x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale

0
Autor: Ion Alexandru 26 Feb 2020 - 10:05
Klaus Iohannis, responsabil de jumătate dintre conflictele constituționale Diana Oros
Vezi galeria foto


Începând cu anul 2015, imediat după preluarea de către Klaus Werner Iohannis a primului său mandat de președinte al României, Curtea Constituțională a fost pusă într-o situație fără precedent, până la acel moment. Instanța de contencios constituțional a fost chemată, de nu mai puțin de 16 de ori, să soluționeze conflicte juridice de natură constituțională între cele trei puteri ale statului sau chiar între autoritățile statului care fac parte din cadrul aceleiași puteri. Nouă dintre aceste solicitări de soluționare a existenței acestor conflicte juridice de natură constituțională au fost admise de Curtea Constituțională, dintre acestea patru fiind generate de președintele României. Ultimul dintre acestea a fost soluționat chiar luni, 24 februarie 2020, când Curtea Constituțională a stabilit că președintele Iohannis a generat un nou conflict juridic constituțional în raport cu puterea legislativă, prin decretul din 6 februarie, când l-a desemnat, în funcția de candidat pentru fotoliul de prim-ministru pe Ludovic Orban, cunoscând faptul că acest candidat nu poate coagula o majoritate parlamentară căreia să i și acorde votul de învestitură. Și președintele României a sesizat, în aceeași perioadă, Curtea Constituțională pentru soluționarea a trei astfel de conflicte juridice de natură constituțională, toate acțiunile fiind respinse de instanța de contencios constituțional. Un candidat la funcția de președinte al României și un pretendent la funcția de președinte al Senatului – ambii din zona de „dreapta” – au avut, ieri, reacții dure la adresa CCR, primul dintre aceștia, PMP-istul Theodor Paleologu, cerând, nici mai mult, nici mai puțin, decât desființarea Curții Constituționale.

 

Klaus Werner Iohannis a generat, în primul său mandat la Palatul Cotroceni, trei conflicte juridice de natură constituțională, iar în primele luni ale celui de-al doilea mandat a reușit să mai genereze un astfel de conflict, toate fiind constatate de Curtea Constituțională, prin decizii definitive și general obligatorii. Practic, acțiunile șefului statului împotriva unei alte autorități a statului constituie jumătate dintre conflictele admise de Curtea Constituțională în ultimii cinci ani.

 

Președintele, „propteaua” lui Kovesi

 

„Jurnalul” a centralizat aceste decizii. Primul conflict juridic constituțional generat de Iohannis se referă la fosta șefă a Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi. Astfel, prin decizia nr. 358 din 30 mai 2018, Curtea Constituțională a fost sesizată de primul ministru cu soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională între președintele României, pe de o parte, și ministrul Justiției de la acea dată, generat de refuzul lui Klaus Iohannis de a da curs cererii de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Atunci, judecători constituționali au admis cererea formulată de primul ministru și au constatat existența conflictului juridic de natură constituțională.

Un astfel de conflict nu doar că este soluționat de CCR, prin constatarea existenței sau inexistenței lui, dar Curtea, atât în minută, cât și în dispozitivul deciziei pronunțate, stabilește, definitiv și obligatoriu, inclusiv calea de urmat pentru stingerea litigiului. În speța dată, CCR l-a obligat pe Klaus Werner Iohannis să emită decretul de revocare a lui Kovesi.

 

Război cu Guvernele PSD

 

La data de 19 decembrie 2018, Curtea Constituțională a fost chemată din nou de primul ministru al Guvernului României să soluționeze un alt conflict juridic de natură constituțională, generat de refuzul aceluiași președinte al României, Klaus Iohannis, de revocare și de numire a unor miniștri, la propunerea făcută de șeful Executivului. Atunci, CCR a admis, prin Decizia nr. 875/2019, existența acestui conflict juridic și l-a obligat pe președinte să emită decretele de revocare a miniștrilor cerute de primul ministru. Mai mult, în cuprinsul aceleiași decizii, Curtea l-a obligat pe Iohannis să răspună, de îndată, în scris și motivat, cu privire la propunerile înaintate de premier în legătură cu numirile în funcția de ministru.

