x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Ce a făcut Volodia cu primul miliard de dolari încasat din biruri?

Ce a făcut Volodia cu primul miliard de dolari încasat din biruri?

de Florian Saiu    |    30 Mai 2022   •   07:40
Ce a făcut Volodia cu primul miliard de dolari încasat din biruri?

Folosindu-se de o firmă din Sankt Petersburg care comercializa aparatură medicală (sub comanda unor apropiați), Vladimir „Volodia” Putin a adunat în timpul celui de-al doilea mandat de președinte al Federației Ruse zeci de miliarde de dolari din „donații” asumate de oligarhii epocii Elțîn, bani pe care i-a investit în domenii specifice unui parvenit al secolului al XXI-lea. N-a făcut-o însă oricum, ci prin intermediari care i-au asigurat accesul la un trai de nabab fără a semna nici măcar un contract de vidanjare.

Finanțistul Serghei Kolesnikov, „Omul-cortină” cum a fost poreclit după dezvăluirile legate de mecanismul prin care camarila lui Putin a drenat averi incalculabile prin intermediul Bank Rossiya, a devoalat după fuga în SUA (în timpul celui de-al doilea mandat de președinte al lui Vladimir Putin) și informații impresionante legate de destinația banilor strânși din donațiile oligarhilor care au acceptat să-și dezvolte afacerile sub administrația noului țar. „Kolesnikov înțelesese exact cum funcționa sistemul fondurilor ilegale și, dincolo de sifonarea activelor de la Gazprom - cel mai important generator de venituri al Rusiei -, ce îl tulburase cel mai mult fusese modul ciudat în care, din rețeaua financiară pe care o superviza, cei mai mulți bani erau dirijați spre Putin, pentru a servi pur și simplu confortului personal al acestuia”, consemna Catherine Belton în lucrarea „Oamenii lui Putin. Cum a recuperat KGB-ul Rusia și apoi a atacat Occidentul” (Editura Litera, 2021). Mai precis? „Unul dintre fondurile administrate chiar de Kolesnikov era menit să canalizeze o parte din «donațiile» în bani lichizi către investiții menite să (re)impulsioneze economia Rusiei, de pildă șantierele navale din Sankt-Petersburg”. O cauză nobilă, nu? „Da, măcar o parte din aceste bogății era distribuită pentru crearea de locuri de muncă și pentru creșterea economiei”, observa cercetătoarea britanică.

Vila-palat

Doar că - și aici e vorba de reversul medaliei - cea mai mare parte din aceste contribuții plătite de oligarhii obedienți lui Putin era (re)direcționată către proiecte imobiliare faraonice. Adică? „Bani mulți urmau să fie cheltuiți pentru ridicarea unui palat opulent, destinat președintelui, pe țărmul Mării Negre. Inițial, proiectul fusese unul modest - o vilă cu suprafața de 1.000 de metri pătrați. Dar, în cele din urmă, vila s-a transformat într-un veritabil palat în stil italian cu o suprafață de patru ori mai mare, dotată cu trei heliporturi, un amfiteatru de vară, un debarcader și o ceainărie strecurată printre mai multe piscine - una lungă de cincizeci de metri! -, la un preț total de un miliard de dolari”, nota Catherine Belton în cercetarea menționată anterior. Acesta a fost momentul în care finanțistul Serghei Kolesnikov, „Omul-cortină”, și-a luat inima în dinți și a decis să se rupă de această lume în care fiecare rublă îl lega și mai mult de sistemul corupt al guvernării. „De fapt, criza financiară din 2008 a fost impulsul decisiv - aprecia Catherine Belton. Atunci, Putin - potrivit dezvăluirilor pe care Kolesnikov mi le-a făcut în cadrul unui interviu în 2011 - ar fi dat instrucțiuni ca toți banii rămași în fondul ilegal gestionat de compania Petromed să fie folosiți pentru finalizarea lucrărilor la propriul palat de la Marea Neagră, și nu pentru susținerea activităților din portul orașului Sankt Petersburg”.

Intră în scenă „păpușa” Șamalov

„Până la urmă - evoca la rândul lui Serghei Kolesnikov -, mi-am dat seama că muncisem zilnic, zece ore pe zi, timp de cincisprezece ani, ca să construiesc un palat pentru țar! Niciodată n-aș fi putut fi de acord cu așa ceva. Când am obiectat însă, ceilalți parteneri mi-au spus doar atât: «Te ridici împotriva țarului? Ai grijă pe cine vorbești de rău!». Și Kolesnikov a reacționat prompt. A fugit! A părăsit Insula de piatră (complex de lux din apropierea Sankt Petersburgului) cu destinația America, via Turcia. „Deturnarea de fonduri către palatul prezidențial a fost cel mai clar semn că rețeaua de companii pe care Kolesnikov și alții o supervizaseră era strâns legată de averea personală a lui Vladimir Putin și că ea reprezenta de fapt un fond ilegal din care acesta se înfrupta după bunul plac”, sesiza cercetătoarea britanică Catherine Belton. Odată aflat în siguranță în Occident, „Omul-cortină” a dezvăluit și alte amănunte incendiare relaționate cu Putin. „Nikolai Șamalov, cel mai apropiat prieten al lui Putin încă dinainte de căderea Uniunii Sovietice, fusese instruit personal de președintele Rusiei să majoreze fondurile alocate palatului de la Marea Neagră, în locul investițiilor în economia reală. Și, puțin surprinzător, reședința somptuoasă era deținută în acte chiar de o companie a lui Șamalov”.

