An de haos in justiţia romănă

Nebuloasa din politică a influenţat treburile justiţiei, astfel incăt după divorţul Alianţei D.A. frăiele doamnei cu balanţa au trecut de la "apolitica" Monica Macovei, inscăunată pe un post ce-i revenea Partidului Democrat, la tănărul liberal Tudor Chiuariu. Acesta n-a rezistat decăt nouă luni in fotoliul ministerial, in locul său, rămas vacantat prin demisie, fiind nominalizat de premier tot un om politic, in persoana liberalei Norica Nicolai. Faptele miniştrilor au afectat cursul dosarelor penale.

Nebuloasa din politică a influenţat treburile justiţiei, astfel incăt după divorţul Alianţei D.A. frăiele doamnei cu balanţa au trecut de la "apolitica" Monica Macovei, inscăunată pe un post ce-i revenea Partidului Democrat, la tănărul liberal Tudor Chiuariu. Acesta n-a rezistat decăt nouă luni in fotoliul ministerial, in locul său, rămas vacantat prin demisie, fiind nominalizat de premier tot un om politic, in persoana liberalei Norica Nicolai. Faptele miniştrilor au afectat cursul dosarelor penale.


Ieşirea PD-ului de la guvernare, in primăvara anului trecut, şi comportamentul Monicăi Macovei, blamat de parlamentari, au determinat schimbări la cărma Ministerului Justiţiei.

MONICA MACOVEI. Demisia acesteia a intervenit la inceputul lunii aprilie, imediat după ce Macovei a lansat proiectele de modificare a Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal. Pedepse mai mici pentru hoţi şi pedofili, incriminarea delincvenţilor juvenili incepănd de la vărsta de 13 ani, modificări ale prevederilor privind legitima apărare de natură să-ţi invite hoţul in casă sunt doar căteva dintre propunerile lansate de ministrul Monica Macovei inainte de a-şi părăsi fotoliul ministerial. Monica Macovei, fost procuror şi avocat, a urcat pe soclul ministerial in ianuarie 2005, direct "din sănul societăţii civile", venind cu un capital ridicat de credibilitate străns ca urmare a poziţiilor adoptate de-a lungul vremii privind raportul justiţiei cu politica. La minister ea a călcat strămb incă de la inceput, poziţionăndu-se fix la 180 de grade faţă de "crezurile" pe care şi le exprimase ca membru al societăţii civile. Dacă pănă să devină ministru ceruse mereu Puterii să scoată parchetele de sub autoritatea Executivului, ca ministrul, Macovei s-a dezis şi a procedat taman invers. Ea a readus in puterea ministrului Justiţiei posibilitatea alegerii celor care să ocupe funcţiile de procuror general al Parchetului Instanţei Supreme şi cele de şefi ai DNA şi DIICOT. N-a fost singurul rău făcut justiţiei, returnarea dosarelor cu miniştri de la instanţe la DNA datorăndu-i-se in mare parte.