Zece luni mai târziu, în data de 18 septembrie 2019, Curtea Constituțională a mai admis un conflict juridic constituțional formulată de primul ministru, între președintele României și Guvern, conflict generat, de asemenea, de refuzul șefului statului de revocare din funcție a unor miniștri, dar și de numire a unor miniștri interimari. Și de această dată, Curtea a constatat existența conflictului și l-a obligat pe Klaus Iohannis să emită, de îndată, decretele de revocare din funcție a miniștrilor, la cererea primului ministru, dar și să răspundă, tot de îndată, în scris și motivat, cu privire la propunerile formulate, legate de numirea miniștrilor interimari.

 

Premierul, desemnat cu încălcarea Legii Fundamentale

 

Al patrulea și cel mai recent conflict juridic de natură constituțională generat de președintele României, Klaus Iohannis, a fost constatat de Curtea Constituțională chiar la începutul acestei săptămâni, prin Decizia nr. 85 din 24 februarie 2020, după ce președintele interimar al Senatului, Titus Corlățean, și președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu au sesizat CCR. Conflictul este generat de Decretul pe care președintele României l-a emis pe data de 6 februarie, prin care l-a desemnat pe Ludovic Orban la funcția de prim-ministru, cu toate că președintele știa că această desemnare nu are cum să întrunească votul de învestitură al Parlamentului. Scopul desemnării era acela al respingerii a două propuneri succesive de premier, pentru crearea condițiilor de dizolvare a Parlamentului și de declanșare a alegerilor legislative anticipate.

La momentul când această propunere a fost făcută de Iohannis, nu trecuseră nici 48 de ore de când Parlamentul României, în plenul reunit, a demis Guvernul condus de Ludovic Orban prin moțiune de cenzură, iar cu ocazia consultărilor cu partidele politice de la Palatul Cotroceni, PNL, care a făcut propunerea, a și anunțat că nu-și va vota propriul candidat, tocmai pentru a se ajunge la dizolvarea Parlamentului și la convocarea de alegeri parlamentare anticipate.

Curtea Constituțională a admis existența conflictului, președintele trebuind să facă o nouă desemnare de prim-ministru, cu mențiunea ca această desemnare să fie făcută cu respectarea principiului conform căruia candidatul trebuie să coaguleze o majoritate parlamentară menită să acorde votul de învestitură al Guvernului.

 

Acțiunile la CCR ale șefului statului, eșuate

 

Klaus Iohannis nu doar că a generat aceste conflicte juridice constituționale, dar în perioada de referință a sesizat el însuși, în trei rânduri, Curtea Constituțională cu privire la existența unor astfel de litigii. Toate aceste demersuri au eșuat.

Astfel, la începutul anului 2015, președintele României a cerut CCR să constate existența unui conflict juridic constituțional între Parlament, pe de o parte, și ÎCCJ, respectiv CSM, pe de altă parte, generat de refuzul Senatului de a adopta hotărârea prin care se încuviințează ridicarea imunității fostului senator Dan Șova, în condițiile realizării cvorumului legal de vot, în ședința din 25 martie 2015. Curtea a respins cererea și a stabilit că nu există niciun conflict juridic de natură constituțională.

A doua sesizare făcută de Iohannis se referea la existența unui conflict juridic constituțional între Guvernul României și Parlamentul României, pe de o parte, și CSM, pe de altă parte, generat de emiterea de către Executiv a celebrei OUG 13/2017. Curtea a respins sesizarea și a constatat inexistența conflictului invocat.

