Aurel Pana - "Este un caz de coruptie institutionalizata"

Jurnalul National: Se pare ca v-ati sesizat prea repede, declansand verificarile asupra modului de atribuire a unor contracte din perioada 2001-2004...

Aurel Pana: O data cu venirea mea la conducerea Administratiei Nationale Apele Romane, la 16 martie 2005, primul document de presa pe care l-am avut pe birou a fost Jurnalul National, cu articolul "Ministrii care au secat Apele Romane"... ce prezenta o situatie care m-a pus pe ganduri vizavi de ce se intampla in Apele Romane. Pornind de la ele, am solicitat colectivului de la sediul central sa-mi prezinte o situatie sintetica in legatura cu modalitatea in care au fost administrate resursele financiare. Inainte sa intru in detaliile care tin de informatiile din Jurnalul National, as vrea sa subliniez o atitudine inadmisibila a aparatului Administratiei Apelor Romane, care trateaza cu foarte multa indiferenta resursa financiara, mai ales daca sursa de finantare este bugetul statului sau un credit extern... Din parcurgerea listei cu atribuirea contractelor de proiectare, am constatat cu uimire ca aproximativ 80% din lucrari au fost atribuite unei singure firme, Aquaproiect SA (firma familiei fostului ministru al Mediului, Aurel Constantin Ilie - n.n.), iar modalitatea prin care s-au incredintat a fost de atribuire. Am spus bine atribuit, pentru ca nu s-a licitat, astfel incat sa existe un control, un respect fata de lege. Am luat in calcul perioada 2001-2004, pentru ca in 2001 a fost aprobata Ordonanta nr. 60 privind achizitiile publice... Cand o singura firma obtine cate 120 de miliarde de lei anual, numai din proiectare, sigur ca lucrarile atribuite direct dau de gandit.

Pseudourgenta

Referitor la modalitatea de atribuire a contractelor, prin incredintare directa. Aceasta este justificata de Aquaproiect prin prisma faptului ca, din cauza situatiilor de urgenta, nu ar mai fi fost timp pentru licitatii publice.

Sigur ca se poate invoca. Si noi am constatat ca dupa aceasta nenorocire din zona Banatului este nevoie de o investitie urgenta de 7,9 milioane de euro, adica 280 de miliarde de lei. Daca vorbim de interventie de urgenta, de 280 de miliarde de lei, azi, in zona Banatului, nu pot sa nu fac o comparatie, cand in aceleasi situatii invocate de cei ca Aquaproiect s-au alocat, numai pentru proiectare, cate 120 de miliarde de lei pe an pentru lucrari ce se derulau de-a lungul a doi ani. Unde mai este caracterul de urgenta in astfel de lucrari? Lucrarile de urgenta trebuie facute atunci, imediat, nu in doi ani. Urgenta este limitata in timp si daca valoarea costurilor de proiectare este de 120 de miliarde si care reprezinta 1% maximum 2% din lucrare, veti vedea ca proiectiile au fost facute pentru executii de 1.500-1.600 de miliarde. Daca mergem mai departe cu calculul, o sa vedem ca exista o legatura foarte directa intre incasarea, pentru un an sau pentru o anumita perioada, de catre firma care a facut proiectarea si sumele luate de executanti, de constructori. Toate aceste aspecte sunt dincolo de caracterul de urgenta.

"Dirijorii"

Se poate vorbi de un grup de interese format din proiectanti, respectiv Aquaproiect, pe de o parte, si din anumiti executanti si oameni de influenta din Ministerul Mediului? Verificarile dvs. converg catre aceasta ipoteza?

Pana in momentul de fata, verificarile noastre converg catre o firma care a primit sume foarte consistente. Este vorba de SC Repcon SA, din Oradea, dar si aici suntem pe cale de a descoperi o serie de aspecte ce ne vor conduce la identificarea "dirijorilor" (...) Venind aici, constat ca foarte, foarte multe lucrari, cu sume extrem de importante, cum este cazul zonei Banatului, in valoare de 1.580 de miliarde de lei, au fost atribuite, prin "Hotarare de Guvern", numai unei singure persoane juridice. vem un caz de coruptie institutionalizata care inseamna legalizarea, prin hotarare de guvern, a unor activitati ilicite. Atat timp cat avem de-a face cu acte normative care au in vedere un singur executant, desigur ca nu putem sa nu suspectam si sa verificam, sa intocmim rapoarte pe care sa le dam publicitatii. Dar acolo unde exista temei, rapoartele respective vor fi puse la dispozitia organelor abilitate pentru a analiza si ancheta.

