x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Agenţii acoperiţi, trecut şi viitor

0
Autor: prof. dr. Liviu Turcu 07 Noi 2007 - 00:00
Agenţii acoperiţi, trecut şi viitor Bogdan Iurascu/


Precum spunea poetul: la trecutu-ţi mare, mare viitor. Foştii ofiţeri de informaţii acoperiţi moşteniţi de la vechiul regim au fost cooptaţi in noile structuri politice şi administrative, o dată cu majoritatea reţelei informative. O fascinantă analiză a fenomenului, semnată Turcu. Liviu Turcu.Â

O fascinantă analiză despre imixtiunea ofiţerilor de informaţii acoperiţi in viaţa politică romănească. Un adevărat compendiu oferit, cu competenţă, de Liviu Turcu.


La 25 octombrie, pe fluxul informaţiilor difuzate de Mediafax a intrat o ştire care a provocat o anume panică in culisele serviciilor secrete romăneşti. Citez: "Comisia SRI a constatat că persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului de Evidenţă al SRI aparţin spectrului politic faţă de care antipatia «factorului de decizie informat» este notorie, existănd supoziţia de valorificare părtinitoare a informaţiilor, favorizănd partide sau persoane. Comisia parlamentară de control al Serviciului Romăn de Informaţii a elaborat un raport conţinănd constatări, concluzii şi recomandări".

Pentru observatorii politici avizaţi, fie ei romăni sau străini, investigaţia parlamentară nu reprezenta decăt expresia unei noi faze a competiţiei conflictuale intre grupurile de interese aflate in spatele ocupanţilor Palatului Cotroceni şi ai Palatului Victoria. Cel din urmă a vrut in mod evident să demonstreze public că cel dintăi tărăşte cel mai important serviciu secret al Romăniei in activităţi ce-i incalcă flagrant statutul de funcţionare, servind unor interese politice partizane. Anatemizarea conducerii SRI in concluziile raportului parlamentar, deşi principial corectă, a servit insă cu prioritate scopului politic de compromitere a adversarului de la Cotroceni şi mai puţin corecţiei modului de operare instituţional al serviciului secret menţionat. O corecţie tardivă, dar strict necesară nu numai la nivelul SRI, dar şi al celorlalte servicii de informaţii romăneşti.


Ancheta parlamentară a deschis insă fără intenţie, in afara "ping-pong-ului politic" cu care opinia publică deja s-a obişnuit, "Cutia Pandorei" intr-un domeniu extrem de sensibil al muncii de informaţii: utilizarea ofiţerilor acoperiţi in cele mai diferite sectoare de activitate ale societăţii romăneşti.


Pentru lămurirea opiniei publice, in cazul anchetei parlamentare, Grupul de Evidenţă reprezintă o structură informativ operativă secretă care, potrivit informaţiilor deja publice, coordonează şi exploatează informativ activitatea ofiţerilor acoperiţi ai SRI. Structuri similare există insă şi in cadrul celorlalte servicii de informaţii, cazul SRI nefiind unic.

Sine ire et studio (Fără ură şi părtinire)

Ca de obicei, imi fac datoria de a preciza de la bun inceput că prin comentariile pe care le voi face pe subiect nu mă plasez in nici unul dintre grupurile de interese ce se războiesc azi pe eşichierul politicii romăneşti. Cazul in sine oferă insă o excelentă ocazie pentru cititori de a inţelege mai bine ce anume blochează funcţionarea normală a sistemului instituţional şi cu precădere a instituţiilor menite să combată corupţia la nivel inalt in răndul clasei politice.