Nu în ultimul rând, șeful statului a cerut CCR să constate existența unui astfel de conflict juridic între primul ministru și președintele României, generat de emiterea de către premier a Deciziei nr. 247/2018, pentru exercitarea unor atribuții, potrivit căreia, în perioada 6-13 august 2018, vicepremierul de atunci Paul Stănescu urma să exercite atribuțiile premierului, în timp ce acesta din urmă se afla în concediu de odihnă. Curtea a respins, de asemenea, cererea, prin Decizia nr. 538/2018.

 

Alte conflicte admise au constituit litigii între Parlament, Guvern și instituțiile din justiție

 

În perioada 2015 – 2019, Curtea Constituțională a mai admis existența unui număr de alte cinci conflicte juridice de natură constituțională, de această dată între puterile statului, mai exact între puterea legislativă sau executivă și puterea sau autoritatea judecătorească. Primul dintre aceste conflicte are legătură tot cu fostul senator Dan Șova, când președintele CSM a contestat faptul că Senatul nu a soluționat cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a acestuia. CCR a obligat, atunci, Senatul să redacteze hotărârea adoptată în ședința din 25 martie 2015.

Președintele Senatului a sesizat, doi ani mai târziu, CCR, cu un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și DNA, generat de ancheta penală deschisă de Parchetul condus, atunci, de Laura Codruța Kovesi, cu privire la emiterea OUG 13/2017. Curtea a constatat existența conflictului, stabilind că DNA a încălcat Constituția.

Ulterior, prin Decizia nr. 611 din 3 octombrie 2017, Curtea a admis parțial existența unui conflict juridic constituțional, sesizat de președinții Senatului și Camerei Deputaților, între Parlament și Parchetul General, generat de refuzul aceluiași procuror șef al DNA Kovesi de a se prezenta în fața Comisiei de Anchetă a Parlamentului României. Atunci, Kovesi a fost obligată să dea curs citației, lucru care însă nu s-a întâmplat.

În 7 noiembrie 2018, CCR a emis Decizia nr. 685, prin care a admis existența unui conflict juridic constituțional între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție, cerere formulată de primul ministru, conflict generat de refuzul Colegiului de Conducere al ÎCCJ de a respecta legea în privința constituirii completurilor de 5 judecători. Atunci, Curtea a obligat ÎCCJ să constituie aceste completuri conform legii, iar toate dosarele aflate pe rol la aceste complete sau soluționate în termen au fost aruncate în aer.

În data de 3 iulie 2019, Curtea a admis o altă sesizare formulată de președintele Camerei Deputaților și a constatat existența unui alt conflict juridic constituțional între Parlament și ÎCCJ generat de refuzul Colegiului de Conducere al Instanței Supreme de a alcătui completuri specializate care să judece, la fond, dosare de corupție.

 

Alte patru sesizări au fost respinse

 

În perioada 2017 – 2020, Curtea Constituțională a mai avut de soluționat, pe lângă toate dosarele descrise mai sus, patru sesizări cu privire la existența unor conflicte juridice de natură constituțională, care însă au fost respinse. Trei dintre acestea au fost soluționate numai în primele două luni ale anului curent.

Astfel, vorbim despre Decizia nr. 757 din 23 noiembrie 2017, prin care a respins cererea formulată de președintele Senatului cu privire la un conflict între Guvern și DNA, generat de faptul că Parchetul Anticorupție a deschis celebra anchetă penală care viza modul în care au fost adoptate HG 858/2013 și HG 943/2013, cu privire la insula Belina și la Brațul Pavel.

La data de 21 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a mai soluționat, prin respingere, alte două sesizări cu privire la existența unor conflicte juridice de natură constituțională. Primul, la cererea președintelui CSM, între Consiliul Superior al Magistraturii și fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, iar al doilea, la cererea președintelui Senatului Teodor Meleșcanu, vizând o chestiune legată de modul de compunere al completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În fine, cea mai recentă decizie de respingere a unui conflict juridic de natură constituțională a fost emisă de CCR în 12 februarie 2020 și vizează o sesizare formulată de PSD în legătură cu adoptarea Legii Bugetului de Stat prin asumarea răspunderii Guvernului Orban.

