Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prof. univ. dr. Cristian Ionescu demonstreaza pentru Jurnalul National ca "demersurile Parlamentului si ale Guvernului Victor Ponta pentru eliminarea din competenta Curtii Constitutionale (CCR) a atributiei de a controla constitutionalitatea hotararilor adoptate de Camere sau de Parlament nu submineaza rolul Curtii Constitutionale , ci, dimpotriva, o reaseaza pe pozitiile neutralitatii politice si ale echidistantei fata de puterile statului'.
Astfel, arata, prof. univ. dr. Cristian Ionescu "Adunarea Constituanta aleasa in 1990 a conferit Curtii Constitutionale rolul de garant al suprematiei Constitutiei. Pentru a da consistenta si legitimitate acestui rol, Constitutia a prevazut si atributiile acestei institutii fundamentale a statului roman. In legatura cu atributiile Curtii, trebuie spus ca este o conditie de fond ca prevederile legale privind competenta acesteia sa fie limitativ si expres incluse in Constitutie.
Aceasta, deoarece existenta Curtii si competenta sa reprezinta in mod direct vointa suverana a poporului, si nu vointa interesata si partizan politica a legislatorilor alesi pentru un mandat determinat. Iata de ce in doctrina constitutionala se precizeaza ca nici macar prin legea organica a Curtii Constitutionale nu pot fi instituite – ca reglementare primara – dispozitii referitoare la domeniul sau de competenta constitutionala. In concordanta cu aceasta cerinta, Legea organica a Curtii Constitutionale (Legea nr. 47/1992) in redactarea initiala prevedea in art. 2 alin. (1) urmatoarele: "Curtea Constitutionala asigura controlul constitutionalitatii legilor, a regulamentelor Parlamentului si a ordonantelor Guvernului'.
Mai mult, prin art. 12 alin. (1) al legii respective se prevedea ca aceasta autoritate publica "poate fi sesizata pentru cazurile expres si limitativ prevazute de art. 144 din Constitutie…' (s.n. C. I.).
Prima bresa in aceasta regula constitutionala sacra s-a facut – in afara filozofiei constitutionale – in propunerea legislativa pentru revizuirea Constitutiei depusa in 2003.
La pct. 56 din propunere s-a prevazut un text nou dupa art. 144 lit. i) cu urmatorul cuprins:
"j) indeplineste si alte atributii prevazute de legea organica a Curtii'.
In cadrul controlului de constitutionalitate exercitat de Curte asupra initiativei de revizuire a Constitutiei, aceasta a constatat "ca propunerea facuta la pct.56 urmeaza sa fie eliminata pentru a se pastra neutralitatea politica a acestei autoritati publice si pentru a se da curs vointei puterii constituante originare' (Decizia Curtii Constitutionale nr. 148 din 16 Aprilie 2003). Iata, prin urmare, pozitia din 2003 a Curtii Constitutionale, care respingea dreptul Parlamentului de a-i conferi o noua atributie si prin care isi clama neutralitatea politica fata de puterile statului.
Vointa politica a legiuitorilor a primat insa, iar textul propus a fost inclus in Constitutia revizuita, in ciuda avizului negativ al Curtii, cu o noua numerotare sart. 146 lit. l)t.
Raul a fost facut. Ulterior, au inceput greselile impardonabile si cu urmari extrem de grave. Parlamentul a modificat prin Legea nr. 177/2010 legea organica a Curtii Constitutionale – Legea nr. 92/1992, republicata –, adaugand competentei Curtii atributia de a se pronunta si asupra constitutionalitatii hotararilor plenului celor doua Camere legislative, precum si a hotararilor Parlamentului.
Se cunoaste insa ca hotararile adoptate de Camera Deputatilor si Senat reglementeaza probleme privind organizarea si functionarea interna ale Camerelor, iar acestea beneficiaza, potrivit art. 64 din Constitutie, de autonomie organizatorica, functionala si bugetara. Cum organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu, hotararile acestora se adopta in aplicarea regulamentelor parlamentare respective.
Ca acte juridice ale Camerelor, hotararile pot prelua valori si principii constitutionale continute in regulamente, dar ele ca atare nu au vocatia sa instituie asemenea valori si principii. Iata de ce este impropriu sa li se verifice constitutionalitatea.
In acest context teoretic, distorsionat, insa, de interese partizane, dar pe deplin conforme cu teoria constitutionala clasica, Parlamentul a reusit recent prin procedura legislativa obisnuita sa repare greseala din 2010 si a repus art. 27 din Legea nr. 47/1992 republicata la parametrii constitutionali, care nu prevedeau atributia Curtii Constitutionale de a se pronunta asupra constitutionalitatii hotararilor parlamentare (initiativa legislativa promovata de parlamentarii Georgica Severin si Cornel Pieptea).
Sesizata cu neconstitutionalitatea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, aceasta a constatat prin Decizia nr. 727 din 9 Iulie 2012 ca legea respectiva este neconstitutionala pentru ca "exclude de la controlul de constitutionalitate hotararile Parlamentului care afecteaza valori si principii constitutionale'.
Atragem atentia asupra schimbarii de pozitie a Curtii Constitutionale in 2012, fata de opinia acesteia formulata in propria decizie pronuntata in 2003 (Decizia nr. 148 din
16 Aprilie 2003), prin care atragea atentia legiuitorilor asupra pericolului stabilirii de catre Parlament a unor noi atributii ale sale care o indeparteaza de la neutralitatea politica.
In motivarea Deciziei nr. 727 din 9 Iulie 2012, Curtea recunoaste insa ca inca din 2011 si-a exprimat nu numai disponibilitatea de a verifica constitutionalitatea hotararilor Parlamentului si arata negru pe alb ca «examinand proiectul de lege privind revizuirea Constitutiei Romaniei, inaintat de Presedintele Romaniei, Curtea a considerat oportuna (s.n. C.I.) completarea dispozitiilor literei c) a art. 146 in sensul urmator: "c) se pronunta asupra constitutionalitatii regulamentului si a hotararilor cu caracter normativ ale Parlamentului, la sesizarea presedintelui Parlamentului, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 40 de parlamentari'».
Tinem sa subliniem ca Presedintele Romaniei domnul Traian Basescu nu si-a insusit aceasta propunere in proiectul sau de lege pentru revizuirea Constitutiei depus la Parlament.
Dupa cum se vede, insa, prin Decizia nr. 727 din 9 Iulie 2012, Curtea Constitutionala si-a atribuit cu de la sine putere o atributie de natura constitutionala, pe care chiar Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a respins-o, mai mult ca sigur, pentru caracterul ei neconstitutional.
Din cele prezentate succint, rezulta indubitabil, ca demersurile Parlamentului si ale Guvernului Victor Ponta pentru eliminarea din competenta Curtii Constitutionale a atributiei de a controla constitutionalitatea hotararilor adoptate de Camere sau de Parlament, nu submineaza rolul Curtii Constitutionale ci dimpotriva, o reaseaza pe pozitiile neutralitatii politice si ale echidistantei fata de puterile statului'.