TUDOR CHIUARIU. Inscăunat "marele şef" la Justiţie, la 3 aprilie 2007, comparativ cu predecesorii săi, Tudor Chiuariu a inscris recordul de a avea cel mai scurt mandat. Tot fără precedent, el a reuşit, cu sprijinul DNA, să devină şi primul ministru al Justiţiei a cărui cercetare penală este cerută in timpul exercitării mandatului şi nu după eliberarea din funcţie. Ca şi Monica Macovei, Tudor Chiuariu şi-a inceput mandatul cu stăngul, diferenţa dintre ei constănd in nivelul de credibilitate, el fiind "văndut" presei, din start, ca "om de casă" al lui Relu Fenechiu. Macovei a avut lupta ei cu vechiul PNA. Chiuariu a avut războiul lui cu DNA. Diferenţa dintre ei constă in faptul că, atunci cănd a pornit să dea oameni afară din PNA, Macovei "s-a acoperit" cu un aşa-zis audit independent efectuat de "Freedom House". Şi avea susţinerea intregii Alianţe D.A. In schimb, cu Alianţa spartă şi după doar o lună de mandat, Chiuariu mai intăi a făcut cererea de revocare din funcţie a procurorului Doru Florin Ţuluş de la şefia Secţiei a II-a din DNA. Şi abia apoi a cerut efectuarea unui control de fond la DNA, cănd reprezentanţi ai statelor membre ale Uniunii Europene se adunaseră grămadă la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), alertaţi de tenta politică a cererii de revocare. Dacă proceda invers, azi Ţuluş era istorie, după cum ne-au dezvăluit recent surse din CSM. Ca şi Macovei, şi Chiuariu a promovat, pe calea ordonanţelor de urgenţă, legi găsite de Curtea Constituţională neconforme cu Legea fundamentală a ţării. Atăt Macovei, căt şi Chiuariu au iniţiat modificarea Legii răspunderii ministeriale. Ea, in februarie 2005, pentru a determina cercetarea penală şi trimiterea in judecată a unor foşti miniştri ai cabinetului Adrian Năstase, scoţănd din textul legii obligativitatea avizului de cercetare pentru cei care nu mai erau membri ai Guvernului. El, in octombrie 2007, după ce la Preşedinţie se adunaseră solicitări pentru urmărirea penală a mai multor miniştri liberali. Scopul declarat de Chiuariu atunci cănd a lansat propunerea de desfiinţare a vechii Comisii speciale de la Cotroceni insărcinată cu analizarea cazurilor cu miniştri şi inlocuirea ei cu alta formată din cinci judecători a fost acela de a obţine "un filtru obiectiv", care să elimine "şantajul politic" ce l-ar practica preşedintele statului. Scopul nemărturisit decăt in discuţii informale purtate după ce a renunţat la funcţia de ministru a fost acela de a-şi amăna căt mai mult plecarea din funcţie, pe care o impune o incepere a urmăririi penale. Schimbarea operată de Macovei a dat roade pe termen scurt, reuşindu-se nişte trimiteri in judecată răsunătoare, fără avize speciale. Dosarele au inceput insă să fie returnate, rănd pe rănd, după ce Curtea Constituţională a stabilit anul trecut că trebuie aviz şi pentru foştii miniştri. Modificarea operată de Chiuariu a dat şi ea roade. Pe de o parte, pentru căteva luni activitatea de cercetare penală a fost blocată, efect negativ din moment ce se măreşte perioada pănă la aflarea adevărului judiciar, timp in care planează suspiciuni asupra unui demnitar. Pe de altă parte, mişcarea are şi un efect pozitiv, in sensul că determină punerea in acord cu Constituţia a unei legi neobservate ca fiind neconstituţională vreme de opt ani. CC a stabilit că existenţa comisiei este neconformă cu Legea fundamentală a ţării, acordarea avizului de cercetare a miniştrilor foşti sau actuali fiind un atribut exclusiv al preşedintelui. Astfel că deşi a spus că vrea să obţină un filtru, Chiuariu a reuşit să obţină, de fapt, eliminarea acestuia, deschizănd calea "schimbării guvernelor, prin simpla voinţă a preşedintelui", după cum a declarat Chiuariu la 10 decembrie 2007, ziua trimiterii demisiei la premier. Sensul negativ al "reuşitei" constă şi in diferenţa dintre rezultatul acţiunii ministrului şi scopul declarat public. Acest lucru ar putea constitui un motiv real pentru demisia unui om politic.

Marile restituiri - Legi proaste, proceduri incălcate

Â

 LEGI NERESPECTATE. Şi dosarul Dinu Patriciu s-a intors la DIICOT

Au explodat in a doua jumătate a anului 2007 şi au lăsat o imagine dezamăgitoare. Mari dosare prezentate pe firmamentul luptei impotriva corupţiei sau a criminalităţii organizate s-au intors ca un bumerang impotriva imaginii Justiţiei, şi aşa şifonată de lupte şi scandaluri. Rănd pe rănd, cazuri răsunătoare ale ultimilor ani au fost trimise inapoi pe mesele procurorilor, pentru refacerea urmăririi penale. Romănia a trădat din nou existenţa unei incoerenţe legislative grave sau probleme ale respectării drepturilor omului.