 

Candidatul la prezidențiale al partidului lui Băsescu cere desființarea CCR

 

Theodor Paleologu, fost candidat PMP la alegerile prezidențiale, consideră, nici mai mult, nici mai puțin, că trebuie desființată Curtea Constituțională și modificată Constituția. Acesta a postat, pe pagina sa de Facebook, cărecentele evoluții de pe scena politică dovedesc că am avut 100% dreptate: avem nevoie de o nouă Constituție, iar CCR trebuie desființată. Din păcate, președintele își propune obiective prea mărunte și se încurcă în ițele micilor sale machiavelâcuri”. Mai mult, răspunzând unor comentarii la această postare, Paleologu scrie că „evident că poate fi desființată CCR. Constituționalitatea actelor normative poate fi verificată bine mersi de Curtea de Casație. CCR în forma ei actuală este o rușine”. Unul dintre cei care au comentat îi atrage însă atenția că „fără CCR ar fi ca pe vremea comuniștilor”. „Marea Britanie trăiește cumva în comunism?”, i-a răspuns Paleologu.

Și senatoarea PNL Alina Gorghiu, posibil pretendent la șefia Camerei superioare a Parlamentului, a izbucnit după decizia CCR privind desemnarea lui Ludovic Orban ca premier și a spus că România va avea fie alegeri anticipate, fie o guvernare reformistă. „Am auzit și eu declarațiile președintelui Curții, domnul Dorneanu, din care am desprins că a existat un conflict între președinte și Parlament, generat mai ales de declarații politice, înțeleg, ale premierului desemnat, în același timp președinte al PNL. Pentru mine este foarte greu de înțeles acest lucru. Am chiar emoții, poate au contat și declarații ale mele, ale colegilor mei, că și noi am susținut anticipatele și tare mă tem că de acum încolo vom putea genera fără să vrem conflicte juridice de natură constituțională între președintele României și Parlament. Dacă este așa, este practic moartea logicii juridice”, a declarat a spus Alina Gorghiu.

Președintele României a generat, în ultimii cinci ani, patru conflicte juridice între puterile statului, Curtea Constituționaă intervenind, de fiecare dată, pentru repunerea situației în matca prevăzută de Legea Fundamentală

Două astfel de conflicte au vizat revocarea Laurei Codruța Kovesi, Ordonanța de Urgență 13/2017 sau refuzul șefului statului de a revoca sau nu miniștri interimari sau miniștri plini, la propunerea primului ministru

Citeşte mai multe despre:   klaus iohannis,   conflicte,   constituţionale

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări

Premii? Bătaie de joc? Ordin de ministru pentru acordarea de mulțumiri și felicitări
Galerie Foto Într-un document oficial emis, în data de 13 octombrie, de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, se arată că succesul luptei polițiștilor de penitenciare în lupta cu pandemia generată de virusul SARS-CoV-2 rep...

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară

Românul Tarek Nazer, doctorul lui Manchester United. A lăsat Anglia ca să lucreze în țară
Galerie Foto Dr. Tarek Nazer, chirurg ortoped, este președintele Asociației Europene de Artroscopie și Chirurgie Minim Invazivă. Trăiește în România de 30 de ani. Avea 5 ani când familia lui s-a mutat din Siria la...

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP

Simulatoare auto de 800.000 de euro pentru selecția și recrutarea viitorilor agenți SPP
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a achiziționat două softuri informatice pentru testarea viitorilor agenți care urmează să păzească demnitarii în tehnici de condus a autovehiculelor instituției, dar și...

