Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Asta ar însemna, în primul rând, scumpirea puternică a alimentelor, ceea ce ar reprezenta o lovitură pentru cea mai mare parte a populației. În prezent, cota standard de TVA în țara noastră este de 19%, dar avem și cote reduse. Una de 9% care se aplică alimentelor, medicamentelor, distribuirii apei potabile și a apei pentru irigații, protezelor și accesorilor etc., și una de 5% pentru achiziția locuințelor cu un preț de cel mult 600.000 de lei (aprox. 120.000 de euro), exclusiv TVA, pentru cărți și încălzirea locuințelor. În prezent, rata media în UE pentru TVA este de aproximativ 21%. Conform pachetului de măsuri fiscal-bugetare, aflat în analiza Guvernului, pentru consolidarea bugetului de stat, el trebuie să aducă, încă din 2023, o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei.
Statul membru cu cea mai mică cotă de TVA în 2023 este Luxemburg, cu o cotă standard de 16%, el fiind urmat de Malta cu 18%. La polul opus se află Ungaria, care are cea mai mare cotă standard de TVA, de 27%. Ea este urmată de Croația, Danemarca și Suedia cu 25%. O taxare de 19% mai practică în prezent doar Germania, în timp ce cinci state, Austria, Bulgaria, Estonia, Franța și Slovacia, au o cotă standard de 20%. Un alt grup este reprezentat de Belgia, Letonia, Lituania, Olanda, Cehia și Spania, care practică o cotă standard de 21%, în timp ce Irlanda, Portugalia și Polonia au 23%. Cu o cotă standard de 24% figurează doar Finlanda și Grecia.
Inflație de 9%, scumpiri de 16% la alimente
Potrivit datelor publicate de INS, în trimestrul I al anului, cheltuielile cu alimentele au reprezentat lunar 35,1% din venitul unei gospodării. Rata anuală a inflaţiei în luna iulie 2023 comparativ cu luna iulie 2022 a fost 9,4%, potrivit INS, dar cele mai mari majorări de prețuri într-un an, în perioada amintită, au fost înregistrate la mărfurile alimentare - 16,24%. O analiză realizată în august de portalul picodi.com și care a vizat câți bani se cheltuiesc pe produse alimentare în 105 țări, arată că în România alimentele și băuturile nealcoolice reprezintă 25,2% din cheltuielile făcute pentru categoria de bunuri și servicii, ocupând poziția 55 în acest top. De exemplu, în Irlanda acestea sunt de 9,2%, în Elveția - de 9,8%, iar în Austria - de 11,3%. Mai bine ca noi stau și bulgarii, care alocă pentru alimente și băuturi nealcoolice 19,3% din cheltuielile pentru bunuri și servicii, în timp ce cehii alocă 16,1%, polonezii - 17,2%, iar ungurii - 18%. Statistica realizată de portalul amintit arată că românii alocă cel mai mult pentru acest gen de cheltuieli din UE.
Comisia Europeană a sugerat Guvernului creșterea cotei de TVA de la 19% la 21%, pentru majoritatea categoriilor de produse, dar Executivul ar vrea să păstreze cele trei cote de taxare și după data de 1 octombrie, când ar urma să intre în vigoare o serie de măsuri care să aducă mai mulți bani la buget. Marcel Ciolacu va mai face vineri o încercare de a o convinge pe șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, că majorarea TVA nu este o soluție bună pentru România.
Citește pe Antena3.ro
Unele cote au crescut de la 1 ianuarie
O serie de creșteri ale cotelor de TVA pentru unele produse și servicii a intrat deja în vigoare de la începutul acestui an ca urmare a modificării Codului Fiscal prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, sectoarele afectate fiind cel alimentar, turismul și cel imobiliar. Astfel, pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr, alți îndulcitori, sunt aromatizate, dar și alte băuturi precum cele pe bază de soia), cota de TVA a crescut de la 9% la 19%. În ceea ce privește serviciile de cazare, restaurant și catering, cota a fost majorată de la 5% la 9%. De asemenea, plafonul pentru livrarea locuințelor către populație pentru care se aplica TVA în cotă redusă de 5% a fost diminuat de la 700.000 de lei la 600.000 de lei (echivalentul a 120.000 de euro) pentru o locuință de cel mult 120 de metri pătrați. Drept măsură tranzitorie, pentru livrările de locuințe către populație pentru care erau încheiate până la 1 ianuarie 2023 antecontracte, s-a păstrat cota TVA de 5% în limita sumei de 700.000 de lei.
