Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ziua de ieri a fost una obişnuită pentru Afganistan. Dis-de-dimineaţă, militanţii talibani au capturat un avion NATO în provincia Kunduz. Era un avion de recunoaştere care zbura deasupra regiunii Yangariq, controlată de talibani. Tot în zorii zilei, un autobuz cu pasageri, care circula pe o şosea în sudul ţării, îndreptându-se înspre Kabul, a fost scos de pe drum de explozia unei bombe improvizate. Au murit 25 de oameni şi 20 au fost răniţi. Într-un alt atentat petrecut în sudul ţării, un militar american şi-a pierdut viaţa.
Nimic nu pare să zdruncine ceea ce se întâmplă acum în Afganistan. Nici conferinţele cu participare internaţională, nici donaţiile marilor puteri ale lumii, nici actuala guvernare de la Kabul, nici NATO, nici coaliţia multinaţională condusă de SUA şi nici documentele "secrete" şi stânjenitoare la adresa aliaţilor, date recent publicităţii. Cele aproximativ 92.000 de pagini cu informaţii sensibile - avertizări ale serviciilor de spionaj, planuri şi bilanţuri ale operaţiunilor militare, descrieri ale atacurilor insurgente etc. - se raportează la perioada 2004-2009. Pe lângă referirile la armata română (planuri ale insurgenţilor împotriva militarilor noştri; un incident în care a fost ucis un copil afgan; detalii despre unele operaţiuni ale românilor etc.), documentele relevă faptul că insurgenţa din Afganistan este sprijinită financiar de iranieni şi chiar de pakistanezi.
În rapoarte se mai arată că numărul oamenilor nevinovaţi ucişi în război a fost mult mai mare decât cel cunoscut oficial - sunt descrise totodată incidente nefericite în care copii, femei şi bătrâni sunt ucişi cu sânge rece de militari ai coaliţiei. De exemplu, potrivit documentelor, la începutul lui octombrie 2008, mai mulţi militari francezi au deschis focul, în apropiere de Kabul, împotriva unui microbuz care transporta civili, rănind opt copii. Armata franceză a contestat informaţiile, insistând că informaţia publicată pe WikiLeaks este "parţial inexactă". Varianta Parisului sună altfel: microbuzul a intrat între două blindate franceze, aflate într-un convoi. Ricoşeurile focurilor de avertisment ale militarilor au rănit "foarte uşor patru persoane, între care un copil". Răniţii au primit îngrijiri la postul militar francez din Kabul.
Rapoartele secrete cuprind informaţii şi despre militari şi poliţişti afgani preocupaţi mai degrabă de consumul de droguri decât să-şi apere patria. Despre alţi militari afgani se arată că dau dovadă de neprofesionalism şi indisciplină (ceea ce denotă nivelul antrenamentelor furnizate de forţele coaliţiei). Alte informaţii se referă şi la decizia SUA de a mobiliza unităţi secrete cu "ordinul de a ucide sau captura" lideri talibani.
Departamentul american al Apărării, care şi-a exprimat îngrijorarea că pot fi date publicităţii şi alte informaţii sensibile, a anunţat că a deschis o anchetă penală pentru a descoperi cine se face vinovat pentru dosarele publicate duminica trecută de WikiLeaks.org. Investigaţia este condusă de Divizia de Anchete Penale a Forţelor Terestre Americane, organism care se ocupă în prezent de dosarul unui anume Bradley Manning, un militar în vârstă de 22 de ani arestat în mai 2010 în Irak. Manning este suspectat că a transmis site-ului WikiLeaks o înregistrare video care prezintă raidul unui elicopter al armatei SUA, care a provocat în 2007 moartea a doi angajaţi ai Agenţiei de presă Reuters şi a mai multor persoane în Bagdad.
Tânărul militar, care se află în prezent într-o închisoare militară americană din Kuwait, a fost inculpat la începutul lui iulie pentru încălcarea regulamentului militar, după ce "a transferat date confidenţiale pe calculatorul său". Anchetatorii iau foarte serios în calcul implicarea lui Manning în scandalul documentelor publicate duminica trecută. Cu toate acestea, "ancheta în curs privind difuzarea unor documente către WikiLeaks (...) nu se concentrează asupra unui individ în particular, ea are un spectru mai larg", a declarat colonelul Dave Lapan, un purtător de cuvânt al Pentagonului.
