Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Respinsă de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader de la procedura de selecție pentru desemnarea procurorului general al României, Gabriela Scutea, „umbra” Laurei Codruța Kovesi, în perioada în care aceasta conducea, la propriu, Procuratura din România, a fost desemnată ieri, de Cătălin Predoiu, să devină șefa Ministerului Public. O alegere după chipul și asemănarea sistemului opresiv instaurat, pe vremea lui Băsescu, sub bagheta ministerială a Monicăi Macovei și, ulterior, a aceluiași Cătălin Predoiu, Gabriela Scutea a participat la cele mai răsunătoare acțiuni ale acestui sistem. Preferata lui Predoiu a intrat în magistratură odată cu Kovesi, a fost promovată, odată cu Kovesi, la Parchetul General, a semnat în locul lui Tiberiu Nișu protocolul neconstituțional din anul 2009 între PÎCCJ și SRI, a semnat în locul lui Kovesi achiziția de licențe Microsoft și a făcut parte din „stafful tehnic” al MCV. Mai mult, în perioada „tehnocrată”, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Justiției, iar ulterior a devenit o activistă eficientă împotriva măsurilor de reparare a abuzurilor din Justiție, militând pentru anularea OUG 13/2017. Pentru toate acestea, cu sprijinul ministrului liberal al Justiției, Gabriela Scutea are ocazia să conducă, din chiar vâful piramidei, Procuratura în noul mandat al lui Klaus Iohannis.
Ministrul Cătălin Predoiu nu se dezminte și face ce știe el mai bine. Respectiv, să readucă în poziții-cheie ale sistemului oameni apropiați ai Laurei Kovesi și Monicăi Macovei. După mandatele de tristă amintire de la vârful Ministerului Public, concretizate în două numiri ale Laurei Codruța Kovesi și alta a lui Augustin Lazăr, venit, pe turnantă, după ce sistemul l-a scos din joc, în anul 2016, pe Tiberiu Nițu, căruia i-au fabricat un dosar penal, Partidul Național Liberal o propune pe una dintre cele mai apropiate colaboratoare ale lui Kovesi să conducă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba despre procurorul brașovean Gabriela Scutea. „A avut cel mai solid dosar profesional și un dosar decis, plin de hotărâri. Este un procuror pentru care Ministerul Public nu prezintă necunoscute”, a justificat, ieri, Cătălin Predoiu, această alegere.
Una dintre posibilele „calități” pe care Gabriela Scutea le îndeplinește este aceea de activistă în cadrul Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, deținută de procuroarea DNA Carmen Alexandra Lăncrănjan, asociație care a militat pentru desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție și pentru salvarea funcției lui Augustin Lazăr, după ce fostul ministru Tudorel Toader a cerut revocarea acestuia. Însă cu adevărat spectaculos este traseul profesional al celei pe care Cătălin Predoiu o propune, politic, să conducă Procuratura din România. „Jurnalul” a descoperit, anul trecut, un decret emis de fostul președinte Emil Constantinescu prin care, în anul 1998, au fost primiți în profesie peste 100 de procurori și judecători. Coincidența face că, în aceeași zi de 22 mai 1998, prin același decret, este numită în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov Gabriela Scutea, în timp ce Laura Codruța Lasciu (viitoare Kovesi) este numită procuror la Parchetul Judecătoriei Sibiu. Ulterior, când Kovesi a fost numită procuror general, în 2006, Scutea a fost adusă, la propunerea Monicăi Macovei, procuror general adjunct. Asta, în ciuda faptului că, înainte cu opt luni, picase examenul de grad profesional, reușind să obțină media generală 6,58 și nota 2,85 la verificarea cunoștințelor despre jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Gabriela Scutea a semnat, în anul 2009, în locul colegului său Tiberiu Nițu celebrul protocol de cooperare dintre Serviciul Român de Informații și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, protocol care, în integralitatea lui, a fost declatat, anul trecut, neconstituțional de către Curtea Constituțională a României. Scutea a semnat, în locul Laurei Codruţa Kovesi, şi nota de fundamentare pentru achiziţia licenţelor Microsoft pentru Parchetul General.
De la Macovei, la Prună
Citește pe Antena3.ro
După perioada petrecută la Parchetul General (2006-2013), ca adjunct al Laurei Codruța Kovesi, Gabriela Scutea a fost, în perioada 2013-2016, înalt reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relația cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiționalităților stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie. Deloc întâmplător, în acea perioadă au avut loc cele mai dure rapoarte MCV împotriva României. Din această poziţie a ajuns, în ianuarie 2016, adjuncta Ralucăi Prună la Ministerul Justiţiei, cu funcție de secretar de stat.
Gabriela Scutea a rămas în minister încă o lună, după preluarea guvernării de către PSD, în 2017, și a părăsit funcția guvernamentală cu puțin timp înainte de emiterea celebrei Ordonanțe de Urgență nr. 13. Ca activitate profesională, se poate observa că mai bine de jumătate din anii petrecuți în profesie au fost pe funcții de conducere. Lucru care, printre altele, în 2018, a generat respingerea candidaturii sale pentru funcția de procuror general al României de către ministrul de atunci, Tudorel Toader.