Ce propune Guvernul
Principalele creșteri de taxe și impozite și reduceri de cheltuieli avute în vedere de Guvern sunt:
- eliminarea facilităților fiscale pentru salariații din IT (care vor plăti impozit pe venit), agricultură și construcții (care vor plăti contribuțiile de sănătate);
- supraimpozit de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii;
- supraimpozit pe locuințele care depășesc, cumulat, valoarea de 500.000 de euro;
- creșterea plafonului pentru microîntreprinderi;
- eliminarea plafonului de TVA de 5% pentru mai multe produse și servicii;
- desființarea a 200.000 de posturi neocupate din administrație;
- desființarea unor posturi de șefi din administrație;
- scăderea cheltuielilor în administrația locală (primării și consilii
județene);
- creșterea redevențelor pentru anumite resurse naturale;
- tăieri de costuri la companiile de stat și instituțiile autonome (BNR, ASF, ANRE, Consiliul Concurenței, ANCOM etc.)
Majorarea TVA-ului ar fi o greșeală în actualele condiții socio-economice din România. Deja o mare parte a populației se confruntă cu sărăcia, iar această măsură va duce la o creștere puternică a prețurilor la alimente. Asta va antrena o frânare puternică a consumului, care va afecta tot lanțul economic, pornind de la producătorii autohtoni. Guvernul trebui să găsească alte măsuri pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor bugetare. Văd că deocamdată Executivul evită să ia în calcul reducerea aparatului bugetar, care în ultimii ani a crescut incredibil de mult. În continuare vedem tot felul de achiziții care nu sunt necesare, vedem achiziții făcute evitând licitațiile publice, vedem angajări la stat și multe altele.
Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară
Creșterea TVA la 21% ar afecta consumul populației, care și așa este în scădere. De altfel, neîncasarea veniturilor la buget vine în mare parte tocmai din reducerea consumului populației. Comisia Europeană consideră însă că majorarea TVA este singura măsură care poate aduce rapid bani la buget. Dacă nu acceptă această măsură, Guvernul poate merge pe varianta reducerii cheltuielilor bugetare, însă acest lucru nu se poate face peste noapte. Celelalte măsuri luate în calcul de Guvern, precum creștere impozitării la IMM-uri, sunt nesustenabile și cu un impact minim. La șapte luni România a înregistrat o creștere a cheltuielilor bugetare cu 14% comparativ cu perioada similară a anului trecut, deși se estimase inițial o creștere de numai 10%. Lipsa reformelor în sistemul de salarizare și sistemul de pensii, creșterea cheltuielilor bugetare începând din 2022 ne-au adus astăzi în această situație dificilă. Majorarea TVA-ului va duce și la o creștere a evaziunii fiscale și o să avem nevoie de un ANAF puternic. Repet, majorarea TVA este singura măsură care poate aduce rapid bani la buget, dar există și costuri. Există și costuri politice, dar vă spun că majorarea TVA-ului are un cost electoral mai mic decât tăierea salariilor.
Gheorghe Ialomițianu, fost ministru de Finanțe
Guvernul nu a reușit să prezinte Comisiei Europene un program articulat și credibil pentru creșterea încasărilor și reducerea cheltuielilor bugetare. Comisia Europeană nu cere majorarea TVA-ului, dar a propus acest lucru ca o măsură sigură de creștere rapidă a încasărilor. Mai mult, ne uităm că reforma administrației publice, reforma sistemului de pensii și a celui salarial nu s-au făcut. Nici în ceea ce privește PNRR-ul lucrurile nu arată bine. Investițiile întârzie, iar acum se gândesc ca unele să le mute pe fondurile de coeziune pentru că acolo au un termen mai lung pentru realizarea lor, până în 2030.