Folosirea in cadrul muncii informativ-operative a ofiţerilor acoperiţi nu este o invenţie romănească. Teoretic, metoda reprezintă o soluţie extremă, dacă se poate spune aşa, pentru a plasa profesionişti ai muncii de informaţii in locuri şi sectoare de activitate deosebit de importante pentru apărarea intereselor majore ale statului. Subliniez in mod deosebit importanţa distincţiei intre interesele de stat şi cele ale regimului politic al momentului respectiv. Diferenţa este uneori uriaşă, intrucăt se contrapun clar interesele intregii comunităţi (ca entitate naţională) cu cele ale grupului de interese care temporar se află la cărma puterii. Istoria a marcat şi continuă să marcheze pregnant această disjuncţie care uneori la nivelul celor două categorii de interese nu numai că nu se suprapun, dar intră şi intr-un conflict acut.


In fostul regim politic autoritar comunist, din "n" motive, inclusiv spaţiul limitat al acestei analize, metoda folosirii ofiţerilor acoperiţi a cunoscut o primă "deviere" sau "ajustare" de la definiţia clasică a plasării de profesionişti ai muncii de informaţii. In locul unui proces, altfel indelungat, de a implanta ofiţeri de informaţii care să urmeze o carieră profesională "naturală", adică fără intervenţii externe de tip preferenţial care implică riscul deconspirării, s-a preferat metoda "tăierii colţurilor", cum se spune. Adică, acordarea calităţii de ofiţer de informaţii acoperit unor membri ai reţelei informative cu indelungate state de colaborare informativă. Aceştia, de regulă, aveau avantajul de a se fi aflat deja in poziţiile sau funcţiile importante, unde fie se vehiculau informaţiile dorite, fie se putea interveni in plan operativ pentru un scop sau altul. Pentru un director general dintr-un minister important, să zicem de Externe sau de Comerţ Exterior, după decenii de colaborare, trecerea in categoria de ofiţer acoperit avea pentru acesta din urmă un singur impact semnificativ: cel pecuniar. In fostul regim, un asemenea civil transformat peste noapte in ofiţer de informaţii acoperit şi fotografiat o singură dată in uniforma militară pentru necesităţile birocratice ale dosarului de cadre avea opţiunea de a alege intre mai multe forme de salarizare: cel civil primit pănă atunci, la care se adăuga noua soldă de grad, sau cel de ofiţer, plus solda de grad. Evident, in funcţie de poziţia civilă ocupată, cel in cauză alegea postura care il avantaja cel mai mult sub aspect financiar. Acesta era de fapt factorul primordial al trocului in care noul ofiţer acoperit in baza avantajelor dobăndite automat se incadra "disciplinar" in modul de operare al serviciului de informaţii recrutor. Plus libertatea de mişcare in străinătate pe linie profesională sau chiar de interes particular.

Cvasimilitarizarea, ca ultimă speranţă

O dată cu deteriorarea situaţiei politice din Romănia anilor ’80, fostul şef al statului a decis de facto cvasimilitarizarea elitei birocratice a aparatului instituţional potrivit ideii că această măsură va contribui la eliminarea haosului şi imbunătăţirii eficienţei activităţilor monitorizate, indeosebi a economiei romăneşti. Un proces in care s-a folosit sistemul mixt al promovării ofiţerilor acoperiţi proveniţi in mod real din centrala serviciilor de informaţii combinat cu recrutarea factorilor decizionali din cadrul reţelei informative. Punctul de vărf l-a reprezentat in mod evident anul 1989.

Trebuie subliniat, mai ales in contextul analizei de faţă, că acest sistem era unul de tip piramidal, avănd practic un singur coordonator instituţional şi urmănd in plan strategic, repet strategic, o singură linie de acţiune. Profilul de activitate al sectorului instituţional in care se afla ofiţerul acoperit determină şi profilul activităţii informative operative desfăşurate. Viaţa are insă ironiile ei, şi nu puţine au fost cazurile in care ofiţeri acoperiţi aveau să fie promovaţi pe linia instituţiei civile şi chiar a celor politice in funcţii egale sau chiar formal superioare şefilor serviciilor de informaţii. Am in vedere funcţii precum cea de adjunct al ministrului, ministru sau chiar de membru supleant al Comitetului Politic Executiv al CC al PCR. Las pe seama cititorului inţelegerea implicaţiilor unor astfel de situaţii, e drept rarisime, dar reale.

