x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

“Ce nu te omoară te întăreşte!”

0
Autor: Miruna Pasa Petru 31 Mar 2008 - 00:00
“Ce nu te omoară te întăreşte!”


Dragoş Nestor este şi acum procuror criminalist la Parchetul Tribunalului Bucureşti. Unul dintre cei mai experimentaţi. Ziua de 31 martie 1995 l-a prins “de gardă”. Părea o zi obişnuită, până când Serviciul de Urgenţă 955 l-a anunţat de tragedie.

 

  • Jurnalul Naţional: Cum aţi ajuns să faceţi parte din echipa de anchetatori în cazul Baloteşti?

Dragoş Nestor: La 31 martie 1995 eram de serviciu. Îmi amintesc şi acum că era vreme rea, ninsese, zăpada mieilor, cum i se spune. La un moment dat am primit telefon prin Dispecerat, Serviciul 955 de atunci, şi am fost anunţat că e de rău... un avion de pasageri căzut la Baloteşti. Mai întâlnisem ceva asemănător în stagiatură, aşa că am tot sperat, până să ajung la faţa locului, că va fi un avion mai mic.

Am plecat cu colegii mei Marian Nazat, Iuliu Molcuţ şi George Bălan. Poliţia a creat un culoar de circulaţie, din centrul Bucureştiului până la Baloteşti, pe care să ne putem duce repede la faţa locului, cu Salvările, cu Pompierii. Nu se ştia câte victime sunt sau dacă sunt supravieţuitori. Ţin minte că noi aveam nişte maşini care se rupeau la 80 de kilometri la oră. Dar le-am forţat cât le-am putut şi am ajuns acolo.

 

  • Ce aţi găsit la faţa locului?

Toate speranţele mele s-au năruit acolo. Era un avion Airbus A 310. Era dezastru!

Jandarmii făcuseră deja, cât de cât, un cordon pentru a delimita zona. Un spaţiu de sute de metri pe sute de metri, mai mare decât un stadion.

Am început bine, m-am certat cu presa, pentru că mă îngrozea ideea că tot acel câmp e îmbibat de combustibil. Avionul abia decolase, deci era logic să te gândeşti că are tancurile de combustibil pline. Reprezentantul Autorităţii Aeronautice Civile îmi spusese că o dihanie ca asta înghite cam 19 tone de kerosen! Aşa că tot încercam să le spun ziariştilor că nu este foarte indicat să stea acolo. Orice scânteie putea produce un incendiu puternic. Am avut noroc însă că ningea şi că totul era umed.

 

  • Cum aţi cercetat zona?

Am făcut o împărţire pe trei felii, A, B şi C, care cuprindeau, fiecare, câte o parte a craterului. Acum poate că aş fi făcut împărţirea altfel, dar având în vedere că era primul astfel de caz a fost bine şi aşa. S-au făcut fotografiile judiciare, s-a filmat toată zona, chiar şi din elicopter. Cei de la Otopeni ne-au pus la dispoziţie un hangar în care am depozitat toate părţile semnificative de avion pe care le-am găsit, pentru a încerca mai târziu să le recompunem. Am început să strângem bucăţi de metal, bucăţi de om, bucăţi de bagaje... bucăţi din orice. Multe din fragmentele umane erau în pământ. Solul era moale şi trebuia să răscoleşti ca să aduni tot ce se putea şi ca să vezi dacă acolo este un bulgăre de pământ sau o bucată de om. Motoarele le-am găsit în crater, deformate, dar cât de cât întregi. A trebuit să coborâm în groapa aceea cu ajutorul cordelinelor. Acolo erau singurele bucăţi mai întregi. În rest aveai senzaţia că eşti la fiare vechi. S-au luat toate bucăţile care au putut fi descoperite şi care aveau relevanţă în anchetă. După aceea au venit unii pe acolo din minoritatea conlocuitoare şi au adunat bucăţele mici de aluminiu. Cred că mulţi ani de zile au fost pe pieţele Bucureştiului grătare făcute din aluminiu de avion.  

 

  • Cât de dificilă a fost identificarea victimelor?

A fost cea mai mare problemă. La asta s-a lucrat şi în câmp timp de patru zile şi ulterior cam o săptămână la Institutul de Medicină Legală. Am strâns toate fragmentele umane pe care le-am putut găsi în saci numerotaţi, A 30, B 15... fragment de tibie, de mână, de ureche. Tot ce avea indicii de vestimentaţie sau bijuterii care puteau fi recunoscute au fost strânse separat, pentru că puteau fi identificate mai repede. La noi atunci ADN-ul era doar o lectură din revistele străine şi, plus de asta, şi astăzi aş avea reticenţe să dispun efectuarea expertizei ADN din cauza contaminării probei. Ulterior toţi sacii au fost duşi la IML şi a început procedura identificării. Am încercat să asociem tot ce aveam. S-au mai luat şi declaraţii de la rudele victimelor care ne puteau ajuta cu elemente utile. Nu vă pot explica ce era la IML. Nu era greu să lucrezi la masa de autopsie, ci să treci printre rudele care aşteptau acolo.

 

  • Aţi avut vreun ajutor?

Au venit belgienii, pentru că cei mai mulţi pasageri erau din această ţară. Jandarmeria lor are echipe specializate pentru intervenţia în cazul unor catastrofe şi au o organizare de nota zece plus. O asemenea echipă a venit atunci în România în mai puţin de 24 de ore. Atunci am văzut şi noi ce înseamnă o bază de date bine pusă la punct. Aveam lista pasagerilor, deci ştiam cine ar fi potenţialele victime, iar ei aveau inclusiv date referitoare la lucrările dentare, la operaţiile pe care le suferiseră cetăţenii belgieni.

 

  • Care a fost impactul emoţional printre anchetatori?

Suntem obişnuiţi cu grozăvii, nu ne mai speriem. Toţi eram conştienţi că era o nenorocire, dar raţionam şi acţionam lucid. Ceea ce nu te omoară te întăreşte! Din fericire, am lucrat cu poliţiştii criminalişti cu care lucrasem deja la multe cazuri. Ne cunoşteam şi ne înţelegeam dintr-o privire, dintr-o vorbă. Ne-am făcut treaba cum am putut mai bine în condiţiile date. Îmi amintesc, IML-ul avea un număr limitat de saci de plastic, aşa că am fost nevoiţi să folosim şi saci de ambalaj de la aeroport.

 

  • Cum au murit acei oameni?

La impactul cu solul. Timpul de zbor excludea ideea de asfixie. Aparatul se aflase în aer aproximativ două minute. S-a luat în calcul şi ipoteza unui atentat, dar a fost exclusă relativ repede. Nu erau urme specifice de explozibil şi nici nu a rezultat vreodată care să ne ducă la ideea că pilotul ar fi fost ucis înainte. Avionul a căzut în faţă, dar cu burta în sus. Acest aspect ducea la ideea că la un moment dat, în aer, unul dintre motoare a cedat.

Citeşte mai multe despre:   ediţie specială

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de