Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru a evita clauza de salvgardare, care presupune pierderea a 25% din fondurile alocate de UE pentru subvenţiile agricole, Romănia trebuia să recupereze intărzierile şi să rezolve deficienţele de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie in Agricultură (APIA) in această săptămănă, mai exact, pănă azi. Dar de ce s-a ajuns in această situaţie? De ce din 2004, cănd a fost infiinţată, APIA nu a reuşit să-şi atingă "obiectivele"?
Pentru a evita clauza de salvgardare, care presupune pierderea a 25% din fondurile alocate de UE pentru subvenţiile agricole, Romănia trebuia să recupereze intărzierile şi să rezolve deficienţele de la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie in Agricultură (APIA) in această săptămănă, mai exact, pănă azi. Dar de ce s-a ajuns in această situaţie? De ce din 2004, cănd a fost infiinţată, APIA nu a reuşit să-şi atingă "obiectivele"?
Surse apropiate instituţiei ne-au declarat că neregulile de la APIA sunt vechi şi multe, unele strigătoare la cer. Pe de-o parte, au existat incă de la inceput probleme legate de dotarea tehnică. Astfel, reţeaua informatică a funcţionat defectuos din start, din cauza softului adaptat de SIVECO şi a cablărilor necorespunzătoare, ceea ce a făcut ca accesul la internet să fie extrem de greoi. Apoi, calculatoarele pe care se operează, deşi au fost achiziţionate la preţuri mult peste cele de pe piaţă, s-au dovedit neperformante. De aici, o serie de intărzieri in preluarea, centralizarea şi transmiterea datelor din teritoriu spre centru, dar şi invers, de la Bucureşti spre judeţe. Nici autoturismele achiziţionate de agenţie - Hyundai Tucson - nu s-au dovedit prea potrivite, din cauză că sistemul 4x4 nu are şi opţiunea de tracţiune pe două roţi, ceea ce conduce la un consum foarte mare de carburant, deci, la o folosire limitată. De asemenea, ATV-urile achiziţionate pentru sucursale sunt prea puternice şi provoacă riscuri in exploatare.
PILE, NEAMURI, CUMETRII. Dar cele mai mari nereguli, semnalate incă de la infiinţarea agenţiei, sunt datorate lipsei de profesionism a angajaţilor, mulţi dintre aceştia neavănd studii de specialitate, fiind incadraţi pe bază de pile sau rudenie. Potrivit surselor amintite, in multe posturi de conducere au fost alese persoane pe criterii politice sau pe bază de cumetrie. Un exemplu in acest sens este directorul Direcţiei Inspecţie, Giani Marian Dinu, de profesie inginer electromecanic - marină, fost şef la ADP Sector 4, unde se spune că ar fi lăsat o serie de litigii pentru spaţii comerciale atribuite ilegal. Că omul n-are nici o treabă cu Inspecţia de la APIA o dovedesc "sarcinile" pe care acesta le dă subordonaţilor, cum ar fi să fotografieze urechile crotaliate ale oilor (in fiecare fermă controlată există căteva mii de oi - n.r.). "Boss-ul" şi-a adus la agenţie o grămadă de rude şi parteneri de afaceri, cum ar fi un anume Cătălin, fost angajat al Primăriei Sectorului 4, dar şi pe cumnata Sofia, pe fina Nicoleta etc. Omul nu trece pe la serviciu decăt foarte rar, işi convoacă oamenii pe la restaurant, pentru a-şi sărbători onomastica, sau pe la mitinguri politice ale PNL, in timpul programului.
Alţi angajaţi ai APIA, in loc să se ocupe de sarcinile care le revin şi pentru care sunt plătiţi, se ocupă de aprovizionarea şi bunul mers al firmelor proprii, ale prietenilor etc. Aceste lucruri sunt cunoscute de şefii de la agricultură, dar nimeni nu ia nici o măsură. De altfel, sursele noastre ne-au declarat că la minister există o notă de control care evidenţiază toate aceste neajunsuri, dar care nu a fost semnată de fostul ministru Decebal Traian Remeş şi s-a pierdut pe undeva după demiterea acestuia.
