Adevăratele afaceri ale primarului Nichita

Primarul tei-tăiaţi. Primarul-telegondolă inutilă. Primarul Palas. Sau primarul cu amantă? Oare cum va rămâne Nichita în memoria colectivă a comunităţii locale? La Iaşi, scandalurile s-au ţinut lanţ în ultimii ani. Cele mai multe au fost de natură financiară, şi toate l-au avut în centru pe primarul Gheorghe Nichita. Aproape toate au vizat fie proiecte cu finanţare europeană, fie cheltuirea unor bani împrumutaţi de la bănci ori alocaţi în mod total netransparent pentru fotbal.

Citeşte şi: EXCLUSIV. Angajati ai Politiei, tocmiti ca BATAUSI de Nichita pentru adversarii politici

1.Şi-a dat şi lui o casă (Firme norocoase, legături periculoase)

La Iaşi, aproape toate licitaţiile organizate de Primărie pentru lucrări de valoare foarte mare au fost câştigate doar de câteva firme, cel mai elocvent exemplu fiind cel al societăţilor Conest şi Iasicon. Legăturile între primarul Gheorghe Nichita şi cele două firme sunt însă mai multe: aceasta din urmă a construit si era proprietara blocului Iasicon Tower, situate în centrul oraşului, în care stătea Adina Samson, iubita lui Nichita. Apartamentul în valoare de 120.000 de euro figurează pe numele Paulei Vornicu, un consilier judeţean PSD cu o declaraţie de avere aproape goală, dar cu o mare loialitate faţă de primar. Pe de altă parte, Conest are un cartier de vile, “Colina Soarelui”, în care se spune că ar sta după divorţ viceprimarul PSD Mihai Chirica şi că ar fi primit după divorţ o casă şi Nichita.

2. Tăierea teilor, te iubesc Iaşi, dar fără simbolul milenar

Poate cele mai multe scandaluri în care a fost implicat Nichita în ultimii doi ani au fost cele legate de proiectele europene, multe dintre acestea fiind întârziate sau incluzând majorări importante de contract. În cazul modernizării axei culturale a oraşului, proiect în valoare de peste 87 de milioane de lei, implementat de firma Conest, a fost vorba de celebra tăiere de tei din centrul Iaşului, aceştia fiind înlocuiţi, pe banii Primăriei, cu salcâmi japonezi. Un fapt care probabil nu v-a fi uitat niciodată.

3.Telegondolă către nicăieri. 300 de ani amortizarea

Un alt proiect, realizat de Iasicon, care a valorat aproape 80 de milioane de lei, este cel al modernizării zonei de agrement Ciric. Acesta include un telescaun printre copaci, în care s-au investit peste 6 milioane de lei, dar care nu este folosit de nimeni. Pentru amortizarea investiţiei, în ritmul încasărilor de la telescaun, ar fi nevoie de peste 300 de ani. În schimb, proiectul în sine a fost unul costisitor, valoarea iniţială fiind suplimentată de două ori. Justificarea prezentată de Nichita: a fost nevoie de lucrări suplimentare pentru realizarea canalizării în zonă şi a extinderii reţelei de electricitate. De parcă nu s-ar fi ştiut de la început că există aceste probleme…

Citeşte şi: EXCLUSIV! Amantlâc de Iaşi. Povestea hărţuirii Adinei Samson de către primarul Nichita, spusă de către părinţii săi

