Secret: cât ne costă traiul familiei Băsescu în palatul lui Ceauşescu?

RAAPPS refuză să facă publice costurile şederii familiei Băsescu în palatul din Primăverii, costuri suportate, evident, din bugetul public. Jurnalul Naţional a solicitat RAAPPS, în baza legii liberului acces la informaţii de interes public, să comunice care este suma totală a investiţiilor realizate de stat la Vila Lac 3, de când familia Băsescu s-a mutat acolo până în prezent, care este suma totală a facturilor de întreţinere aferente Vilei Lac 3 din 2005 până în prezent şi cât a costat întreţinerea spaţiilor verzi, a terenului de tenis şi a patinoarului aferente reşedinţei prezidenţiale.

După cum se ştie, deşi are o locuinţă în Bucureşti, celebra casă din Mihăileanu, pe care a promis că o va da înapoi statului după ce s-a aflat că şi-a dat-o singur când era primar, Traian Băsescu locuieşte de la 1 iulie 2005 în Vila Lac 3 din Cartierul Primăverii, în Strada Turgheniev nr. 22-24.

Băsescu însă a cerut în mod expres ca reşedinţa sa prezidenţială să fie Vila Lac 3 încă înainte să depună jurământul de preşedinte, după alegerile din decembrie 2004. Surse din cadrul RAAPPS au declarat pentru Jurnalul Naţional că Băsescu a ţinut morţiş să se mute în vila din Strada Turgheniev, pentru că aceasta este "cea mai opulentă" dintre vilele construite de Ceauşescu în Primăverii. Vila Lac 3 are o suprafaţă construită de 1.045 de metri pătraţi, are un teren de tenis de 684 de metri pătraţi şi un patinoar de 308 metri pătraţi, ponton şi remiză pentru bărci şi un teren aferent de 29.296 de metri pătraţi. Sursele citate susţin că aici locuiesc şi cele două fiice ale lui Traian Băsescu, Elena şi Ioana, deşi aceasta din urmă deţine de asemenea un celebru apartament în Băneasa, şi că amenjările făcute la reşedinţa prezidenţială sunt demne de un şeic arab, cu dormitorul prezidenţial de 200 de metri pătraţi, cu coloane de marmură, lemn exotic din Brazilia şi Indonezia şi piatră din India şi China.

Numai că, deşi toate aceste amenajări, precum şi costurile şederii familiei prezidenţiale în palatul din Primăverii au fost suportate de la buget, deci din bani publici, ochiul românului de rând, plătitor de taxe, nu poate pătrunde mai departe de gardul de sârmă care dă înspre parcul palatului. Clădirea, imortalizată într-o singură fotografie disponibilă pe agenţiile de presă – este păzită de dispozitiv SPP şi de un sistem de supraveghere video cu senzor de mişcare, aşa că nici măcar un maidanez nu poate intra pe stradă fără să fie observat.

Ograda lui Băsescu – repetăm, ogradă plătită din banii noştri – este un mare secret pentru public.
Întrebările Jurnalului Naţional legate de sumele de bani cheltuite pentru întreţinerea familiei prezidenţiale, au fost tratate de către RAAPPS, regia care administrează vilele de protocol ale statului, cu nesimţirea caracteristică instituţiilor unui regim dictatorial. Cele 30 de zile prevăzute de lege ca termen maxim până la care RAAPPS era obligată să ne comunice răspunsurile la întrebări au trecut fără să primim nici o reacţie din partea regiei. După încă 10 zile scurse de la expirarea termenului am sunat la cabinetul directorului general Georgian Surdu, unde secretara ne-a recomandat să mai depunem încă o cerere în baza legii 544, pentru a întreba ce s-a întâmplat cu prima cerere. Adică să mai aşteptăm încă 30 de zile pentru a afla nişte răspunsuri la nişte întrebări legitime. Totuşi, secretara ne-a îndrumat către Departamentul Juridic, unde, după ce am precizat că este vorba despre cererea Jurnalului Naţional, ni s-a comunicat că este pauză de masă, după care nu ni s-a mai răspuns la telefon pe parcursul întregii zile.

