Comisia Europeană pregătește în detaliu marea foamete. România se revoltă 

Pe lista acestor țări apare și România, potrivit unui document citat de publicația EUobserver, ea alăturându-se în acest demers Bulgariei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, Slovaciei și Sloveniei. Noile reguli UE privind utilizarea pesticidelor, o inițiativă-cheie a UE inclusă în strategia „Farm to Fork” (F2F), urmează să fie publicate de Comisia Europeană pe data de 22 iunie. Ele vor viza reducerea cu 50% a consumului de pesticide în țările blocului comunitar până în 2030. Cele 10 state cer ca reducerea consumului să se facă diferențiat, având în vedere că unele țări deja utilizează cantități foarte mici de pesticide. Cu un consum de circa 800 g/hectar, România este departe de media UE care se ridică la 2,4 kg/hectar substanță activă, iar o înjumătățire a acestei cantități, și așa foarte mici, ar fi o catastrofă pentru agricultura românească, reclamă fermierii.

Statele care se opun acestei inițiative invocă actuala criză alimentară și doresc stabilirea unei liste de excepții de la viitoarele reguli pe care urmează să le anunțe Bruxelles-ul. „Securitatea alimentară și competitivitatea producției agricole a UE s-au confruntat cu multe provocări… (care) au fost exacerbate și mai mult de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, se spune în declarația comună semnată de cele 10 state. În acest context, se arată în documentul citat de EUobserver, este crucial să se ofere „stabilitate” și „măsuri proporționale” fermierilor și consumatorilor europeni. Susținătorii demersului spun că țărilor ar trebui să li se permită să se adapteze situației din teren, invocându-se apariția unor noi dăunători, apariția speciilor invazive (definite în linii mari ca fiind speciile a căror introducere şi/sau extindere poate reprezenta o ameninţare la adresa diversităţii biologice sau poate avea alte consecinţe neprevăzute) sau schimbările structurale în agricultură, chiar dacă acest lucru înseamnă să nu respecte noile reguli pe care Comisia Europeană le pregătește.

Reducerea nu ar trebui să genereze penurie alimentară

În declarația lor comună, cele 10 țări susțin că aportul individual al țărilor la atingerea țintei de reducere a consumului de pesticide cu 50% până în 2030 ar trebui să țină cont de intensitatea utilizării pesticidelor în fiecare stat membru și de „nevoia de protecție a plantelor pentru a menține un nivel suficient de producție agricolă, garantând securitatea alimentară”. De altfel, în luna martie, un grup mai mare de țări a avertizat că obiectivele de reducere adoptate în noua lege nu ar trebui să conducă la „o reducere a producției agricole” care ar putea cauza penurie de alimente în UE.

Dezastru pentru fermierii români

Pentru fermierii români, voința UE de reducere a consumului de pesticide în agricultură la procent și nu la cantitatea folosită s-ar putea transforma într-un adevărat dezastru. Ei spun că posibilele substanțe alternative care ar putea fi folosite nu au nici măcar jumătate din eficacitate în combaterea dăunătorilor, iar costurile sunt de câteva ori mai ridicate, eficiența fiind aproape inexistentă. Este total inechitabil ca România să își reducă consumul de pesticide de 700 g/ha cu 50%, când media UE este 2,4 kg, și să fie competitivă cu un alt stat membru, care are un consum mediu de 7 kg/ha și reduce consumul tot cu 50%. „Fermierul din alt stat membru va reuși să aibă o producție decentă cu 3,5 kg/ha, dar nu putem accepta și spune același lucru despre un fermier din România, cu 350 g/ha. Același lucru este valabil și la fertilizanți. De aceea, raportul și strategia UE lovesc mult mai mult România, deși nu poluează atât de mult precum alte state. Pentru echitate este primordial ca reducerea să fie aplicată doar acelor state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei”, se arată în scrisoarea deschisă a fermierilor români transmisă recent Bruxelles-ului și parlamentarilor români.   

Tabel: Evoluția consumului de pesticide în România (tone)

2016 10,81

2017 11,54

Citește pe Antena3.ro

Aflată în exil la Moscova, soția dictatorului sirian Bashar al-Assad este grav bolnavă. Medicii îi dau 50% şanse de supravieţuire

2018 11,1

2019 9,04

2020 8,7

Sursa: Eurostat

Tabel: Cei mai mari consumatori de pesticide în 2020 (tone)

Spania 75,77

Franța 64,74

Italia 56,37

Turcia 53,49

Polonia 24,61

Olanda 9,82

Portugalia 9,7

Sursa: Eurostat

Grafic de la adresa ( doar pana la Romania decupat)