Nimic nu se pierde, totul se recuperează

Am făcut această lungă paranteză pentru a da posibilitatea opiniei publice să inţeleagă ce s-a intămplat imediat după decembrie 1989 atăt in spaţiul politic, căt şi al sistemului instituţional. Este ceea ce am numit la momentul respectiv dilema reţelei informative captive ca parte a piramidei politice şi tehnocrate moştenite de la fostul regim. "Spargerea" fostului monolit al DSS in cele şapte (sau căte or mai fi) noi servicii de informaţii, oficial independente, a complicat enorm ecuaţia politică de edificare a noului sistem politic democratic. Inspirată de celebrul dicton "divide et impera", noua conducere a Romăniei postdecembriste a considerat la momentul respectiv că măsura reprezintă un scut de apărare al noii construcţii politice aflate intr-o legitimitate politică destul de precară. Durerile de cap aveau să apară insă destul de curănd. Odată eliminat vărful autoritar al piramidei politice, fosta clasă politică comunistă reciclată ideologic peste noapte s-a fărămiţat intr-un număr de grupuri de interese financiar-economice care au transformat politicul şi aparatul instituţional intr-un element de execuţie şi promovare a propriilor scopuri. In detrimentul intereselor naţionale şi al membrilor societăţii romăneşti. Un proces ce a inclus o fază de dezvoltare extensivă (a se citi aşa-zisa fază de acumulare primitivă a capitalului in care era loc pentru toate grupurile acaparatoare ale avuţiei naţionale) şi apoi una de tip intensiv (in care odată consolidate, grupurile de interese au intrat volens nolens intr-o competiţie de ordin conflictual).


Procesul coagulării principalelor grupuri de interese economico-financiare a inclus de la bun inceput integrarea şi utilizarea discreţionară a sistemului partidist (in care etichetele ideologice imi amintesc de jocul pe toate culorile la ruleta istoriei), a aparatului instituţional (recte şi a serviciilor de informaţii), dar şi a sectoarelor de activitate nonguvernamentală, intre care un loc de frunte l-au ocupat şi continuă să-l ocupe mass-media şi ceea ce se numeşte azi activismul societăţii civile. Un rol esenţial atăt sub aspect formal, căt şi informal in evoluţia noului sistem, calificat drept democratic de tip occidental, l-au jucat reţeaua informativă şi aparatul informativ operativ moştenit de la fostul regim. "Spart" la răndul său, ca şi reţeaua informativă, prin alinierea la noile nuclee de putere, acest aparat cu o putere şi influenţă lesne de inţeles a devenit cu adevărat "sabia şi scutul" diferitelor grupuri de interese economico-financiare. In aceste condiţii, cei care au dorit să ferească noile servicii de informaţii de intrarea in arena politică partizană au fost şi au rămas o minoritate. Atăt in interiorul aparatului instituţional, căt şi al partidelor şi al Parlamentului. Cu evidenta schimbare a centrului de greutate de la statutul formal de apărător al drepturilor şi intereselor statului romăn la cel de apărător şi promotor al intereselor de ordin particular şi de grup.