4. Pasaj la… fundaţia firmelor preferate

Printre cele mai controversate proiecte din Iaşi se numără modernizarea axei Est-Vest, în valoare de 75 de milioane de lei, ce a inclus pasajul “Mihai Eminescu” de la Fundaţie, care a fost finalizat cu un an întârziere, blocând astfel traficul într-un nod important de circulaţie din oraş. Pasajul a fost început de firma SC Colas, care a fost absorbită ulterior de SC CF, însă aceasta din urmă n-a avut bani şi capacitate de muncă. Din păcate, lucrarea nu a fost încredinţată celeilalte firme din asociere, aşa cum prevedea contractul, ci a fost lăsată în seama liderului, care abia a finalizat-o. Deşi ar fi trebuit aplicate penalităţi de întârziere, Primăria susţine că n-a făcut încă un calcul în acest sens. Mai trebuie remarcat că, până în august 2014 (pasajul fiind dat în folosinţă în decembrie 2014), manager de proiect a fost Daniela Acătănoaie, cea cu care s-a căsătorit în aprilie 2015 Cosmin Coman, directorul de strategii din Primărie, care a divorţat tot anul trecut şi care a fost adus în Primărie de Nichita, după ce amândoi au lucrat la RAJAC. Tot în cazul pasajului deja au apărut probleme la finisajele realizate de firma Conest: tencuiala a început să cadă şi pereţii să se crape, mai ales capa din pânza freatică face probleme, pasajul fiind construit la baza dealului Copoului, extrem de aproape de Biblioteca Centrală Universitară M. Eminescu.

5. Gooool! Înscris nu de echipa de fotbal, ci de cea de la Primărie

Un alt proiect realizat din ambiţia lui Nichita, dar inutil, de altfel, este cel al Centrului Regional Tehnologic. Acesta, în valoare iniţială de 11 milioane de euro, a ajuns să coste până la final 18 milioane de lei, firma constructoare, SC Construcţii 1, primind bani prin încredinţare directă în vederea consilidării terenului. Centrul a fost dat în folosinţă în august 2014, dar încă e gol. Este situat lângă alte două centre asemănătoare, Centrul Expoziţional Moldova şi Parcul Ştiintific şi Tehnologic, care nici ele nu au prea mulţi chiriaşi.

6. Big brother nu numai pentru amantă! Poliţia Locală e cu Nichita, din nou!

Încă în implementare, proiectul privind sistemul de management al traficului, care va include sute de camere de luat vederi şi un dispecerat de supraveghere la Poliţia Locală, creează deja panică. În contextul actualului spionaj de la Iaşi, multă lume se întreabă acum cum vor fi folosite camerele de luat vederi şi dacă se va spiona cu ajutorul lor. Proiectul este în valoare de 91 de milioane de lei şi este realizat de UTI Grup Bucureşti. Culmea este că acest proiect a dat peste cap lucrările precedente, în sensul că în tot oraşul s-au săpat şanţuri în trotuarele amenajate cu pavele în cadrul altor proiecte deja finalizate.

7. Refacerea refacerii, făcută tot cu Conest, nu cu onestitate

Un proiect cu probleme grave este cel privind modernizarea axei de dezvoltare Nord-Sud, care include pasarela Octav Băncilă. Aici sunt întârzieri de aproape doi ani. Au fost greşeli de proiectare - rampele de acces pe pasaj au fost proiectate peste cămine de canalizare, care nu se pot muta. Aşa că s-a refăcut proiectarea (s-au plătit alţi bani). S-a refăcut şi licitaţia pentru o nouă parte din proiect, dar a câştigat tot Conest, aceeaşi firmă care a câştigat şi prima parte a proiectului. În acest proiect a fost o suplimentare consistentă de contract, pe motiv că reţelele subterane erau în alte locuri decât se prevăzuse.

Citeşte şi: Amanta lui Nichita: Mă ameninţa şi mă bătea! Mergea la psiholog! (VIDEO)

8. Edil în slujba francezilor, nu a ieşenilor

Iaşul riscă să înapoieze bani europeni pentru că sunt probleme la implementarea proiectului privind reabilitarea sistemului de termoficare. Componenta ce vizează realizarea unei staţii de desulfurare s-a confruntat cu atât de multe contestaţii, încât s-a amânat implementarea. În plus, proiectul în sine, în valoare de peste 100 de milioane de lei, finanţat de Uniunea Europeană şi cofinanţat de Guvern şi Primărie, este în beneficiul francezilor de la Veolia, întrucât sistemul de termoficare din Iaşi este concesionat. Operator de termoficare la Iaşi este Veolia Energie Iaşi, societate în cadrul căreia grupul Veolia are 90 la sută din acţiuni, iar Primăria – 10 la sută.