Fostul şef al CIA: "Dacă mi-ar fi picat în mână materiale asemănătoare ale Al-Qaeda, aş fi zis că am dat de o comoară"
Revoltaţi şi şocaţi. Aşa s-au declarat majoritatea oficialilor americani ca reacţie la publicarea online a documentelor legate de operaţiunile din Afganistan. Obiectivul Washingtonului pare a fi să convingă oamenii că dezvăluirea acestor documente nu va afecta misiunea din Afganistan şi nici relaţiile dintre aliaţii din teatrul de operaţii. Preşedintele american, Barack Obama, a păşit elegant pe peluza din faţa Casei Albe şi le-a spus jurnaliştilor că "documentele în cauză nu dezvăluie nimic nou faţă de ce a fost deja supus dezbaterilor publice". Un mesaj asemănător a venit din partea senatorului John Kerry, preşedintele Comisiei pentru Afeceri Externe. "E important să nu exagerăm semnificaţia acestor documente", a spus Kerry.
Ceva mai alarmat, preşedintele Statului Major Interarme, amiralul Mike Mullen, a reacţionat pe Twitter, declarându-se "oripilat" de cele întâmplate şi exprimându-şi temerea că vieţile unor cetăţeni americani ar putea fi puse în pericol. O reacţie interesantă s-a înregistrat chiar în Congresul SUA. Deşi legiuitorii au aprobat, în ciuda scandalului, suplimentarea cu 60 de miliarde de dolari a bugetului pentru misiunea din Afganistan, democratul care a depus documentul a anunţat că va vota împotriva propriei iniţiative. Ce urmări ar putea avea aceste "scurgeri de informaţii" încearcă să lămurească, pentru presa britanică, expertul Daniel Markey, din cadrul Consiliului pentru Relaţii Externe.
"Nu e atât de important dacă WikiLeaks a dat în vileag lucruri noi, oricum subiectul e pe prima pagină în toate ziarele. Afganistanul se află acum în centrul dezbaterii publice şi al atenţiei mass-media, şi asta face ca materialele publicate pe acest site să fie chiar importante", spune Markey. "Publicul va fi acum şi mai sceptic cu privire la strategia Administraţiei Obama în ceea ce priveşte războiul din Afganistan, iar preşedintele va trebui să prezinte cât mai în amănunt această strategie", a precizat britanicul. Fostul şef al CIA, Michael Hayden, crede că materialele publicate le vor servi de minune insurgenţilor. "Dacă mi-ar fi picat în mână materiale asemănătoare ale Al-Qaeda sau ale talibanilor, le-aş fi considerat extrem de valoroase. M-ar fi interesat foarte mult cum văd ei un anumit eveniment petrecut în 2007, de exemplu, şi ce gândeau despre acest eveniment, cum îl analizau", a spus Hayden.
● Irina Cristea
Citește pe Antena3.ro
Ce spun românii
Consilierul prezidenţial pe probleme de securitate, Iulian Fota, a declarat pentru Jurnalul Naţional că nu se impune, deocamdată, convocarea CSAT pentru a discuta implicaţiile publicării documentelor secrete despre războiul din Afganistan. "Deocamdată se face o evaluare la nivel internaţional a acelor documente şi a implicaţiilor lor, dar, din câte am văzut eu, aceste documente ar avea mai degrabă semnificaţie în viaţa politică internă a Statelor Unite decât în ceea ce priveşte misiunea militară din Afganistan. Am văzut câteva referiri punctuale la participarea României în acest război, însă nu sunt de natură să pună în pericol misiunea trupelor noastre", a explicat consilierul prezidenţial. Ministerul român al Apărării şi-a menţinut şi ieri poziţia de a nu face comentarii cu privire la posibilele implicaţii pentru România ale difuzării documentelor secrete ale Pentagonului.
Până la 3 august România urmează să trimită răspunsul la oferta Statelor Unite pentru achiziţionarea de avioane de luptă F16. Deşi oferta iniţială a expirat la 3 iunie, termenul a fost prelungit până la începutul lui august, perioadă în care, în principiu, Ministerul Apărării urmează să trimită scrisoarea de intenţie. Oficialii nu au precizat dacă prelungirea termenului s-a făcut la solicitarea României sau a fost o iniţiativă a Statelor Unite. Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, generalul-maior Ion-Aurel Stanciu, a declarat la RRA că expirarea termenului iniţial nu înseamnă închiderea procesului de achiziţie. Comandantul aviaţiei militare şi-a exprimat speranţa că Guvernul va găsi în următoarea perioadă o soluţie financiară. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a declarat însă că nu sunt fonduri în acest moment pentru o asemenea achiziţie.
● Adriana Duţulescu, Anca Aldea, Irina Cristea