De la rău la şi mai rău

După decembrie 1989, conceptul operativ de ofiţer acoperit avea să sufere o nouă malformaţie in raport cu definiţia clasică folosită de serviciile de informaţii de pretutindeni şi unde prioritatea priorităţilor este reprezentată de apărarea şi promovarea intereselor pe plan internaţional. Foştii ofiţeri acoperiţi moşteniţi de la fostul regim au fost cooptaţi in noile structuri politice şi administrative o dată cu majoritatea reţelei informative. Mai mult din necesităţi de ordin practic, ca urmare a fărămiţării vechii piramide politice comuniste, această categorie a fost serios suplimentată cu oameni de incredere, de regulă rude sau prieteni ai vărfurilor grupurilor de interese financiar-economice. Un nepotism care nu are nici o legătură cu profesionalismul muncii de informaţii şi interesele fundamentale ale statului romăn. Există totuşi un numitor comun: avantajele financiare şi privilegiile dobăndite datorită calităţii de ofiţeri acoperiţi. Rămăne in sarcina unei viitoare comisii parlamentare independente să stabilească in ce măsură tehnica postdecembristă a cumulării de funcţii, salarii şi beneficii s-a aplicat şi se aplică şi categoriei ofiţerilor acoperiţi. Şi nu este vorba despre orice salarii şi despre orice beneficii.


Şi cu această precizare ajungem la miezul problemei. Inflaţia de ofiţeri acoperiţi aparţinănd deopotrivă unor servicii de informaţii şi unor grupuri de interese financiar-economice competitoare a creat deopotrivă nu numai distorsiuni inacceptabile sub aspect profesional, dar şi haos in viaţa politică. Exemplul cel mai elocvent il reprezintă atotveşnicul subiect al combaterii corupţiei la nivelul clasei politice. Subiect iterat şi reiterat perpetuu atăt pe plan intern, căt şi pe plan internaţional. Formal s-au constituit de gura lumii organismele de investigare şi execuţie juridice necesare, dar la capitolul rezultate totul aminteşte de teoria formelor fără fond. Blocajul sistemului instituţional pe această linie are la bază şi activitatea acestei categorii de ofiţeri acoperiţi implicaţi sub aspect informativ-operativ in operaţiuni ce vizează la ordin fie demantelarea, fie stoparea, fie distorsionarea prin dezinformare a cursului pro sau contra la nivelul aparatului investigator sau juridic. In ultimă speţă, activitatea DNA, care departe de a fi indepedentă cum se pretinde, face constant obiectul acestui tip de activităţi fie din partea unui grup sau altul de interese din preajma celor două palate. Cu participarea ex-equo a mass-media controlate discreţionar de aceleaşi grupuri. Cazul DNA este doar un unul dintre exemple. Nici una dintre marile operaţiuni economice şi financiare postdecembriste nu a "scăpat" acestui gen de intervenţii ilegale.


Intrebări ce-şi aşteaptă răspunsul

GRUPUL DE EVIDENŢÃ.... Persoanele şi partidele vizate de cele 13 note ale Grupului aparţin spectrului politic faţă de care antipatia factorului de decizie informat este notorie. Florian Coldea ştie mai bine

Pentru a nu distrage prea mult atenţia de la problema de principiu, mă voi abţine de a da exemple concrete. Rămăne insă la nivelul fiecărui cititor să decidă dacă este normal ca intr-o societate aşa-zis democratică, la mai bine de 17 ani de la schimbarea regimului politic, este normal ca intregul sistem instituţional, mass-media şi societatea civilă să fie adănc infiltrate şi deci să fie manipulate de o intreagă cohortă de ofiţeri acoperiţi şi membri ai reţelei informative aflate nu in slujba interesului general, ci a unor interese particulare sau de grup. Şi din nou viaţa işi are ironiile ei, deşi vorba lui Mircea Badea "trăim in Romănia, şi asta ne ocupă tot timpul" ca o scuză ce presupune că nimeni nu mai are timpul de a sesiza tot felul de contradicţii şi absurdităţi. Vrem să apărem in poziţia de a da curs recomandărilor sau cerinţelor Uniunii Europene, dar doar ne prefacem că le dăm curs, adică mimăm schimbările solicitate. Vorbim despre conducerea civilă a ministerelor şi instituţiilor de sorginte militară, dar punem la cărma lor ofiţeri acoperiţi, unii chiar deconspiraţi. Vorbim despre un Parlament "curat", dar, potrivit declaraţiei insuşi celui mai inalt demnitar in stat, avem printre parlamentari peste (folosesc intenţionat această aproximaţie) 70 de ofiţeri acoperiţi ca deputaţi şi senatori. Incercăm să acredităm ideea unei reinnoiri morale a clasei politice (am in vedere demersul politicianist liberal de anul trecut, in octombrie), dar avem partide politice inţesate cu ofiţeri acoperiţi, inclusiv la nivelul conducerii superioare a acestora şi chiar de şef. O situaţie similară şi pentru mass-media şi categoria activiştilor organizaţiilor neguvernamentale, ca domenii ce este drept incă dominate de metodologia reţelei informative.