9. Ultimul parc al Centrului, sub drujbe

Foarte controversat este şi proiectul care încă nu are finanţare de reabilitare este cel al parcului de la Teatrul Naţional. În cazul acestuia, Nichita a ţinut cu dinţii de construirea unei parcări subterane, care ar fi distrus complet singurul parc din centru şi platanii din zona. La presiunea societăţii civile, Nichita a anunţat că renunţă la parcare, astfel parcul ar putea să fie salvat.

10. “Istericii” de ieşeni (Zece tei mititei)

Tot în categoria alergiei la verde a primarului Gheorghe Nichita intră şi tentativele de tăiere a 500 de copaci din Gradină Copou şi Parcul Expoziţiei, în luna mai 2014. La acea vreme, ieşenii au organizat proteste şi au adoptat arbori în încercarea de a-i salva. Pe cetăţenii care au manifestat, Nichita i-a caracterizat public ca fiind isterici. Însă, până la urmă, opoziţia “istericilor” a fost atât de mare, încât Nichita a dat înapoi şi a anunţat că nu toţi cei 500 de copaci sunt bolnavi sau bătrâni, aşa că se vor tăia doar… 38.

Citeşte şi: Cum au ajuns procurorii DNA pe urmele amantei lui Nichita

11. Mai bine Palas, decât Palat

Un alt proiect contestat iniţial de ieşeni a fost cel al Palasului. Regele mallurilor, Iulian Dascălu, a primit în 2005, din partea Primăriei 12 hectare de teren în centrul oraşului. Proiectul a fost contestat în instanţă şi trei curţi de apel l-au declarat ilegal. Însă, până la urmă, tot cu ajutorul Primăriei a intrat în legalitate, însă acum sunt probleme cu plata redevenţei pe care ar trebui s-o încaseze municipalitatea. Iulian Dascălu a susţinut că a terminat mai târziu decât estima proiectul, aşa că trebuie prelungită perioada de graţie, însă Primăria nu a acceptat şi a cerut banii începând cu anul 2010. Cauza este încă pe rolul instanţei.

12. Dexia, lecţia de furăciune

Tot la capitolul bani, mari probleme au fost cu cei împrumutaţi de la banca Dexia. În 2007, Primăria a contractat un credit în valoare de 200 de milioane de lei pentru mai multe lucrări, majoritatea asfaltări. După finalizarea acestora, ANAF şi ANRMAP au constatat deficienţe. ANRMAP a amendat Primăria cu 60.000 de lei, iar ANAF a cerut să se recupereze peste 2,3 milioane de lei, bani care s-ar fi cheltuit nejustificat (de exemplu, apărea în documente ca asfaltată o stradă care nu exista, strada Liceul Ibrăileanu). Primăria a contestat raportul, s-a judecat, dar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât la sfârşitul lunii aprilie 2015 că raportul e valabil şi că Primăria trebuie să recupereze banii. Numai că firmele care au lucrat sunt fie în faliment, fie în insolvenţă. Atât în cazul acestui proces, cât şi în cel cu Palasul, Consiliul Local Iaşi a aprobat, la cererea primarului, alocarea de sute de mii de lei pentru angajarea unor case de avocatură.

13 Marea iubire…fotbalul, ce credeaţi!

Marea iubire a primarului Gheorghe Nichita, fotbalul, este un alt subiect fierbinte la Iaşi. Finanţarea echipei Poli Iaşi, transformată ulterior în CSMS Iaşi, nu a fost niciodată transparentă şi nimeni nu ştie câţi bani s-au alocat, deşi nu o dată primarul a fost luat la întrebărip e această temă. Mai ciudat este că banii se scurg către echipă prin SC Fotbal, o societate care poate folosi sumele încasate din chiriile de pe o mulţime de spaţii aflate în patrimonial municipalităţii. Din conducerea SC Fotbal fac parte atât primarul Gheorghe Nichita, cât şi alţi directori din Primărie şi membri PSD.