În luna martie a acestui an, Comisia Europeană și-a prezentat planul de acţiune pentru dezvoltarea producţiei ecologice, scopul său fiind de a atinge o rată de 25% din totalul terenurilor agricole până în 2030, precum şi de a dezvolta în mod semnificativ acvacultura ecologică. Noul plan de acțiune ecologică are la bază realizările planului de acțiune 2014-2020 și a luat în considerare rezultatele unei consultări publice privind produsele ecologice, derulată în perioada septembrie-noiembrie 2020. Potrivit Executivului comunitar, câmpurile cultivate în mod ecologic prezintă cu circa 30% mai multă biodiversitate, animalele crescute în mod ecologic se bucură de o mai mare bunăstare şi primesc mai puţine antibiotice, fermierii ecologici au venituri mai mari şi sunt mai rezilienţi, iar consumatorii ştiu exact ce obţin, datorită logoului UE pentru produse ecologice. În prezent, în medie doar circa 8,5% din suprafaţa agricolă a UE este cultivată în mod ecologic, iar dacă vorbim despre România, suprafața scade la aproximativ 3%, deși noi deținem a cincea suprafață agricolă utilizată ca mărime din UE-27. În același timp, Austria și Elveția, țările care stau cel mai bine la acest capitol, au câte 25% din terenurile agricole cultivate în regim ecologic, potrivit Eurostat.
În România erau înregistrați în agricultura ecologică 9.821 de operatori economici în 2019, iar numărul lor a urcat la 10.210 anul trecut. În același timp, suprafața cultivată în regim ecologic a cunoscut o creștere consistentă, urcând de la 395.000 de hectare la 468.000, potrivit ultimelor date publicat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Din această suprafață, cea mai mare parte, 155.038 de hectare, era ocupată cu pășuni și fânețe, în timp ce 131.170 de hectare erau cultivate cu cereale. În același timp, în sectorul zootehnic erau certificate ecologic anul trecut 25.000 de animale (bovine, ovine, caprine și porcine) și 171.000 de păsări. În ceea ce privește numărul operatorilor certificați, trebuie însă subliniat că doar 405 dintre aceștia sunt procesatori, ceea ce arată că România nu are încă o piață dezvoltată pentru realizarea de produse bio.
O piață mică și foarte multe probleme
Producătorii care au investit în agricultura ecologică se confruntă cu multe probleme. De la desfacerea produselor, la prețurile foarte mari la utilități, de la costurile foarte ridicate pentru testarea produselor la laboratoare din străinătate, la greutățile întâmpinate în procesul de promovare pe piețele internaționale, toate sunt bariere care frânează dezvoltarea mai rapidă a acestui sector. Deoarece consumul de produse ecologice este încă limitat în România, sectorul este impulsionat, în principal, de exporturi. Valoarea pieței produselor ecologice din România este încă mică, dar se estimează că cererea de produse ecologice va crește în timp. Pe de altă parte, nici sprijinul financiar nu este pe măsura necesităților, spun cei implicați. Prin noul Planul Național Strategic, MADR vrea să aloce circa 550 milioane de euro agriculturii ecologice, dar este greu de crezut că acești bani vor fi și obținuți de către operatorii acreditați dacă ei nu se vor asocia pentru a avea forță economică, astfel încât să-și permită să dezvolte proiecte. În prezent, la nivelul UE, din fondurile care susțin Politica Agricolă Comună (PAC) doar 1,8% (7,5 miliarde de euro) sunt utilizate pentru sprijinirea agriculturii ecologice, dar viitoarea PAC va include programe ecologice care vor fi beneficia de un buget de 38-58 de miliarde de euro, pentru perioada 2023-2027, în funcţie de rezultatul negocierilor de la Bruxelles.
