Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Klaus Iohannis a emis, în acest sens, decretul, în 4 ianuarie, după ce, pe 20 decembrie 2022, Secția de Procurori de la CSM a votat, în unanimitate, pentru aprobarea cererii. Cerasela Răileanu beneficiază, așadar, de prevederile avantajoase ale Legii 303/2004, care stabilesc că un procuror se poate pensiona după 25 de ani de activitate, chiar înaintea împlinirii vârstei de 60 de ani, primind o pensie specială egală cu 80 la sută din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni anterioare pensionării. Din ultima declarație de avere pe care Cerasela Răileanu a completat-o, în vara anului trecut, rezultă că aceasta a încasat, lunar, câte 24.000 de lei, iar 80% din această sumă ajunge la 19.804 lei pe lună. Cerasela Răileanu este procuroarea care, alături de Lucian Onea, a anchetat-o, spre exemplu, pe fosta președintă a AEP, Ana Maria Pătru, achitată definitiv. Aceasta din urmă a depus numeroase plângeri penale împotriva anchetatorilor săi, acuzându-i de cercetare abuzivă și represiune nedreaptă.
Unul dintre „paraditorii” celebrei Unități de Elită a DNA de la Ploiești, pentru care, încă din 2019, șeful interimar al DNA a cerut încetarea activității la această structură, a fost pensionată, la început de an 2023, prin decret al președintelui României, Klaus Iohannis. La 4 ianuarie, Iohannis a emis Decretul nr. 19/2023, prin care a dispus eliberarea din funcția de procuror, prin pensionare, a Elenei Cerasela Răileanu, cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care, la data părăsirii sistemului ocupa funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, județul Dâmbovița.
Președintele a argumentat decretul prin existența Hotărârii nr. 1973, din 20 decembrie 2022, adoptată de către Secția de Procurori de la CSM, document conform căruia Cerasela Răileanu are o vechime în funcția de procuror de peste 25 de ani, iar, odată cu cererea de pensionare, aceasta a depus la dosar și Decizia nr. 389635 din 19 decembrie 2020, emisă de Casa Județeană de Pensii Prahova, de acordare a pensiei de serviciu, în baza Legii nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor.
80 la sută din media salariilor pe ultimele 12 luni
Astfel, potrivit alineatului 1 al articolului 82 din legea citată, „procurorii (…) cu o vechime de cel puțin 25 de ani în magistratură beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării”.
Alineatul al doilea prevede că „procurorii se pot pensiona, la cerere, înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani, și beneficiază de pensia de serviciu dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de magistrat, de magistrat asistent la ÎCCJ și la CCR sau de personal de specialitate juridică asimilat judecătorului, procurorului ori procurorului financiar (…). La calcularea vechimii, se iau în calcul perioadele în care procurorul a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate judiciară în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult”.
În baza acestor constatări, prin vot direct și secret, membrii Secției de Procurori de la CSM au decis, cu unanimitate de voturi, propunerea înaintării către președintele României a eliberării din funcție a Elenei Cerasela Răileanu din funcția de procuror, prin pensionare. Hotărârea este semnată de vicepreședintele CSM, Nicolae Andrei Solomon.
Discrepanțe între declarația de avere a ei și cea a soțului
Pornind de la aceste prevederi ale legislației aflate, încă, în vigoare la data la care Cerasela Răileanu a depus și obținut ieșirea din sistem, „Jurnalul” a încercat să estimeze cuantumul pensiei speciale de care se va bucura fosta anchetatoare a „Unității de Elită” a DNA de la Ploiești. O misiune destul de grea, însă, având vedere că Cerasela Răileanu figurează, în două documente oficiale, cu venituri diferite în perioada 2021 – 2022.
Astfel, studiind declarația de avere pe care procuroarea Răileanu a completat-o și depus-o la data de 8 iunie 2022, am constatat că aceasta a precizat un venit, în calitate de procuror, plătit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Dâmbovița, în cuantum de 277.972 de lei pe an (VEZI FACSIMIL 1). Ceea ce, lunar, ar însemna o leafă de procuror de 23.164,3 lei. 80 la sută din această medie, așa cum prevede articolul 82, alineat 1, din Legea 303/2004, din care am citat mai sus, ar însemna o pensie specială lunară de nu mai puțin de 18.351,5 lei pe lună.
Problema este că, la data de 19 mai 2022, deci cu doar câteva săptămâni înainte, soțul procuroarei Cerasela Răileanu, Cristian Dragoș Răileanu, a depus, la rândul lui, o declarație de avere, în care menționează că veniturile soției din ultimul an fiscal anterior depunerii declarației, ca și procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Moreni, a fost de 297.068 de lei pe an (VEZI FACSIMIL 2). Cu aproximativ 19.100 de lei mai mult decât ce declara procuroarea în documentul din 8 iunie.
Calculând, în baza acestei sume diferite, aflăm că salariul procuroarei Răileanu a fost, astfel, de 24.755,7 lei pe lună, iar pensia de serviciu, de 80% din această sumă, s-ar ridica lunar la 19.804,5 lei (4.042 de euro).