In aceste circumstanţe, se pune intrebarea firească cine pe cine conduce, cine cui se subordonează. Ofiţerul acoperit in una dintre funcţiile menţionate mai sus subordonează sau este subordonat? De ce de fiecare dată cănd diferite instituţii indrituite să facă cercetările de rigoare (de cele mai multe ori, din păcate, la comanda unui grup de interese competitor) sunt obligate ca sub umbrela invocată incorect a "statutului de ofiţer acoperit aflat in misiune pentru apărarea intereselor statului romăn" sunt blocate in a duce la bun sfărşit investigaţiile pornite? Este normal şi cu adevărat in interesul naţional? Asta este o problemă pe care Comisia parlamentară de control a serviciilor secrete ar fi trebuit să investigheze adănc şi pănă la capăt. Dar, ţinănd de ceea ce am spus mai sus, cine pe cine ar urma să investigheze? Sunt convins că, in categoria ofiţerilor acoperiţi, o minoritate doreşte să-şi facă datoria profesională in afara jocurilor politice ce abundă pe scena politică romănească. Sunt insă, aşa cum deja am spus, o minoritate obligată să supravieţuiască făcănd compromisuri serioase. Forma de revoltă şi de rezistenţă este uneori percepută public prin modul in care lasă să se scurgă intenţionat către mass-media informaţii compromiţătoare despre modul de operare sau conduita unora dintre aceştia. Cotidianul Interesul Public a publicat recent un asemenea caz, dar restul mass-media aservite practică regretabil legea Omertei.


In aceste condiţii, in această lume "curat orwelliană", omul de rănd, cetăţeanul cu drept de vot, adică cel care azi pare mult mai prins in capcana manipulaţionistă de a fi doar pro sau contra unuia dintre ocupanţii celor două palate, ar trebui de fapt să se intrebe precum cetăţeanul turmentat din piesa marelui Caragiale: "Eu cu cine votez, neicusorule?".

Citeşte mai multe despre:   special,   politic,   politica,   politice,   informaţii,   insă,   interese,   instituţional,   ofiţeri,   ofiţerilor,   ofiter,   ofi,   acoper

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime

Fratele Ralucăi Prună, menținut la conducerea DNA, deși nu întrunește condițiile de vechime
Galerie Foto Secția pentru Procurori de la CSM a decis, săptămâna aceasta, să-i prelungească delegarea procurorului Mihai Prună, fratele fostului ministru tehnocrat al Justiției, Raluca Prună, în funcția de procuror-șef...

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală

Noua variantă de Big Brother, pe șoselele patriei, aprobată de Guvernul Orban în plină campanie electorală
Galerie Foto Executivul condus de Ludovic Orban a aprobat, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, nota de fundamentare pentru alocarea a peste 126 de milioane de lei, din fonduri externe nerambursabile, în ve...

Capii SRI dau lecții de politică și administrație

Capii SRI dau lecții de politică și administrație
Actualul ambasador al României în Statele Unite ale Americii, fost director al Serviciului Român de Informații, George Cristian Maior, are asigurat un post de profesor universitar la Școala Superioară de Studii...