Surse apropiate instituţiei ne-au declarat că neregulile de la APIA sunt vechi şi multe, unele strigătoare la cer. Pe de-o parte, au existat incă de la inceput probleme legate de dotarea tehnică. Astfel, reţeaua informatică a funcţionat defectuos din start, din cauza softului adaptat de SIVECO şi a cablărilor necorespunzătoare, ceea ce a făcut ca accesul la internet să fie extrem de greoi. Apoi, calculatoarele pe care se operează, deşi au fost achiziţionate la preţuri mult peste cele de pe piaţă, s-au dovedit neperformante. De aici, o serie de intărzieri in preluarea, centralizarea şi transmiterea datelor din teritoriu spre centru, dar şi invers, de la Bucureşti spre judeţe. Nici autoturismele achiziţionate de agenţie - Hyundai Tucson - nu s-au dovedit prea potrivite, din cauză că sistemul 4x4 nu are şi opţiunea de tracţiune pe două roţi, ceea ce conduce la un consum foarte mare de carburant, deci, la o folosire limitată. De asemenea, ATV-urile achiziţionate pentru sucursale sunt prea puternice şi provoacă riscuri in exploatare.
PILE, NEAMURI, CUMETRII. Dar cele mai mari nereguli, semnalate incă de la infiinţarea agenţiei, sunt datorate lipsei de profesionism a angajaţilor, mulţi dintre aceştia neavănd studii de specialitate, fiind incadraţi pe bază de pile sau rudenie. Potrivit surselor amintite, in multe posturi de conducere au fost alese persoane pe criterii politice sau pe bază de cumetrie. Un exemplu in acest sens este directorul Direcţiei Inspecţie, Giani Marian Dinu, de profesie inginer electromecanic - marină, fost şef la ADP Sector 4, unde se spune că ar fi lăsat o serie de litigii pentru spaţii comerciale atribuite ilegal. Că omul n-are nici o treabă cu Inspecţia de la APIA o dovedesc "sarcinile" pe care acesta le dă subordonaţilor, cum ar fi să fotografieze urechile crotaliate ale oilor (in fiecare fermă controlată există căteva mii de oi - n.r.). "Boss-ul" şi-a adus la agenţie o grămadă de rude şi parteneri de afaceri, cum ar fi un anume Cătălin, fost angajat al Primăriei Sectorului 4, dar şi pe cumnata Sofia, pe fina Nicoleta etc. Omul nu trece pe la serviciu decăt foarte rar, işi convoacă oamenii pe la restaurant, pentru a-şi sărbători onomastica, sau pe la mitinguri politice ale PNL, in timpul programului.
Alţi angajaţi ai APIA, in loc să se ocupe de sarcinile care le revin şi pentru care sunt plătiţi, se ocupă de aprovizionarea şi bunul mers al firmelor proprii, ale prietenilor etc. Aceste lucruri sunt cunoscute de şefii de la agricultură, dar nimeni nu ia nici o măsură. De altfel, sursele noastre ne-au declarat că la minister există o notă de control care evidenţiază toate aceste neajunsuri, dar care nu a fost semnată de fostul ministru Decebal Traian Remeş şi s-a pierdut pe undeva după demiterea acestuia.
HEIRUP! CA LA UTC. Marile intărzieri de la APIA se datorează şi multelor erori inregistrate in documentaţia intocmită de sucursale şi transmisă la Bucureşti. Unele dintre aceste erori nu se datorează unor disfuncţionalităţi ale sistemului informatic, ci pur şi simplu datelor eronate transmise intenţionat din teritoriu. De exemplu, ştiind că se acordă subvenţii doar pentru suprafeţe mai mari de 0,3 ha, mulţi fermieri au declarat, cu complicitatea autorităţilor locale, suprafeţe care in realitate sunt de numai 0,28 ha, ca fiind de 0,32 ha sau mai mult. Aşa s-a ajuns ca, la un moment dat, din raportările transmise la APIA, suprafaţa pentru care se cerea subvenţie să depăşească cu peste 25% suprafaţa arabilă a ţării. De exemplu, in judeţul Braşov, suprafaţa pentru care s-au cerut subvenţii era cu 40% mai mare decăt suprafaţa reală. (Asta ne aminteşte de heirupismul din vremea UTC-ului, din anii â80, cănd, la un moment dat, organizaţiile judeţene au raportat impăduriri care, insumate, depăşeau cu mult suprafaţa totală a Romăniei). Ca urmare, toate aceste raportări trebuie verificate in teren şi situaţiile refăcute cu suprafeţele reale, ceea ce necesită altă muncă şi mult timp.
