Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Legea este inițiată de senatorul Robert Cazanciuc, fostul ministru al Justiției, și de deputata PSD Diana Tușa și prevede pedepse pe până la 25 de ani de închisoare pentru punerea la dispoziție, pentru consum, de substanțe psihoactive, dacă infracțiunea se soldează cu moartea unei persoane. Aceeași lege prevede pedepse sporite pentru efectuarea fără autorizație de operațiuni cu astfel de substanțe, pentru îndemnul la consum sau pentru finanțarea în orice mod a traficului și consumului de droguri. Se introduc circumstanțe agravante pentru oferirea de droguri pentru consum minorilor, dar și pentru punerea la dispoziție a oricărei locații pentru consumatori. Proprietarii, chiriașii sau administratorii unor clădiri abandonate, dezafectate sau în construcție, folosite pentru consumul de droguri, ar risca, dacă această lege trece de Parlament, până la 5 ani de închisoare. Limitele de pedeapsă ar urma să fie majorate cu o treime dacă traficanții operează în spitale, școli, unități militare, penitenciare, zona unor concerte sau în apropierea acestora. De asemnenea, legea mai propune interzicerea amânării de către instanțele de judecată a aplicării pedepsei pentru conducerea unei mașini sub influența alcoolului sau a unor substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive.
Camera Deputaților are pe masă, la vot final, o lege care își propune revoluționarea unor mecanisme pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri sau de substanțe psihoactive, umblându-se inclusiv la introducerea unor noi infracțiuni, cât și la majorarea unor pedepse prevăzute, în prezent, de legislația penală.
Este vorba despre PLX 794/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul combaterii traficului și consumului ilicit de droguri și de alte substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. Spre exemplu, proiectul propune modificarea articolului 19 din Legea 143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului ilicit de droguri, în sensul că „în cadrul săvârșirii infracțiunii de cultivare, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, cumpărare sau deținere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept, procurorul poate dispune, atunci când apreciază necesar pentru soluționarea cauzei, evaluarea consumatorului, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri, în raport cu circumstanțele personale ale consumatorului și de împrejurările concrete în care a fost comisă fapta și dacă această persoană nu se află în mod voluntar inclusă într-un astfel de circuit”.
Propunerea merge mai departe și prevede că, în cazul consumatorilor de droguri minori, această evaluare are caracter obligatoriu.
Pedepse ca în cazul crimelor, dacă drogurile au ucis consumatorul
Proiectul vizează, totodată, și modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operațiunilor cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute în actele normative în vigoare. Astfel, se propune ca „fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii, efectuează fără drept operațiuni cu produse, știind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive” să se pedepsească cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
De asemenea, modificările mai vizează că „fapta persoanei care, fără a deține autorizație eliberată în condițiile legii, efectuează fără drept operațiuni cu astfel de produse se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”. Mai departe, se prevede că „dacă aceste fapte au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi”.
Tot în Legea 194/2011, inițiatorii proiectului vor să introducă cinci articole noi, de la articolul 19 indice 1, la articolul 19 indice 5. Aceste noi articole reglementează faptul că „punerea la dispoziție, cu știință, cu orice titlu, a unei locuințe sau a unei locații ori a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive ori tolerarea consumului fără drept în asemenea locuri, precum și tolerarea consumului fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive de către proprietarul, chiriașul sau administratorul unui imobil aflat în stare de degradare, dezafectat ori în construcție se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”.
Circumstanțe agravante: consumul în școli, spitale, pușcării sau la concerte
Proiectul mai vizează și reglementarea faptului că „administrarea sau remiterea fără rețetă de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prin orice mijloace, unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani”, precum și a faptului că „îndemnul la consumul fără drept de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, prin orice mijloace, se pedepsește cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani”. Mai mult, „finanțarea, în orice mod, a săvârșirii acestor fapte se sancționează cu pedepsele prevăzute pentru aceste infracțiuni, iar limitele de pedeapsă se majorează cu o treime”.
Autorii proiectului introduc acestor fapte și câteva circumstanțe agravante. O astfel de circumstanță se referă la ipoteza în care „produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive trimise sau livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate într-un program terapeutic ori dacă s-au efectuat asemenea activități interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o instituție sau unitate medicală, de învățământ, militară, loc de detenție, centre de asistență socială, de reeducare sau instituție medical-educativă, locuri în care elevii, studenții și tinerii desfășoară sau participă la activități educative, culturale, sportive, sociale, manifestări artistice ori în apropierea acestora”.
