Ceauşescu revine în forţă

În toiul pregătirilor pentru sărbătorirea a 20 de ani de la prăbuşirea Zidului Berlinului, suvenirurile comuniste au fost scoase de la naftalină, având mare căutare în aceste zile.

Bunuri de consum din perioada comunistă, dar şi portrete ale "celui mai iubit fiu al poporului", cum era supranumit Nicolae Ceauşescu, sunt căutate cu aviditate pe piaţă, atât de cei în vârstă, care au nostalgia vremurilor austere de odinioară, cât şi de tinerii care nu le-au prins, dar au curiozitatea să afle cum au trăit părinţii lor.

"De câtva timp încoace se manifestă tendinţa de a scoate la lumină mărci din perioada comunistă. Asta ne face nostalgici, ne reaminteşte de tinereţe", a explicat sociologul român Mircea Kivu agenţiei de ştiri France Presse.

GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI
Astfel de întoarceri în timp se petrec nu numai la Berlin, unde se aniversează căderea Zidului, ci în mai toate capitalele şi oraşele din ţările fostului bloc comunist. La Belgrad, de pildă, există cafenele care poartă numele fostului lider iugoslav Iosif Broz Tito sau chiar ale fostelor servicii secrete sovietice KGB. În Ungaria, batoanele de ciocolată "Szerencsi" sunt la mare căutare. "Produsele astea îmi amintesc de copilărie. Aş vrea să mănânc mai degrabă un baton de ciocolată Szerencsi decât unul de Mars", mărturiseşte Tamas Pickarczyk, un dealer de automobile la mâna a doua, de 27 de ani. El spune că "Szerencsi e mai gustos" decât Mars, "de calitate mai bună" şi că, în primul rând, îi trezeşte "amintiri frumoase" de când era mic. Şi studentul bulgar Ivan Petrov se simte încă atras de şarmul ambalajelor produselor din perioada comunistă. "Îmi plac biscuiţii Detska-Zakouska (Dejunul copiilor) pentru aroma lor şi pentru ambalaj", mărturiseşte el. Iar în Croaţia, Vegeta e încă la putere, ba, mai mult, merge de minune şi la export.

MOTOARE FEL ŞI FEL
Pe lângă produsele alimentare, şi unele motoare pentru uzul casnic sau pentru automobile şi-au păstrat continuitatea. Unele mărci din vremurile apuse, majoritatea "embleme" naţionale, au fost modernizate şi merg acum şi la export, aducând venituri frumoase. Aşa este, de pildă, Dacia, care a făcut "carieră" şi peste hotare, mai ales după ce a fost preluată de grupul Renalult. La fel s-a întâmplat şi cu Skoda, vechea maşină cehoslovacă, ce s-a "măritat" cu "bogătaşul" Volkswagen. Micuţul Trabant al RDG-iştilor a ajuns maşină de muzeu. În fosta Germanie de Est există câteva cluburi "Trabi" care păstrează câteva sute de exemplare cu intenţia de a le lăsa urmaşilor lor.

Între motoarele de uz casnic, maşina de spălat Rotor Frania, care era visul oricărei gospodine din Polonia în anii '50-'70, deşi era alimentată şi golită manual, iar rufele din ea erau stoarse la fel, Frania se mai vinde şi astăzi, cam 40.000 de bucăţi pe an. E preferată de locuitorii din zonele rurale, unde se vinde cu aproximativ 100 de euro bucata şi poate fi folosită atât la spălatul hainelor, cât şi la bătutul untului, curăţatul morcovilor şi chiar la producţia casnică de alcool.