Profesioniștii din Procuratură sunt de pătrere că, din punct de vedere profesional, Gabriela Scutea nu impresionează cu absolut nimic. În schimb, aceasta știe de unde se „trafg sforile”, este prietenă cu cine trebuie și, în ultimii ani, a făcut „ce trebuie”. Mai exact, s-a remarcat din postura de activistă. Scutea este, așa cum am arătat mai sus, membră fondatoare a Asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor. După seria de comunicate de presă din ultimii ani, în care AMASP a susţinut diverse cauze, Gabriela Scutea a participat, alături de magistraţi de la mai multe Parchete şi instanţe, la un protest în faţa Palatului de Justiţie din Bruxelles, faţă de repetatele modificări ale legilor justiţiei. Comentariile sunt de prisos.
În ultima perioadă, Gabriela Scutea și-a câștigat existența ca procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și, conform celei mai recente declarații de avere depuse, a realizat venituri anuale în valoare de 207.985 de lei.
Apropiatulul lui Ban, din CSM, preferat pentru șefia DNA
Gabriela Scutea nu este singura „ispravă” a lui Cătălin Predoiu. Același ministru a anunțat că pentru funcția de procuror-șef al DNA îl propune pe Crin Nicu Bologa. Conform site-ului „Presa Curată”, Bologa a devenit, în 2005, șef al DNA Cluj, venind de la Parchetul Judecătoriei Zalău și de la Parchetul Tribunalului Sălaj. Presa locală, dar și anumite publicații centrale, scriu că viitorul șef al DNA este responsabil de un NUP dat în dosarul omului de afaceri Arpad Zoltan Pazkany, dar că este implicat și în scandaluri de răsunet, cum ar fi suspiciuni privind falsificarea unor documente. Bologa a părăsit DNA, spun sursele citate, pentru a nu fi dat afară prin revocare și s-a întors la Parchetul Tribunalului Sălaj, ca și șef al Secției Judiciare. În 2013, a fost numit prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sălaj.
Crin Nicu Bologa este, la rândul său, un susținător al relațiilor dintre serviciile secrete și Procuratură. El a afirmat că nu crede că există undeva în lume vreo unitate de Parchet care să nu aibă suport informativ și care să nu aibă mijloacele tehnice pentru a-și face treaba. Asemenea Gabrielei Scutea, viitorul posibil șef al DNA este un contestatar al legilor Justiției adoptate de Parlamentul României și al deciziilor Curții Constituționale. De asemenea, și-ar fi afirmat susținerea pentru fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi și, pentru că este un procuror care se implică, a devenit membru al Asociației Sportive a Magistraților. Conform ultimei sale declarații de avere, Bologa deține șapte terenuri în Sălaj, Cluj şi Corbu - Constanţa, două apartamente în Cluj şi în Zalău o casă de locuit. Are mai multe mașini, printre care un Audi A3 și BMW X3. Interesant este că fiica procurorului, Crina Andrada, este măritată cu fiul primarului PNL din Șimleu Silvaniei, Septimiu Țurcaș, politician care, în 2015, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pentru abuz în serviciu și fals.
La vremea când cuscrul său devenea „penal”, Crin Bologa participa la un eveniment organizat de Freedom House România la Chișinău. La acel moment, asociația era condusă de celebra Cristina Guseth, prietena Monicăi Macovei, care era cât pe ce să devină ministru al Justiției în Guvernul Cioloș. Surse din mediul procurorilor dezvăluie însă că Bologa este bun prieten cu membrul CSM Cristian Ban, ceea ce face ca avizul consultativ al Consiliului să fie, în cazul său, mai mult decât o formalitate.
Georgiana Hosu, pentru DIICOT. Horodniceanu, trimis acasă
Actualul procuror-șef interimar al Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Georgiana Hosu, este propunerea lui Cătălin Predoiu pentru a prelua, oficial, conducerea Parchetului Antimafia. Georgiana Hosu este unul dintre procurorii de caz care au lucrat în dosarul „Caracal” și a ajuns la conducerea DIICOT după ce fostul procuror-șef Felix Bănilă a demisionat, ca urmare a presiunilor publice exercitate la adresa sa de președintele Klaus Iohannis. Aceeași Georgiana Hosu este cea care a retras de la CSM cererea lui Felix Bănilă de revocare din funcția de consilier al șefului DIICOT a Oanei Schmidt Hăineală - o altă procuroare a sistemului.
Pentru poziția de procuror general al României, dar și de procuror-șef al DIICOT a candidat și ex-directorul Direcției, Daniel Horodniceanu. Predoiu nu i-a dat nicio șansă.
Doi procurori apropiați de Kovesi și de Monica Macovei au fost desemnați să preia șefia Ministerului Public și a Direcției Naționale Anticorupție. Pentru DIICOT, Predoiu este mulțumit cu Hosu, care a coordonat ancheta din dosarul „Caracal”
Propunerile lui Predoiu vor ajunge pe masa Secției de Procurori de la CSM, pentru avizul consultativ, însă numirile pe funcție – politice – vor fi semnate de președintele Klaus Iohannis