Acționar la Bank Rosiya prin interpuși?

„Șamalov  - specula la rândul ei Catherine Belton - era personajul care-l reprezenta pe Putin. El era cel care primea ordine în privința destinației banilor. Această chestiune a ridicat ulterior o întrebare interesantă: dacă Șamalov legitima interesele lui Putin în ceea ce privea palatul de la Marea Neagră, și partea de acțiuni deținută de Șamalov la Bank Rosiya - principalul vehicul de drenare a banilor în era postsovietică - aparținea de fapt tot președintelui Rusiei?”. Chestionat pe marginea acestui subiect fierbinte de Catherine Belton, Nikolai Șamalov a refuzat - cum altfel? - să comenteze. La fel și Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin: „Președintele Putin nu a avut și nici nu are vreo legătură cu Bank Rosiya, nici cu alte tranzacții sau afaceri derulate prin companii offshore. El nu are nicio legătură cu expansiunea acestei bănci”. Declarațiile lui Peskov erau, de altfel, acoperite, dovadă afirmațiile lui Serghei Kolesnikov: „Nu există documente sau hârtii pe baza cărora să se poată demonstra că Putin este proprietarul vreunui palat. De fapt, nu există niciun act care să ateste că ar deține vreo proprietate de valoare bătătoare la ochi”. Până la urmă, de ce-ar avea nevoie Volodia să fie proprietar în acte când, în realitate, el este singurul care se bucură de un palat la malul mării a cărui valoare a fost estimată la mai bine de un miliard de dolari?

Nume de cod „Mihail Ivanovici”

Mascarea intereselor financiare ale lui Vladimir Putin a fost dintotdeauna o practică a serviciului de contrainformații KGB. „Putin era o persoană învățată încă din tinerețe să nu lase nicio urmă a trecerii sale”, menționa „Omul-cortină” Serghei Kolesnikov, completat imediat de biografa Catherine Belton: „Cei care gestionau rețeaua Bank Rosiya fuseseră instruiți să-și desfășoare afacerile în cel mai mare secret. Ei au inventat în acest sens un sistem de porecle gândit să inducă în eroare pe orice ar fi tras cu urechea la ce discutau când se întâlneau să pună la cale afaceri”. Concret? „E vorba despre un cod secret pe care-l utilizau oligarhii care ghidonau Bank Rosiya, un cod în cadrul căruia fiecare personaj important deținea o poreclă. De exemplu, Putin era - conform mărturiilor lui Kolesnikov - «Mihail Ivanovici», numele omniscientului șef de poliție dintr-un film clasic de comedie din epoca sovietică”, dezvăluia cercetătoarea Catherine Belton.

„Profesorul”, „Soldatul”, „Cangrena”

Și nu doar Putin răspundea la un nume codificat. Iuri Kovalciuk, una din mâinile drepte ale președintelui Rusiei, era poreclit „Kosoi”, adică Sașiul. Explică „Omul-cortină”, cel care a cunoscut din interior ierarhiile mafiote: „Când au decis să dea tuturor câte o poreclă, Kovalciuk avea o problemă cu ochii și din acest motiv i-au spus «Kosoi». Șamalov a ales să fie numit «Profesorul», după personajul care făcea experimente pe câinii maidanezi în «Inimă de câine», romanul satiric al lui Mihail Bulgakov. Aleksei Miller, șeful de la Gazprom, era «Soldatul», o recunoaștere a poziției sale de yesman loial, care îndeplinea fără crâcnire ordinele. Aliatul apropiat al lui Putin, Timcenko, devenise «Cangrena», deoarece la acea vreme afacerea sa din domeniul exporturilor de petrol se dezvolta foarte rapid”. 

439 de milioane de dolari dintr-un foc

„Când Serghei Kolesnikov a fugit în străinătate - reliefa Catherine Belton în cercetarea care i-a adus  celebritatea -, a luat cu el nu doar documente despre diverse tranzacții ilegale ale acoliților lui Putin, ci și casete înregistrate cu discuții purtate între membrii cercului subțire care acționa în culisele acțiunilor întreprinse de acționarii Bank Rosiya”. Și? „Una dintre ele - specula Belton - părea să provină de la o întrunire pe care Kolesnikov o avusese cu Nickolai Șamalov la Sankt Petersburg. În cursul acesteia, ei enumeraseră poreclele persoanelor cărora le aparțineau banii dintr-un fond ilegal - Rollins International -, parte din rețeaua Petromed cu sediul în Insulele Virgine Britanice. «Mihail Ivanovici - susținea Kolesnikov la un moment dat în cursul acestei întrevederi - deține aici 439 de milioane de dolari. Aceștia sunt banii lui Mihail Ivanovici»”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

„Putin a creat o rețea loială de custozi de încredere conectați la KGB, rețea care s-a extins din Monaco și Liechtenstein până în Panama și Insulele Virgine Britanice”, Catherine Belton, cercetătoare

1 miliard de dolari ar fi investit Vladimir Putin, prin intermediari, în palatul de la Marea Neagră

7.000 de hectare măsoară domeniul pe care a fost construit palatul lui Vladimir Putin de pe țărmul Mării Negre

„Porecla lui Putin era «Mihail Ivanovici», numele omniscientului șef de poliție dintr-un film clasic de comedie din epoca sovietică”, Serghei Kolesnikov, finanțist din Sankt Petersburg

 

 

 

×