Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asocierea Vinci-Aktor a reuşit, prin diferite modificări introduse în contractul încheiat cu Compania Naţională de Autostrăzi, să transfere riscurile construirii Autostrăzii Cormarnic-Braşov către statul român. Pe lângă faptul că asocierea nu poate fi penalizată decât dacă "greşeşte repetat" sau dacă există "culpă gravă", aceasta are chiar dreptul de a modifica termenele prevăzute în contract. Mai mult, noul traseu mai scurt cu trei kilometri va ridica preţul lucrărilor cu 1,2 miliarde de euro.
Consorţiul franco-elen Vinci-Aktor a câştigat licitaţia pentru realizarea tronsonului de 55 de kilometri din Autostrada Comarnic-Braşov pentru suma de 4,8 miliarde de euro. Oferta cu care asocierea s-a prezentat la licitaţia organizată de CNADNR era valabilă pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate, însă ei au venit cu un nou traseu, mai scurt cu trei kilometri. Mai scurt nu înseamnă neapărat şi mai ieftin.
"Asocierea Vinci-Aktor a venit cu oferta de 4,8 miliarde de euro pentru traseul prevăzut în studiul de fezabilitate. Contractul cu statul român a fost semnat pentru un traseu nou, diferit faţă de cel iniţial. Astfel, alegând alt traseu, asocierea va fi îndreptăţită să ceară suplimentarea sumei de la 4,8 miliarde de euro la 6 miliarde de euro, deoarece se vor confrunta cu un teren nou", ne-a declarat Alin Goga, fostul director al Direcţiei juridice din cadrul CNADNR, membru al comisiei de negocieri cu asocierea Vinci-Aktor. Alin Goga a spus că "acest contract seamănă din ce în ce mai mult cu cel încheiat cu Bechtel", fiind un contract "în defavoarea statului român şi în interesul unor favoruri financiare".
"Am ocupat funcţia de director al Direcţiei juridice din cadrul Companiei de Autostrăzi şi, pentru că nu am fost de acord să semnez pentru modificările aduse contractului ce urma să fie încheiat cu Vinci-Aktor, am fost îndepărtat. Am vrut să îmi iau concediu de îngrijire a copilului, însă nu mi s-a aprobat. Consultantul şi-a depăşit atribuţiile, deoarece a cerut modificarea contractului exact cu ceea ce dorea asocierea Vinci-Aktor. De exemplu, anexa financiară nr. 6 conţinea trei scenarii, unul dintre acestea prevedea ca beneficiile rezultate din încasarea taxei de drum să se împartă la jumătate între statul român şi asociere. Acest scenariu a dispărut din forma finală a contractului", ne-a explicat Alin Goga.
MODIFICĂRI PE TRASEU
Chiar dacă reprezentanţii asocierii Vinci-Aktor au fost de acord cu criteriile şi clauzele stabilite cu comisia de negocieri, forma finală a contractului a fost alta, pe care nici măcar Ministerul de Finanţe nu a semnat.
"Forma finală a contractului semnat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România conţine mai multe portiţe pe care asocierea Vinci-Aktor le poate invoca în ceea ce priveşte obligaţiile sale. Aceste portiţe anulează clauzele pentru care statul român ar putea penaliza consorţiul Vinci-Aktor. Astfel, pentru orice cădere de tensiune pe traseul respectiv, asocierea poate cere suplimentare de timp. De asemenea, pentru producerea unui incendiu, asocierea poate cere amânarea termenului. În concluzie, asocierea nu trebuie să mai facă asigurări pentru nimic, deoarece statul român îşi asumă riscul pentru orice se va întâmpla pe autostrada respectivă. Statul român putea penaliza consorţiul dacă greşea, însă, potrivit contractului, acum poate penaliza numai pentru «greşeala repetată». O altă aberaţie este introducerea termenului de «culpă gravă», pentru ca reprezentanţii asocierii să se poată scuza, deoarece este culpa lor, dar nu este gravă", ne-a explicat Alin Goga. Mai mult, acesta susţine că nici măcar Ministerul de Finanţe nu a fost consultat cu privire la modificările făcute faţă de contractul iniţial.
NU SUNT BANI PENTRU AUTOSTRĂZI
Statul român nu are bani pentru investiţii în infrastructură. Statul a apelat la încheierea unui contract de concesiune pentru realizarea tronsonului Comarnic-Braşov, deoarece dacă ar fi aşteptat să dispună de fonduri nu ar fi început lucrările nici în 2020. "În 2010, întregul buget de stat alocat construcţiei de autostrăzi este de 380 milioane de euro, şi numai pentru realizarea acestui tronson, Comarnic-Braşov, ar fi fost necesară o alocare în acest an de minimum 400 milioane de euro", potrivit Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
"Avem de-a face cu o situaţie extraordinară în cazul tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov. România nu este ţara care să-şi permită să construiască autostrăzi cu 83 milioane de euro pe kilometru, deoarece se creează un precedent mortal, acesta fiind primul contract de concesiune. După ce că suntem săraci vai de capul nostru, vrem să construim cele mai scumpe autostrăzi din Europa. Dacă cineva ar face o socoteală cu câţi bani s-au investit în infrastructură, am constata că nu ar trebui să mai avem nici o problemă. Pe viitor ar trebui să fim mult mai atenţi la cum se cheltuiesc banii publici, deoarece generăm o criză care ne va prelungi suferinţa", ne-a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei parlamentare de industrii din Camera Deputaţilor.
