, atât cartea, cât şi filmul au o poveste...

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar

Cu ce se ocupă, la pensie, un „greu” al sistemului judiciar
Galerie Foto Fost procuror general al României, schimbat din funcție odată cu fuga lui Omar Hayssam, Ilie Botoș a intrat puternic în afaceri, asociindu-se cu cel puțin două personaje extrem de cunoscute în zona adiacentă...

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV

Achiziție mai puțin obișnuită de la un furnizor controlat de apropiații lui SOV
Galerie Foto O achiziție mai puțin obișnuită s-a derulat la mijlocul lunii ianuarie, când Compania Națională Nuclearelectrica SA a anunțat atribuirea unui contract prin care a cumpărat nu mai puțin de 92 de veste...

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”

Încăierare pe AUR. Partidul-minune, acuzat că „a ajuns să fure de la țigani”
Galerie Foto Scandal la vârful partidului AUR – Alianţa pentru Unirea Românilor. Preşedintele George Simion este acuzat de furt şi înşelăciune de către reprezentanţii romilor. Alecu Ionel, preşedintele Alianţei...

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”

„Naşterea naturală face bine şi mamei, şi bebeluşului”
Galerie Foto Interviu cu medic primar Ciprian Cristescu, şef de secţie la Maternitatea Giulești   Încă nu s-a limpezit concluzia la polemica este bine să naşti natural sau prin cezariană. Ca să lămurim...

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”

Bogdan Badea, Hidroelectrica: „Suntem onoraţi și încurajați de interesul arătat de consumatori faţă de ofertele companiei Hidroelectrica”
Liberalizarea pieţei de energie pentru consumatorii casnici de la 1 ianuarie 2021 este o oportunitate pentru compania Hidroelectrica de a-şi diversifica business-ul. Ofertele lansate pe piaţa concurenţială au...

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există

DNA închide, pe bandă rulantă, dosare-cheie, prin care au fost eliminați din politică oameni importanți. Chiliman, reținut în 2015 pentru fapte care nu există
Galerie Foto După ce, la finalul anului trecut, procurorii DNA au anunțat public faptul că au renunțat, din oficiu, la acuzațiile aduse primarului Craiovei, Olguța Vasilescu, pentru care aceasta a fost reținută, în 2016,...

Baronii sindicali, goniți de pe plajă

Baronii sindicali, goniți de pe plajă
Galerie Foto Chiar dacă nu deţine niciun act de proprietate asupra Taberei de Copii din Năvodari, societatea de turism a sindicatelor, SIND România, continuă de 30 de ani să se poarte ca şi cum zecile de hectare de la malul...

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...
Serviciul de email marketing furnizat de