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului

Carantină la mișto, în marginea Bucureștiului
Popești-Leordeni, așezare în sud-estul Capitalei. Populație: 42.468 de locuitori. Cazuri confirmate SARS-CoV-2 în ultimele două săptămâni: 405 persoane. Rata de incidență: 9,54 la mia de locuitori. Decizie...

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei

Când ne ajută poziţia pruncului în burta mamei
Durerile de spate reprezintă cauza celor mai multe consultaţii la medici, ele produc cele mai multe concedii medicale în lumea largă. Acea poziţie ca a pruncului în burta mamei ajută pentru relaxarea spatelui și...

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”

Poliția de Frontieră depistează persoane, după bătăile inimii, cu echipamente cumpărate de la apropiații generalului „Timpanul”
Galerie Foto Fiul patronului de la Mira Telecom, o entitate abonată, de ani buni, la contracte grele cu instituțiile din zona siguranței naționale, livrează, pentru Poliția de Frontieră, începând cu 9 noiembrie, dispozitive...

Cu semnătură, pe moarte călcând

Cu semnătură, pe moarte călcând
Galerie Foto „Refuz transportul la spital, îmi asum toate riscurile şi consecinţele, inclusiv decesul”.  Observaţia scrisă cu pixul transformă fişa de caz COVID într-un fel de certificat de deces. Pe care pacientul...

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane

Parlamentarii termină mandatul cu datorii de aproape 100 de milioane de lei. Deputații au credite de 64 de milioane
Galerie Foto Din cei 326 de deputați care își încheie mandatul de parlamentar luna viitoare, 180 au datorii pe persoană fizică, cumulate, în cuantum de nu mai puțin 63.726.506,51 de lei. Creditorii, ca...

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”

Vineri, cartea „Teatru”, de Sidonia Drăgușanu. „Să scriu o piesă de teatru care să provoace scandal?! Dar ce fac pe urmă?”
Galerie Foto Jurnalul vă propune vineri o carte specială pentru iubitorii dramaturgiei, dar și pentru cei care vor să descopere un gen plin de acțiune, replici spumoase, amuzante și profunde: „Teatru”, de Sidonia...

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime

Primarul Sectorului 1, Clotilde Armand, consiliat de un „legionar” condamnat, în Germania, pentru două crime
Galerie Foto Clotilde Armand a anunțat, ieri, pe contul său de socializare, că a demis conducerile a trei direcții din cadrul Primăriei Sectorului 1, din Capitală. Printre structurile decapitate se numără și Poliția...

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament
Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de...

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani

ATI în flăcări, la Piatra Neamț. Tragedii la indigo, din cinci în cinci ani
Galerie Foto Incendiul de la Spitalul de Urgență din Piatra Neamț, unde, sâmbătă, și-au pierdut viața zece pacienți Covid-19, internați la Terapie Intensivă, ar fi pornit de la instalația de alimentare cu energie...

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei

Bilanț la sfârșit de mandat. Jumătate dintre senatori termină legislatura cu datorii de peste 32 de milioane de lei
Galerie Foto Alegerile parlamentare bat la ușă, teoretic scrutinul urmând să aibă loc pe data de 6 decembrie, iar actualul Legislativ își încetează mandatul pe data de 21 decembrie. La patru ani de când au fost aleși,...

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat

Risc major. De ce grăsimea face ravagii în caz de COVID. Dr. George Sirețeanu: Obezitatea înseamnă, practic, un sistem imun sabotat
Galerie Foto „Gras și frumos”, expresie atât de des folosită de părinții și bunicii noștri, nu doar că nu mai este de actualitate, ba chiar a devenit motiv de îngrijorare în vremuri de COVID. Grașii de azi sunt mai...

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național

Insula Belina și Brațul Pavel, declarate de Orban bunuri publice de interes național
Galerie Foto Cu fix o zi înaintea debutului campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Guvernul liberal a decis să declare celebrele proprietăți Insula Belina și Brațul Pavel drept bunuri publice de interes național,...
Serviciul de email marketing furnizat de