De partea cealaltă, CNADNR susţine necesitatea parteneriatului public-privat.
"Nu avem bani să construim autostrăzi şi drumuri, motiv pentru care apelăm la investitori străini, respectiv la parteneriatul public-privat. Aceşti investitori străini vin, construiesc şi pun taxă de trecere pe autostradă, însă cer garanţii de stat foarte mari. Constructorul nu are cum să-şi recupereze investiţia în cei 26 de ani din încasarea taxei. Dacă taxa este foarte mare, atunci şoferul nu mai merge pe autostradă, ci alege să meargă pe drumul naţional, care este de cele mai multe ori paralel cu autostrada. Şi atunci ce am făcut? Nu am rezolvat nimic, şoferii vor fi în continuare supăraţi, vom avea accidente şi aglomeraţie pe drumul naţional şi vom avea o autostradă goală", ne-a explicat Adrian Ionescu, director general adjunct al CNADNR.
STUDIILE DE FEZABILITATE
Autorităţile iau exemplu de la nemţi pentru realizarea lucrării de la Comarnic-Braşov. "Specialiştii din minister lucrează împreună cu cei din Germania şi cu reprezentanţi ai concesionarului Vinci-Aktor pentru a realiza studiile geo, în vederea realizării tronsonului Comarnic-Braşov. Este pentru prima dată când se vor face încă din faza de proiectare forări din 20 în 20 de metri, pentru a se vedea exact cu ce teren au de-a face, deoarece este interesul lor să construiască o autostradă rezistentă", spune Ionescu. "Propunerea cu care au venit cei de la Vinci-Aktor pentru realizarea tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov este una excelentă faţă de ceea ce era prevăzut în studiul de fezabilitate. Soluţia din studiul de fezabilitate permitea circularea cu o viteză de 60 km/h pe 60% din drum, 80 km/h pe 20% din drum şi 120 km/h pe 20% din drum, ceea ce nu se ridica la standardul de autostradă, era mai mult un drum naţional. Soluţia propusă, şi acceptată de Compania de Autostrăzi, pentru acest tronson presupune un traseu mai scurt cu 3 km, rularea cu 120 km/h pe tot traseul, reducerea suprafeţei de expropriat, evitarea zonelor construite şi reducerea impactului social negativ şi al impactului de mediu, reducerea interfaţei cu sistemul feroviar", ne-a declarat Adrian Ionescu.
INGINER INDEPENDENT
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România împreună cu reprezentanţi ai consorţiului Vinci-Aktor vor organiza o licitaţie comună pentru desemnarea "inginerului independent" care va urmări stadiul de realizare a lucrărilor. "Inginerul independent va fi plătit jumătate de companie şi jumătate de concesionar. Până acum se angaja un consultant, care trebuia să controleze constructorul, însă devenise un obicei ca acest consultant să primească suplimentar, faţă de valoarea din contract, zeci de milioane de euro de la Compania de Drumuri pentru «ore suplimentare», semnate de constructor. Era un fel de înţelegere între consultant şi constructor, astfel încât lucrarea ieşea prost", ne-au explicat surse din Ministerul Transporturilor.
BEI NU A ÎNCEPUT NEGOCIERILE DE FINANŢARE
Mathias Kollatz-Ahnen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), a declarat că proiectele de genul celui de la Comarnic-Braşov nu sunt uşor de finanţat în contextul actual. "Suntem mai mult implicaţi în discuţii şi mai puţin în finanţare", a spus oficialul BEI. Mai mult, acesta a spus că instituţia pe care o reprezintă nu a început negocierile pentru finanţarea construcţiei Autostrăzii Comarnic-Braşov, aflându-se în prezent în stadiul de discuţii. "Din punctul de vedere al BEI, suntem într-un stadiu cam iniţial (privind finanţarea Autostrăzii Comarnic-Braşov - n.r.). (...) Nu am primit încă solicitarea oficială pentru finanţarea consorţiului, dar încercăm pentru moment să acordăm consultanţă tuturor părţilor implicate", a spus Kollatz-Ahnen. Necontractarea creditului la timp de consorţiul Vinci-Aktor dă dreptul CNADNR să rezilieze contractul fără plata unor despăgubiri.
COMISIE DE ANCHETĂ LA MTI
Biroul Permanent al Senatului a decis înfiinţarea comisiei de anchetă în cazul ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, şi a activităţii din acest minister, fiind aprobată o componenţă de 11 membri. Comisia de anchetă vizează modul în care se derulează contractele de la Ministerul Transporturilor în ultimii ani, inclusiv din perioada guvernării comune PSD-PD-L. Modificarea soluţiilor şi preţurilor pentru modernizarea DN 12, DN 15, DN 16, DN 17 şi DN 19, modificarea proiectului Autostrăzii Transilvania, blocarea unor lucrări la unele tronsoane de autostrăzi şi cheltuirea nejustificată a unor bani de la bugetul ministerului sunt câteva dintre aspectele vizate.
Citește pe Antena3.ro