Patru terenuri, două case și datorii de 150.000 de euro la bănci
Cristian Dragoș Răileanu, soțul procuroarei pensionate Elena Cerasela Răileanu, a depus această declarație de avere la care am făcut referire mai sus în calitate de inspector superior la… Casa Județeană de Pensii Prahova, adică de angajat al instituției care, așa cum rezultă din Hotărârea Secției pentru Procurori de la CSM 1973/ 20 decembrie 2022, i-a eliberat, în data de 19 decembrie 2020, fostei anchetatoare a „Unității de Elită” a DNA de la Ploiești Decizia nr. 389935, de acordare a pensiei de serviciu în baza Legii nr. 303/2004.
Din ultima declarație de avere pe care Cerasela Răileanu a completat-o, în vara anului trecut, ca procuror, aflăm că aceasta, împreună cu soțul, deține patru terenuri intravilane. Unul de 300 de metri pătrați, din 2005, la Ștefănești, unul de 525 de metri pătrați, din 2007, la Păulești, unul de 19 metri pătrați, din 2004, la Ploiești, la care se adaugă un teren de 312 metri pătrați, din 2015, tot la Ploiești.
Soții Răileanu dețin un apartament de 81 de metri pătrați, din 2004, și o casă de locuit, de 118 metri pătrați, din 2015, ambele la Ploiești. Cerasela Răileanu declară că are trei mașini: un Volkswagen Jetta din 2008, un Volkswagen Polo din 2011 și o Toyota Corolla din 2021. Procuroarea proaspăt pensionată preciza că are datorii la Banca Transilvania, prin două credite. Primul, contractat în anul 2015, cu scadență în anul 2040, în sumă de 527.170 de lei, iar al doilea, contractat în anul 2022, cu scadență în anul 2027, în cuantum de 95.000 de lei.
Ana Maria Pătru, fosta șefă a AEP: „Am fost acuzată pe nedrept de nişte procurori abuzivi”
„Nimeni nu ne mai dă mie şi familiei mele anii din viaţă pe care i-am pierdut prin săli de judecată acuzată pe nedrept de nişte procurori abuzivi şi de nişte oameni corupţi. Lacrimile copilului meu, mamei şi bunicii mele nu pot fi vreodată uitate şi cu atât mai puţin răscumpărate. Am trecut prin purgatoriu, am văzut ce înseamnă nedreptatea şi aplicarea abuzivă a forţei statului. Poate că sunt mai puternică acum, dar nu voi putea vreodată uita ce mi s-a întâmplat” – este declarația pe care Ana Maria Pătru (FOTO), fosta președintă a Autorității Electorale Permanente, o oferea presei centrale, în legătură cu activitatea fostei procuroare DNA Ploiești, Cerasela Răileanu, dar și a foștilor colegi ai acesteia din urmă, celebrii Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis “„Portocală”.
În dosarul pe care Cerasela Răileanu i l-a instrumentat Anei Maria Pătru, în octombrie 2017, a fost citată cu mandat, la sediul DNA Ploiești, inclusiv bunica, în vârstă de 90 de ani, a fostei șefe AEP, pentru a da declarații în dosarul nepoatei sale. Conform avocatului Veronel Rădulescu, procuroarea i-a adus la cunoștință femeii că i-a pus sub sechestru un teren de 1.000 de metri pătrați, dar și o construcție aflată pe acesta. În 7 octombrie 2020, Ana Maria Pătru a fost achitată definitiv de către Curtea de Apel București.
Cu dosar penal la SIIJ, a fost detașată de la „Unitatea de Elită”
De altfel, în data de 10 ianuarie 2019, fostul procuror-șef adjunct al DNA, Călin Nistor, numit interimar la conducerea instituției, a solicitat Secției de Procurori a CSM avizul de revocare din funcția de procuror-șef al DNA Ploiești a lui Lucian Onea, suspendat la acel moment, „întrucât acesta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile specifice funcției deținute”. În aceeași zi, au fost transmise la CSM cererile de încetare a activității în cadrul DNA Ploiești a procurorilor Giluela Deaconu, Alfred Savu și Cerasela Răileanu.
Reamintim că, în 2018, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a deschis un dosar penal pe numele lui Lucian Onea și al Ceraselei Răileanu, în urma a nu mai puțin de șapte plângeri penale depuse de Ana Maria Pătru, care i-a acuzat pe acești procurori de cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, abuz în serviciu, represiune nedreaptă, constituirea unui grup infracțional organizat, influențarea declarațiilor, asistență și reprezentare neloială, inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, distrugerea sau sustragerea de înscrisuri. Cerasela Răileanu a fost urmărită penal, în acest dosar, în calitate de suspect, pentru abuz în serviciu, pentru ascunderea înregistrării ambientale dintre fosta șefă a SIVECO, Irina Socol, și Ana Maria Pătru, sustragerea sau distrugerea de probe, pentru cercetarea abuzivă și represiune nedreaptă.
După desființarea SIIJ, aceste dosare au fost preluate de Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din Parchetul General.
