Înalta Curte trebuie să pronunțe, vineri, decizia definitivă în dosarul privind campania electorală a lui Traian Băsescu din anul 2009

Cel mai așteptat proces, care ar trebui să se finalizeze, vineri, 8 iunie 2023, este cel al finanțării campaniei electorale prezidențiale din anul 2009. Completul 6 Penal al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care judecă, în apel, Dosarul 5230/2/2017 a amânat, deja, pronunțarea sentinței definitive de patru ori. Instanța a rămas în pronunțare atât la termenele din 16 februarie 2023, 16 martie 2023, 13 aprilie 2023, cât și la cel din 11 mai 2023, când a amânat din nou pronunțarea pentru finalul acestei săptămâni.

Potrivit site-ului Înaltei Curți de Casație și Justiție, procesul în care judecătorii trebuie să anunțe decizia în acest dosar va avea loc la ora 9.00 dimineața.

Reamintim că la data de 2 martie 2022 Curtea de Apel București a soluționat, pe fond, acest dosar, condamnând-o pe Elena Udrea la o pedeapsă de 8 ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, instigare la luare de mită și spălarea banilor. Ioana Băsescu, fata cea mare a fostului președinte Traian Băsescu, a fost condamnată, în același dosar, la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare pentru instigare la delapidare și instigare la spălarea banilor. Aceasta are de plătit, către Oil Terminal, suma de 119.000 de lei, iar pe bunurile fiicei fostului președinte instanța a menținut sechestrul asigurător instituit de DNA încă din data de 16 martie 2017.

DNA a cerut pedepse sporite

Procurorii DNA au solicitat instanței de apel majorarea pedepselor primite la fond de Elena Udrea și Ioana Băsescu. În cazul acesteia din urmă, solicitarea a fost de 15 ani de detenție. Recent, însă, într-un alt dosar care o privea pe Elena Udrea, Curtea de Apel București a dispus încetarea procesului penal, deoarece a intervenit termenul de prescripție a faptelor. Este vorba despre dosarul „Hidroelectrica”, judecătorii reținând că nu se mai pot pronunța cu privire la  infracțiunile de trafic de influență și de spălare a banilor, ca efect al împlinirii termenului de prescripție generală a răspunderii penale. Aceeași decizie a fost luată și în cazul jurnalistului Dan Andronic, acuzat, în același dosar, de mărturie mincinoasă. În schimb, judecătorii au judecat latura civilă, stabilind să confiște de la Elena Udrea sumele de 2,5 milioane de euro, respectiv de 900.000 de euro. Hotărârea nu este definitivă, ea putând fi contestată în termen de zece zile de la comunicare.

Cum le-o fi norocul: prescripție sau închisoare

Revenind la dosarul finanțării campaniei electorale din anul 2009, de data aceasta aici vorbim despre infracțiuni presupus a fi fost săvârșite în cursul anului 2009, iar, pe raționamentul instanței de fond cu privire la intervenția prescripției generale a răspunderii penale în dosarul „Hidroelectrica”, și în această speță se prezumă că faptele s-au prescris încă din anul 2017.

 Mai mult, în dosarul în care ÎCCJ trebuie să se pronunțe, vineri, definitiv, este judecată și fata cea mare a lui Traian Băsescu, Ioana Băsescu. În cazul acesteia din urmă, se prezumă, în baza raționamentului juridic al Curții de Apel București, în dosarul „Hidroelectrica”, că și aceste fapte s-au prescris în 2018. 

Și Nicușor Dan merge în instanță, în procesul intentat de ANI

Ziua de vineri, 8 iunie, este una plină la instanțele de judecată. Un alt personaj celebru urmează să afle verdictul într-un proces, de data aceasta administrativ. Este vorba despre primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, care a acționat în judecată Agenția Națională de Integritate (ANI).

Dosarul se află înregistrat încă din data de 2 martie 2023 pe rolul Secției a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal al Curții de Apel București și are ca obiect anulare raportului ANI 7243/G/II/15 februarie 2023. Nicușor Dan are calitatea de reclamant, iar Agenția Națională de Integritate are calitatea de pârât.

ANI l-a declarat pe Nicușor Dan incompatibil și a sesizat Parchetul General, constatând că, între 7 august și 7 septembrie 2021, prin exercitarea simultană a funcției de primar general și a celei de director interimar al ALPAB, Nicușor Dan, ca director general, a solicitat suplimentarea bugetului ALPAB cu suma de 3 milioane de lei. Ulterior, a transmis ALPAB, în calitate de primar general, bugetul solicitat.

Cu privire la înaintarea unei sesizări la PÎCCJ, inspectorii de integritate arată că Nicușor Dan a săvârșit, posibil, un abuz în serviciu și a folosit funcția publică pentru favorizarea unor persoane, deoarece amenda contravențională aplicată de Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) persoanei fizice Nicușor Dan a fost achitată de Primăria Capitalei, iar demersurile de contestare în instanță au fost efectuate de Direcția Juridică a Primăriei, pentru Nicușor Dan, atât în calitate de primar, cât și în calitate de persoană fizică, documentul purtând semnătura olografă a acestuia, distinct pentru ambele calități.