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tai02/default/bar?lang=en

“Demersul Comisiei Europene de a reduce consumul de pesticide cu 50% pentru toate țările nu este unul echitabil, pentru că sunt state care au un consum mare. În prezent, media la hectar este de 2,4 kg substanță activă. Vecina noastră Ungaria are, de exemplu, peste 1,5 kg/ha, în timp ce România are 700-800 g/ha substanță activă. Reducerea pe care acum vrea să o impună Comisia Europeană va avea ca referință media consumului din perioada 2015-2017. Dacă ne uităm pe statistici, România a scăzut, începând cu 2011, foarte mult consumul la hectar, fiind pe locul trei în UE din punctul de vedere al reducerii consumului. De aceea spunem că este complet inechitabil modul în care abordează problema Comisia Europeană. Statele semnatare ale declarației doresc să se facă o repartizare a reducerii procentuale a consumului în funcție de consumul actual. Noi am început o analiză a culturilor care vor fi cele mai afectate de noua măsură anunțată și efectele vor fi foarte mari. Vorbim despre reducerea producțiilor și cu 40% în horticultură și chiar la cultura mare”.

Carmen Botez, director executiv Asociația Industriei de Protecția Plantelor din România 

“Dacă această reducere de 50% a consumului de pesticide se va aplica unitar, pentru România, care oricum are un consum mai redus, va fi un dezastru. Prețurile vor crește foarte mult, iar cum România este dependentă de importurile alimentare și are o putere de cumpărare scăzută, șocul va fi greu de suportat. Pe de altă parte, o parte a agriculturii europene va fi distrusă de această măsură. Toate forurile financiare și politice internaționale ne cer să renunțăm la facilitățile acordate salariaților și pensionarilor României, deși la noi salariile și pensiile, fără a le lua în calcul pe cele speciale, sunt de 4-5 ori mai mici decât în vestul Europei. În aceste condiții, îmi pun întrebarea: unde vor ajunge românii, dacă aleșii lor, inclusiv cei trimiși în Parlamentul European, nu se vor lupta argumentat să le explice acestora care este situația oamenilor de rând”. 

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară

Marjă mică de libertate pentru statele UE

Perioada de referință este consumul mediu de produse de protecția plantelor în anii 2015-2017. Pentru a atinge obiectivul general, fiecare stat membru ar trebui să aibă un obiectiv național obligatoriu de reducere. Țintele naționale se pot abate de la 50%. Totuși, ele vor fi admise numai în limite mici, de până la 45%, și doar pe baza unor criterii stricte. Motivele permise ar include noi dăunători sau dovada că utilizarea produselor de protecție a plantelor a fost deja redusă mai mult decât media UE în trecut.

Ce propune Comisia Europeană:

1. Noul regulament ar extinde semnificativ obligațiile de înregistrare pentru utilizatori. Un fermier, în calitate de utilizator profesionist, ar trebui să înregistreze și să justifice fiecare măsură de protecție a plantelor într-un registru electronic. Statele membre ar trebui să creeze aceste baze de date pe baza modelelor UE.

2. Principiile managementului integrat al dăunătorilor (IPM) trebuie respectate cu strictețe. Fiecare stat membru trebuie să stabilească reguli IPM specifice culturii pentru toate culturile principale.

3. Guvernele naționale trebuie să raporteze anual Comisiei Europene cu privire la modul în care progresează cu obiectivul lor de reducere a consumului de pesticide. Rapoartele de progres urmează să fie publicate.

4. Utilizarea produselor de protecție a plantelor ar trebui interzisă în zonele sensibile, precum Natura 2000 și alte arii protejate, precum și în spațiile verzi urbane. Derogările oficiale ar trebui să fie posibile pentru o perioadă limitată, la cererea scrisă, dacă nu este disponibilă nicio alternativă cu un risc mai scăzut.

5. Utilizatorul trebuie să anunțe folosirea pesticidelor cu permisiunea specială prin intermediul panourilor informative montate la marginea câmpului.

CE recunoaște că mâncarea se va scumpi

Deși urmează să limiteze drastic consumul de pesticide, Comisia Europeană recunoaște că decizia sa va pune o presiune și mai mare pe prețul alimentelor, în contextul în care acestea au crescut în ultimul an foarte mult și continuă să o facă. Reducerea randamentelor producțiilor agricole, creșterea importurilor din țările terțe unde se aplică reglementări mai puțin stricte privind utilizarea pesticidelor ar putea crește, iar în acest context Bruxelles-ul avertizează consumatorii europeni că ar trebui să se adapteze la prețuri mai mari la alimente.

Consumul de pesticide a crescut

Între timp, un raport recent a contrazis afirmațiile oficiale conform cărora utilizarea pesticidelor toxice este în scădere în UE, arătând că tot mai multe fructe și legume conțin urme ale acestor substanțe chimice. Auditorii UE au ridicat îndoieli cu privire la sistemul utilizat pentru măsurarea progresului către obiectivele de reducere a pesticidelor în 2020. Indicatorii de risc au reprezentat, de asemenea, o sursă de îngrijorare și pentru activiști și pentru comunitatea ecologică.