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”

”Fără umor am fi ca orbii privind la curcubeu”
Galerie Foto Cu sânge de bănățean curgând prin vene, Erwin Lucian Bureriu le-a făcut pe toate: profesor, jurnalist și secretar de redacție, biliotecar, proprietar de librărie, muzician, grafician, dar mai ales poet și...

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală

Căldura pusă la articulaţiile dureroase este o greşeală
Există o polemică între reumatologi şi ortopezi, legat de când este bine să se implanteze o proteză în articulaţia suferindă: de la primele simptome, cum zic chirurgii ortopezi, sau mai târziu, după...

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!

Alegerile din România dăunează grav planetei: 35 de milioane de buletine de vot, nefolosite!
Galerie Foto Diferențe majore între numărul total al alegătorilor înscriși în listele electorale, pentru toate subcategoriile de alegeri care însumează alegerile pentru autoritățile publice locale și numărul...

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc

După ce Mihai Chirica a devenit liberal, iluminatul public din Iași este modernizat de clienții de casă ai primăriei lui Boc
Galerie Foto Nici nu s-a uscat bine tușul pe buletinele de vot de la alegerile locale care au avut loc în 27 septembrie, că proaspătul liberal, fost PSD-ist, Mihai Chirica, de la Iași, reales primar, a și atribuit un contact de...

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor

Afaceri de pandemie. Ioana Băsescu și soțul Pricop intră pe piața transporturilor
Galerie Foto Fata cea mare a lui Traian Băsescu și-a cooptat, cu o lună înainte de alegerile locale, soțul în cadrul companiei de consultanță pe care o deține. Odată cu intrarea lui Radu Petru Pricop în această...

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii

Manciu de la “Comunicarea Strategică”, “uns” consilier de stat la Cancelaria lui Orban, cu încălcarea legii
Galerie Foto Numit, prin semnătura lui Ludovic Orban și a Secretarului General al Guvernului Antonel Tănase, în funcția de consilier de stat, Eduard Andi Manciu, cel care conduce celebrul Grup de Comunicare Strategică, nu...

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi

Conjunctivita nu doare, ci provoacă jenă şi mâncărimi
De multe ori observăm că unii oameni se plâng de ochi, aceştia par chinuiţi, se înroşesc, lăcrimează, au mâncărimi. Multă lume crede că se pricepe și îndeamnă cu sfaturi greşite pe cel cu ochii în...

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor

Sistem de supraveghere video de 100.000 de euro, la sediul central al Ministerului Finanțelor
Instituția condusă de Florin Cîțu a investit prețul unui apartament în București pentru achiziționarea unui sistem nou-nouț de supraveghere video, pe care urmează să-l monteze la sediul din Capitală al Centru...

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”

Elena Stoica, Asociația Confecționerilor din România: „Măştile de Panciu, bune la Paris și la Londra, sunt ignorate la Bucureşti”
Galerie Foto Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din...

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ

Dosarul unei execuţii comandate politic, cu Dacian Cioloş în rol de paranormal. Telepatia: cea mai mare pagubă inexistentă, anchetată la SIIJ
Galerie Foto Documente explozive, aflate pe masa procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), arată că, în contabilitatea Ministerului Agriculturii, în 2008, când Dacian Cioloș a decis să...

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu

Infractorii sexuali, băgați în bazele de date ale Poliției de o firmă controlată de afaceristul Tiberiu Urdăreanu
Galerie Foto Poliția Română a încheiat cu una dintre firmele înființate de grupul UTI, controlat de Tiberiu Urdăreanu, un contract de 1,3 milioane de euro, pentru realizarea unui registru special. Este vorba despre o...

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig

Astmaticii nu trebuie să treacă repede de la cald la frig
Lumea îşi pune singură diagnosticul când e vorba de plămâni. Cum tuşeşte puţin, omul se autodiagnostichează: „Am pneumonie”. Dar şi cei cu astm ridică glasul când vine sezonul rece.Interviu cu profesor...
Serviciul de email marketing furnizat de