O altă circumstanță agravantă se referă la folosirea minorilor pentru săvârșirea acestor infracțiuni. De asemenea, tot circumstanță agravantă este considerată împrejurarea ca produsele susceptibile de a avea efecte psihoactive au fost amestecate cu alte substanțe „care le-au mărit pericolul pentru viața și integritatea persoanelor”.
Propunerea legislativă mai reglementează că produsele care au făcut obiectul acestor fapte se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, se confiscă echivalentul lor în bani. Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau oricare alte bunuri dobândite prin valorificarea produselor susceptibile de a avea efecte psihoactive. Nu în ultimul rând, „produsul susceptibil a avea efecte psihoactive ridicate în vederea confiscării se distrug”, cu mențiunea că „păstrarea de contraprobe este obligatorie”.
Instanțele nu mai pot amâna aplicarea pedepselor în cazul șoferilor beți sau drogați
Nu doar legile speciale se modifică, ci și Codul penal, aceste noi reglementări vizând conducerea unui autoturism sub influența drogurilor, un fenomen din ce în ce mai des întâlnit pe șoselele din România.
Concret, proiectul de lege în discuție introduce reglementarea potrivit căreia „nu se poate dispune amânarea aplicării pedepsei în cazul infracțiunilor prevăzute de articolele 335 și 336 din Codul penal”. Este vorba despre infracțiunea de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, respectiv despre infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe interzise.
Proiectul vizează inclusiv modificarea articolului 336 Cod penal, în sensul că „conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 grame per litru alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi” și că „cu aceeași pedeapsă se sancționează și persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere”.
Pedeapsa sporește în cazul unor circumstanțe agravante. Astfel, proiectul prevede că persoana aflată într-una dintre cele două situații descrise mai sus „efectuează transport public de persoane, transport de substanțe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obținerea permisului de conducere sau în timpul desfășurării probelor practice ale examenului de obținere a permisului de conducere” pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
Interesant, aici, este că, în avizul favorabil emis proiectului de lege de către Consiliul Economic și Social, reprezentații ONG au reclamat că „este necesar a se preciza maniera de testare a șoferilor, deoarece testele folosite în mod curent pot da rezultate fals pozitive și nu determină în mod necesar conducerea sub influența substanței și consumului ei într-o perioadă de până la o săptămână”. „Sancționarea conducerii în stări alterate de conștiență trebuie să fie drastică, dar, în același timp, trebuie să fie definită corect și evaluată corect”, se mai arată în acest aviz.
Robert Cazanciuc: Nu avem un cadru juridic eficient pentru a combate acest fenomen
Proiectul de lege în discuție este inițiat de senatorul PSD Robert Cazanciuc (FOTO) și de deputata PSD Diana Tușa. Primul este chiar autorul Legii „Anastasia”, care interzice suspendarea executării pedepsei cu închisoarea în cazul accidentelor rutiere soldate cu moartea victimei.
În expunerea de motive a acestei legi privind drogurile, se precizează că traficul de droguri și de alte substanțe cu efecte psihoactive a devenit un flagel extrem de agresiv și dificil de controlat. „Datele statistice arată că numărul traficanților de droguri este în creștere și a sporit și numărul celor care consumă droguri, mulți dintre ei fiind minori. Populația este din ce în ce mai îngrijorată de acest flagel, de prezența crescută a traficanților de droguri în apropierea școlilor, stadioanelor, complexelor în care se organizează concerte sau alte manifestări culturale ori sportive”, se arată în acest document.
Robert Cazanciuc și Diana Tușa susțin că „sub influența unor astfel de substanțe se produc din ce în ce mai des fapte extrem de grave de pericol social. Din ce în ce mai des, poliția raportează accidente rutiere grave, unele soldate cu victime omenești, comise de persoane care au consumat droguri sau care se aflau în stare de ebrietate. (…) Este evident că nu există un cadru juridic ferm de prevenire și de combatere eficientă a traficanților de droguri, precum și a celor care consumă droguri”.
Celor doi parlamentari inițiatori li s-au mai alăturat în acest demers doar încă doi. Este vorba despre senatorii PSD Titus Corlățean și Ionuț Daniel Cristescu. Acest proiect de lege a fost adoptat de către Senat, ca primă Cameră sesizată, în data de 11 decembrie 2023. Atunci, din cei 102 parlamentaru prezenți, 101 au votat pentru adoptarea legii. A existat o singură abținere, a senatorului AUR (ex-PSD) Călin Gheorghe Matieș.
Din 11 decembrie și până în prezent, Camera Deputaților, care este for decizional, nu a reușit să dea votul final. Actul normativ a ajuns la Camera Deputaților încă din 18 decembrie 2023, iar comisiile Juridică, pentru Apărare și pentru Sănătate nu au transmis nici până la acest moment raportul final.