Se schimba jocul de anul viitor
Noile norme adoptate de Comisia Europeană în ceea ce privește agricultura ecologică vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. Astfel, Bruxelles-ul are în vedere consolidarea sistemului de control, pentru a spori încrederea consumatorilor în sistemul agricol ecologic al UE; aplicarea unor norme noi pentru producători care să faciliteze trecerea fermierilor mai mici la metode de producție ecologică; introducerea unor norme noi privind produsele organice importate, pentru a se garanta că toate produsele ecologice vândute în UE respectă același standard; acceptarea mai multor tipuri de produse care pot fi comercializate ca produse ecologice. De asemenea, noul regulament va asigura o concurență loială pentru fermieri și în același timp își propune să prevină frauda și să mențină încrederea consumatorilor. Pentru atingerea celor două obiective vor fi operate o serie de schimbări, după cum urmează:
-
normele privind producția vor fi simplificate prin eliminarea treptată a unor excepții și derogări;
-
sistemul de control va fi consolidat prin introducerea unor măsuri de precauție mai stricte și a unor controale riguroase de-a lungul întregului lanț de aprovizionare;
-
producătorii din țările terțe vor trebui să respecte același set de norme ca și producătorii din UE;
-
normele privind produsele bio vor acoperi mai multe categorii de produse (sare, plută, ceară de albine, frunze de viță de vie, miez de palmier) și vor conține reguli suplimentare privind producția (cervide, iepuri și păsări de curte);
-
certificarea va fi simplificată pentru micii fermieri, mulțumită unui nou sistem de certificare în grup;
-
se va aplica o abordare mai uniformă pentru reducerea riscului de contaminare accidentală cu pesticide;
-
vor fi eliminate treptat derogările pentru producția în straturi înălțate în sere;
Planul Național de Acțiune pentru Agricultura Ecologică, se află încă în faza discuțiilor și propunerilor. Documentul ar trebui finalizat până la sfârșitul anului, dar termenul este considerat nerealist de către asociațiile de producători bio.
„Dacă vorbim despre piața fiscalizată a produselor ecologice, aceasta este pe undeva la 40-50 milioane de euro pe an. În general, aceste produse se vând în supermarketuri și, la fel ca în cazul produselor clasice, și piața produselor ecologice este invadată de importuri. Pe de altă parte, marii procesatori de la noi nu sunt încă interesați să producă produse ecologice pentru că acestea nu reprezintă o piață pentru ei, ea fiind încă una de nișă. Noi producem grâu bio și-l dăm la export și aducem biscuiți ecologici din Germania. Pe de altă parte, România are o piață tradițională ecologică mare. Vorbim despre produsele țăranilor care nu sunt nici certificate și nici fiscalizate, astfel că nimeni nu știe la cât se ridică nivelul acestui comerț”.
Marian Cioceanu Avraham, președintele Asociației BIO România
Dinamica operatorilor și a suprafețelor în agricultura ecologică
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Suprafața (ha) 182.706 229.946 288.261 301.148 289.251 245.923 226.309 258.470 326.259 395.227 468.887
Sursa: MADR
Cum se certifică ecologic un producător
În România, controlul şi certificarea produselor ecologice este asigurată în prezent de 14 organisme de inspecţie şi certificare private, ele fiind aprobate de MADR. În urma controalelor efectuate de aceste organisme, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele cu menţiunea ,,ecologic”. Conform reglementărilor, pentru producătorii agricoli există o perioadă de conversie a suprafeţelor gestionate, în funcţie de cultura înfiinţată, de minimum 24 de luni. Pe eticheta aplicată unui produs ecologic sunt obligatorii următoarele menţiuni: referire la producţia ecologică, siglele, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic. Sigla naţională ,,ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară sunt folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie ecologică. Consumatorii care cumpără produse care poartă sigla naţională şi logoul comunitar pot avea încredere că cel puţin 95% din ingredientele produsului au fost obţinute în conformitate cu metoda de producţie ecologică şi produsul respectă regulile de producţie ecologică. Toţi operatorii care desfăşoară activitate în sistemul de agricultura ecologică, înainte de a-şi începe activitatea, au obligația de a-și înregistra activitatea la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.