NECONSTITUŢIONAL. Octombrie a fost de departe cea mai neagră lună a restituirii dosarelor la parchete. Primul caz trimis inapoi procurorilor a fost dosarul "Zambaccian", in care fostul premier Adrian Năstase este acuzat, alături de soţia sa, Dana, de comiterea mai multor fapte de corupţie. Motivul: neconstituţionalitatea unui articol din legea privind răspunderea ministerială. Judecătorii instanţei supreme au aplicat decizia Curţii Constituţionale, potrivit căreia şi in cazul foştilor membri ai Executivului este necesar avizul de la Cotroceni, prealabil urmăririi penale. Şi la data de 18 octombrie au restituit cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după ce au constatat nulitatea intregii anchete.

Articolul ilegal, introdus in lege de fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei, a provocat apoi alte restituiri importante. Cazul Zambaccian a fost urmat, la scurt timp de "Mătuşa Tamara", cel de-al doilea dosar instumentat impotriva fostului premier, in care Adrian Năstase este acuzat că i-ar fi dat mită lui Ioan Melinescu, fostul şef al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălăriii Banilor. La data de 30 octombrie, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, din acelaşi motiv, retrimiterea cazului inapoi pe masa procurorilor anticorupţie.

Două săptămăni mai tărziu, instanţa supremă a restituit către DNA şi dosarul de corupţie al fostului şef al Secretariatului General al Guvernului Năstase, Şerban Mihăilescu. Deşi cercetarea judecătorească ajunsese aproape de final, magistraţii au fost nevoiţi să aplice decizia Curţii Constituţionale şi să constate nulitatea urmăririi penale. Toate cele trei decizii au foat atacate cu recurs de procurorii anticorupţie, căi de atac ce urmează a fi judecate la inceputul anului 2008.

PROCEDURA! Vă mai amintiţi de faimoasele dosare de corupţie instrumentate impotriva fostului preşedinte al Tribunalului Mureş, Andreea Ciucă? Ei bine, ambele vor fi reluate de la zero, după ani buni de anchetă, pentru că procurorii anticorupţie i-au incălcat acuzatei dreptul fundamental la apărare. Instanţa supremă a stabilit că principiul aflării adevărului şi cel al "egalităţii de arme" in procesul penal au fost uitate de anchetatori.

Nerespectarea unor norme de procedură penală a aruncat in aer şi alte două megadosare de crimă organizată: cel al lui Ovidiu Tender şi cel al lui Dinu Patriciu. Ambele cazuri au fost restituite procurorilor DIICOT pentru refacerea urmăririi penale, chiar inainte ca procesele să inceapă. Magistraţi ai Tribunalului Bucureşti au stabilit că anchetatorii au neglijat mai multe proceduri, fără de care nu se poate merge mai departe intr-un proces legal. Cele două hotărări au fost, de asemenea, atacate cu recurs.

Incălcarea procedurilor a mai dus anul trecut, in luna decembrie, la o restituire cu răsunet: Dosarul mineriadei din 13-15 iunie 1990, in care fostul ministru de Interne Mihai Chiţac este acuzat de instigare la uciderea a patru persoane. Abia trimis in judecată, cazul a fost reintors la Parchetul instanţei supreme-Secţia Militară, pentru refacerea anchetei. Motivul: procurorul Dan Voinea, care mai instrumentase o dată acest caz, deci nu mai avea dreptul legal să se ocupe de anchetă, a semnat rechizitoriul.

Necompetenţă

Nominalizată, incă neinscăunată

Citește pe Antena3.ro

Cum arată buletinul de vot la primul tur de la alegerile prezidențiale 2024