Exista vreun astfel de temei in momentul de fata?

Am identificat niste elemente de analiza care dovedesc faptul ca, in perioada 2001-2004, au fost inventate lucrari care nu indeplineau criteriul de eficienta economica. Lucrari inutile, dar foarte banoase pentru proiectanti si executanti. Am gasit lucrari cu un coeficient de eficienta economica de 0,6, desi trebuia sa fie de cel putin 1, dar care a fost cel putin dublat pentru a justifica lucrarile respective. Vom gasi si stenogramele Comisiei tehnico-economice, dar aceste umflari artificiale, impuse, se pot demonstra si prin analiza proiectelor. Au fost umflate pentru ca nu erau necesare, dar banii alocati puteau fi folositi in alta parte, unde realmente era nevoie de lucrari.

Exista lucrari facute in perioada 2001-2004, in zona Banatului, care sa fi cedat?

Ca sa spunem lucrurilor pe nume, trebuie sa fac cateva lamuriri. Pe cateva zone, cum ar fi Timis-Bega, sunt executate lucrari de o vechime extraordinara, dar care s-au comportat perfect. Avem in amonte de Timisoara si Lugoj instalatii hidrotehnice, realizate in secolul al XVIII-lea, care protejeaza cele doua localitati de calamitati cu o repetabilitate de cel putin o data la 100 de ani. Deci ele au fost concepute pentru ca un puhoi de ape ca acela de acum sa nu inunde cele doua orase, datorita unui sistem de comunicare dintre cele doua rauri. La 17-18 aprilie a.c., s-au suprapus trei elemente: debitele crescute, deszapezirea si ploile care, timp de doua ore, au adus 120 de litri pe metru patrat, si care au supus digurile la aceeasi presiune, dar nu pentru doar 15 ore, ci pentru cinci zile. Bresele au aparut in zona constructiei din secolul al XVIII-lea, care nu a fost imbunatatita de-a lungul timpului (...).

Refuz sarbesc

De ce nu ati facut acea bresa prin care sa se elibereze digurile de presiune, cum au aratat cei de la Aquaproiect ca trebuia facut?

Pentru ca nimanui nu ii este permis sa se erijeze in Dumnezeu. Nimeni nu are caderea sa sacrifice niste oameni in detrimentul altora. Revenind la acel dig peste care s-a produs revarsarea, el este construit dupa niste norme care il fac sa reziste la fenomene meteorologice cu repetabilitate de o data la 20 de ani si este facut dupa un standart din 1969, prin care se dorea protejarea strict a terenurilor agricole si nicidecum a gospodariilor. Acest plan este o traducere mot-Ã -mot din limba rusa.

In perioada 2001-2004, s-au facut sute de lucrari in zona care acum este afectata. De ce nu s-au facut aceste lucrari la digurile care au cedat?

Nu vreau sa fac acuzatii, dar este o dovada in plus ca nu s-a tratat in mod corespunzator harta riscurilor si ca, de fapt, s-a lucrat pe un tronson, cel care a rezistat. S-ar putea sa fie o dovada ca s-au alocat bani multi pentru lucrari care nu se justificau, dar care erau usor de realizat.

Tot nu ne-ati convins asupra deciziei de a nu face bresa aceea...

A, da! Revenind la bresa invocata de domnul Ilie, trebuie spus ca zona in care gasise dansul solutia este cea de granita. O luasem si noi in calcul, dar noi nu am putut incalca acordul de colaborare transfrontaliera cu statul vecin, cu Iugoslavia. Este un acord foarte vechi, pentru ca vecinii nostri refuza reinnoirea acestuia. Mai mult, cand noi i-am contactat pentru a ne permite sa facem aceasta bresa, au refuzat sa ne raspunda, or, noi trebuia sa actionam rapid. Si-asa sarbii ne-au acuzat ca am fi creat o bresa pe malul stang, dar noi le-am demonstrat ca era vorba de o bresa naturala pe malul drept.