SALARII ŞI PRIME LA GREU. Dar a mers, nu a mers treaba, vine sau nu vine clauza de salvgardare, salariile celor de la APIA au curs cu regularitate in fiecare lună. Şi nu orice salarii, ci unele grase, başca primele "de succes". Astfel, fostul şef al instituţiei, Nicolae Sterghiu, a incasat lunar circa 7.000 de lei, şeful serviciului audit - circa 8.000 de lei, directorul IACS - 6.500 de lei, iar directorii din teritoriu au incasat lunar căte 6.200-6.500 de lei. La sfărşitul anului trecut, mai-marii de la APIA au incasat căte o primă, echivalent al unui salariu lunar, pentru "rezultate deosebite". Cei din conducere au mai incasat sume enorme (gurile rele spun că e vorba despre sute de milioane de lei) in urma participării la numeroasele concursuri de selecţie a personalului, atăt la nivel central, căt şi in teritoriu. Dar asta nu era oare o obligaţie de serviciu, conform fişei postului, a celor din conducerea APIA? De ce trebuia plătită in plus? Intrebăm şi noi, nu dăm cu parul... Cert este că, in ciuda numeroaselor concursuri, APIA duce incă lipsă de personal, mai ales in teritoriu. Astfel, in unele judeţe, cum este de exemplu Prahova, directorii de sucursale au apelat la firme private pentru a face măsurătorile in teren, firme care, la răndul lor, neavănd personal specializat, au apelat la elevi şi studenţi. Se mai miră cineva că la Bucureşti ajung date eronate?
CHEF DE CHEF. Odată instalaţi in posturile bine plătite de APIA, unii angajaţi din teritoriu s-au dedulcit la fel de fel de petreceri, unele de-a dreptul deocheate. De pomină a rămas cheful organizat vara trecută de APIA Neamţ, dezmăţul fiind filmat şi pus pe internet de unul dintre participanţi. In imagini putea fi văzut directorul Petru Pirlea dansăndu-le pe angajate, dar şi directorul DADR, Liviu Bumbu, in rolul de "cap de trenuleţ", pe ritmul melodiei "Nu am casă, nu am bani" (ce măgari! - n.r.). In imagini ies in evidenţă şi consilierii APIA Marius Rusu şi Daniel Arghire, care fac strip-tease, precum şi şeful IACS, Paul Gireadă, care-şi plimbă măinile pe sănii unei colege. După ce scandalul a ajuns in presă, şefii de la centru au luat măsuri, unii dintre angajaţii de la Piatra-Neamţ fiind chiar demişi.
Plăţile ingheţate de control
Ministerul Agriculturii a transmis ieri Comisiei Europene scrisoarea privind progresele din activitatea APIA. Scrisoarea face referire la remedierea problemelor din activitatea APIA şi asigură CE că Romănia nu va acorda plăţile din fonduri UE pănă cănd nu va fi finalizat controlul in teren al datelor declarate de agricultori in cereri. APIA a anunţat că modulul soft care calculează plăţile a fost testat şi este funcţional, urmănd ca ultimele opţiuni să fie predate la 15 noiembrie, in timp deficienţele constatate in funcţionarea modulelor de control administrativ şi de control pe teren au fost remediate, fiind astfel indeplinite cerinţele CE. Controalele in teren pentru eşantionul de 6%, care trebuiau finalizate pe 31 octombrie, au inregistrat unele intărzieri din cauza vremii nefavorabile, termenul fiind amănat cu două săptămăni.
Premoniţie sumbră?
Cabinetul Tăriceanu pitroceşte un act normativ prin care se stipulează că, dacă banii pentru subvenţiile din agricultură nu vor veni la timp de la Uniunea Europeană, Ministerului Agriculturii ii vor fi alocate fondurile necesare pentru plata acestor subvenţii din banii incasaţi de Guvern prin procesul de privatizare, urmănd ca, la sosirea fondurilor europene, banii să fie returnaţi. Lăsănd la o parte faptul că măsura miroase a deturnare de fonduri, se pune intrebarea dacă premierul Călin Popescu Tăriceanu (foto), care a făcut recent o vizită la sediul APIA, unde s-a informat la faţa locului despre "stadiul recuperării restanţelor", nu-şi ia măsuri, cumva, pentru a face faţă situaţiei in care banii de la UE vor intărzia să apară.