Anca Dragu, fost ministru de Finanțe
Marcel Ciolacu nu are ce căuta la Bruxelles pentru a discuta politica fiscală a României, pentru că nu este treaba Comisiei Europene asta. Toate măsurile despre care se discută astăzi, inclusiv creșterea TVA, se regăsesc într-un raport al Băncii Mondiale din care Guvernul a ales unele măsuri să le aplice. Conform execuției bugetare la șase luni, România stă bine. Are un deficit de 2,4% și se poate încadra fără probleme, cu mici măsuri luate cu calm, în deficitul asumat prin Legea bugetului de 4,4%. Este o aberație să crești fiscalitatea, dar domnul Ciolacu nu înțelege acest lucru. Domnul Ciolacu parcă ar vrea să dărâme PSD, să-l ducă la 20%. De ce este nevoie de creștere a fiscalității, lucru despre care se discută astăzi? Se discută acum despre acest lucru pentru că poate există sume ascunse, care nu sunt prinse în acest deficit. Am aflat de la Marcel Ciolacu că există concedii medicale neplătite de anul trecut de 1,2 miliarde de euro, sumă neprinsă în deficitul pe anul trecut. Recent am aflat de la ministrul Energiei că statul are facturi neplătite de câteva miliarde de lei către furnizorii de energie.
Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanțe
Suntem pe ultimul loc la colectare în UE
România rămâne pe ultimul loc în UE la colectarea TVA, înregistrând cel mai mare deficit de încasare a acestei taxe din suma totală ce ar trebui colectată, estimat la 35,5%, conform raportului publicat în decembrie 2022 de Comisia Europeană (CE) și care utiliza date din 2020. „Pentru România, colectarea TVA rămâne în continuare o provocare majoră, în condițiile în care deficitul de încasare continuă să crească an de an și să fie cel mai mare din UE. Similar anului 2019, România a pierdut și în 2020 aproximativ o treime din TVA pe care ar fi trebuit să o colecteze. Cifrele înregistrate indică o pierdere de 7,4 miliarde de euro în anul 2020. Reforma și digitalizarea întârziată a administrației fiscale au încetinit inevitabil îmbunătățirea colectării, celelalte măsuri adoptate neavând rezultate”, atrăgea atenția raportul Comisiei Europene. Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România și-a asumat reducerea deficitului de încasare la TVA cu cel puțin cinci puncte procentuale până la jumătatea anului 2026 în raport cu 2019.
Evoluția deficitul de încasare a TVA în România (%)
2000 42 (1,87 mld. euro)
2001 49 (2,71 mld. euro)
2002 39 (2,24 mld. euro)
2003 39 (2,45 mld. euro)
2004 45 (3,34 mld. euro)
2005 34 (3,38 mld. euro)
2006 37 (4,59 mld. euro)
2007 36 (5,56 mld. euro)
2008 37 (6,56 mld. euro)
2009 49 (7,63 mld. euro)
2010 48 (8,87 mld. euro)
2011 44 (8,97 mld. euro)
2012 44 (8,84 mld. euro)
2013 41 (8,3 mld. euro)
2014 37,9 (7,9 mld. euro)
2015 37,2 (7,62 mld. euro)
2016 35,8 (6,13 mld. euro)
2017 35,5 (6,4 mld. euro)
2018 34 (6,99 mld. euro)
2019 33,4 (6,92 mld. euro)
2020 33,5 (7,42 mld. euro)
Sursa: Comisia Europeană
Inflația a adus anul trecut mai mulți bani
Încasările din TVA au fost anul trecut de 93,9 miliarde de lei, fiind cu 2,3 miliarde de lei peste nivelul prevăzut în proiectul inițial de buget, deși Guvernul miza pe 7,2 miliarde de lei în plus pe seama îmbunătățirii colectării după prima rectificare. Creșterea încasărilor a venit însă din inflația record cu care s-a confruntat România. „Principalul factor care a impulsionat evoluția încasărilor din TVA în anul 2022 a fost creșterea cu mult peste estimările inițiale a bazei macroeconomice relevante (reprezentată de consumul final al populației, exclusiv componenta de autoconsum și piață țărănească). Astfel, pe fondul inflației înalte, baza macroeconomică relevantă a crescut în 2022 cu 21,2%, depășind cu mult dinamica de 10,9% estimată la momentul elaborării proiectului de buget, fapt ce ar fi justificat o majorare a încasărilor din TVA cu circa 8-9 mld. lei față de nivelul programat. În consecință, faptul că execuția încasărilor din TVA s-a situat cu doar 2,3 mld. lei peste nivelul programat în proiectul de buget arată neîndeplinirea țintei de 7,2 mld. lei venituri suplimentare din creșterea eficienței colectării”, arăta Consiliul Fiscal într-o analiză privind execuția bugetară pe anul trecut. De altfel, analiza execuțiilor bugetare din ultimii ani arată că nu au fost niciodată atinse țintele de creștere a eficienței colectării asumate în bugetele inițiale sau cu ocazia rectificărilor bugetare.