În afară de cât ne costă pe noi toţi viaţa familiei Băsescu, Jurnalul Naţional a cerut RAAPPS să spună de ce Vila Lac 3 a fost scoasă, pe şest, din proprietatea publică a statului, şi mutată în proprietatea privată a statului. Un bun este mutat în proprietatea privată a statului atunci când este scos la vânzare. Şi nu numai Vila Lac 3, ci şi Vila Lac 2, şi un teren de 2.000 de metri pătraţi din Palatul Primăverii – Vila Lac 1, au fost trecute în proprietatea privată a statului, prin HG 1088 din 3 noiembrie 2010. Prin acest HG au fost eliminate casele de oaspeţi LAC 2 şi LAC 3 cu garaje, magazie, patinoar, teren de tenis şi vestiare, cu terenul aferent din Bucureşti de pe lista bunurilor aflate în patrimoniul public al statului.

De ce? Doreşte cineva să cumpere cele două palate? Poate chiar preşedintele Băsescu? RAAPPS a refuzat să ne răspundă şi la aceste întrebări. De menţionat că aceeaşi Hotărâre de Guvern 1088 din 3 noiembrie 2010 a scos din proprietatea publică a statului şi din baza de reprezentare şi protocol Palatul Snagov, acela în care obişnuieşte Traian Băsescu să se întâlnească cu parlamentarii PDL la şedinţe nocturne. Conform inventarului RAAPPS, complexul Palat Snagov este compus din palat, centru de conferinţe şi hotel, anexe-poartă şi terenul aferent în suprafaţă de 253,580,00 metri pătraţi. Aceeaşi destinaţie, probabil vânzarea, a primit-o şi Vila nr. 1B cu terenul aferent în suprafata de 12.271,00 metri pătraţi din comuna Snagov, care figura la poziţia 20 în inventarul Regiei.

Toate aceste indicii legislative duc către un megatun imobiliar pe care îl pregăteşte regimul Băsescu. Traian Băsescu însuşi a declarat, chiar înainte de adoptarea Hotărârii de Guvern din 3 noiembrie că se impune privatizarea RA-APPS, iar cei care ocupă imobilele aflate în administrarea acestei instituţii ar trebui să poată avea posibilitatea să le achiziţioneze pentru a se transforma din chiriaşi în proprietari. La Palatul Victoria este de mult pregătit un proiect de lege prin care aceste palate, vile şi terenuri să poată fi cumpărate la preţuri sub cele ale pieţei, ca urmare a evaluării de către experţi ai statului şi experţi privaţi, aleşi "pe sprânceană". Şi totul se desfăşoară în mare secret, pentru că RAAPPS este o cetate inexpugnabilă.

Numai că, dacă RAAPPS nu ar fi avut un director juridic care a luat nota 4 la examenul de drept, după cum a relatat Jurnalul Naţional într-o ediţie anterioară, poate ar fi ştiut şi că legea liberului acces la informaţii de interes public prevede sancţiuni în cazul în care o instituţie refuză să comunice informaţiile solicitate de către orice cetăţean. Legea 544 prevede că împotriva refuzului de a se comunica informaţiile solicitate se poate depune reclamaţie la conducătorul instituţiei publice respective şi că se poate face plângere în contencios administrativ la tribunal. Jurnalul Naţional va apela la aceste căi oferite de către lege pentru a obliga RAAPPS să comunice răspunsurile la întrebările formulate.

"Licuriciul cel mare" îşi face publice şi cheltuielile de vacanţă
În ţara Licuriciului cel mare, la a cărei democraţie aspiră, nu-i aşa, Traian Băsescu, transparenţa este cuvântul de ordine al administraţiei. Familia preşedintelui SUA, Barak Obama îşi face publice chiar şi cheltuielile din vacanţe, iar Casa Albă, care este şi reşedinţă a familiei prezidenţiale, este obligată să prezinte anual în faţa Congresului american un raport al cheltuielilor administrative. Mai mult decât atât, pe site-ul Casei Albe exista o pagină unde orice doritor, jurnalist sau cetăţean de rând, poate solicita, online, raportul de cheltuieli al oricărui membru al staff-ului de la Casa Albă. Reşedinţa prezidenţială – o aripă a Casei Albe – dar şi reşedinţa vicepreşedintelui SUA, care se află la Observatorul Naval al SUA, sunt deschise vizitatorilor.