Constituția României, la zi aniversară. Legea Fundamentală, recunoscută politic, dar, practic, încălcată sau nesocotită

S-au împlinit 28 de ani de la nașterea Constituției României, după căderea regimului comunist, lege fundamentală călcată, practic, în picioare, în ultimii șapte ani. Curtea Constituțională, instanța care este gardianul Constituției, a fost ținta unor atacuri fără precedent, cu precădere în ultimii patru ani, iar înaintea alegerilor parlamentare de anul acesta, instanța de contencios constituțional a fost amenințată fățiș cu “reformarea” de către factorii politici care se pregăteau să câștige detașat scrutinul electoral. Realitatea de la urne, însă, s-a dovedit a fi una care să nu permită ca modificările amenințătoare promise să fie la îndemâna unei majorități parlamentare de două treimi în mâna aceleiași forțe. La 8 decembrie 2020, Curtea Constituțională atrage atenția, într-un mesaj aniversar, că, atunci când Constituția nu este respectată, sunt puse sub semnul incertitudinii înseși construcția democratică a statului și întreaga sa ordine de drept. Zeci de exemple de încercare de încălcare a Constituției, numai în ultimii patru ani, arată cât de aproape de acest pericol se află legea fundamentală.

“În data de 8 decembrie, națiunea română aniversează Ziua Constituției, proclamată astfel prin Legea nr.120/1995, în semn de omagiu adus Constituției aprobate prin Referendumul național de la 8 decembrie 1991. Aceasta a devenit Actul fundamental prin care în România s-au pus bazele statului de drept și ale democrației constituționale. În anul 2003 a fost revizuită, construcția sa fiind consolidată și adaptată la evoluțiile statului de drept, ale societății și la noul context euroatlantic”, arată Curtea Constituțională a României, într-un mesaj aniversar postat pe site-ul instituției. Conform CCR, Constituția reprezintă actul nostru de identitate națională. “Consfințită prin voința suverană a poporului, ea este corpul de principii și norme fundamentale care se adresează, în egală măsură, autorităților statului și cetățenilor săi. Funcționarea instituțiilor statului, garantarea drepturilor și libertăților individuale și derularea în ansamblu a întregii vieți a unei națiuni își au originea în textele înscrise în Constituție. De aceea, Constituția este cartea sacră a existenței noastre, iar aniversarea ei constituie o adevărată sărbătoare. În orice stat de drept există o relație directă între gradul de respectare a Constituției și nivelul de protecție a tuturor valorilor, principiilor și drepturilor fundamentale ce guvernează viața unei națiuni”.

“Constituția riscă să fie golită de valoare și forță”

Judecătorii arată că Legea Fundamentală trebuie respectată nu doar în litera, ci și în spiritul ei, destinatarii săi având obligația nu doar morală, ci și constituțională de loialitate constituțională și interpretare a normelor sale cu bună-credință. În aceste condiții, mai spun aceștia,  cuvintele istoricului Nicolae Iorga, rostite în 1937, rămân încă actuale: „Adevărata revoluție la români va fi respectarea legii și nu altceva”. “Printre marile valori ale democrației contemporane, receptate în Constituția din 1991, se numără și instituirea în România a modelului european de control al constituționalității legii. Astfel a luat ființă Curtea Constituțională – <>. Locul și rolul Curții Constituționale se disting în arhitectura etatică prin aceea că ea este unica autoritate de jurisdicție constituțională din România, deciziile sale fiind definitive și general obligatorii. Constituția României este instrumentul de lucru al Curții Constituționale, iar sensul existenței sale constă în apărarea valorilor fundamentale înscrise în Legea fundamentală. Dacă nu este în mod activ și efectiv apărată, Constituția riscă să fie redusă la un set de principii și norme de drept frumoase, nobile, dar invalide, lipsite de orice valoare și forță. Iar atunci când Constituția nu este respectată, sunt puse sub semnul incertitudinii înseși construcția democratică a statului și întreaga sa ordine de drept. Orice popor, pentru a fi puternic, trebuie să își iubească și să își apere Constituția, pentru că aceasta îi aparține și îl reprezintă. Curtea Constituțională apără și prețuiește Constituția României și îi dorește să se bucure de respectul și devotamentul autorităților române și ale cetățenilor ei”, arată judecătorii CCR.

Palatul Cotroceni recunoaște derapajele

Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis, la rândul său, un mesaj de Ziua Constituției. Acesta susține că Legea Fundamentală “este una tânără, astfel încât consolidarea parcursului nostru democratic depinde de înțelegerea profundă a spiritului ei și de asumarea autentică de către toți actorii politici și instituționali a valorilor care îi stau la bază”. “Respectarea pluralismului, înfrânarea tendințelor de a folosi legea pentru beneficii particulare și înțelegerea rolului și funcțiilor Constituției României sunt aspecte fundamentale. Cu atât mai mult cu cât, în multe dintre momentele de cumpănă, s-a dovedit că nu Constituția a fost sursa derapajelor politice ori a tendințelor de îndepărtare de la parcursul democratic al României, ci incapacitatea unor decidenți de a o aplica cu bună credință și de a-și înțelege rolul și responsabilitatea pe care o funcție publică le implică”, se arată în mesajul președintelui.

Cum a fost încălcată sau ocolită Legea Fundamentală, chiar de la vârful statului

Din 2007, însă, Constituția României a devenit un fel de obiect de studiu facultativ pentru cei mai importanți factori politici, începând cu fostul președinte Traian Băsescu, acesta fiind sancționat, în două rânduri, de către Parlamentul României, cu suspendarea din funcție, pentru astfel de abateri. Băsescu a făcut obiectul a două referendumuri naționale de demitere, cel din 2012 fiind foarte aproape de un deznodământ în spiritul Constituției. Jocurile de culise și o “erată”, sosită noaptea, l-au salvat pe Băsescu de la demiterea iminentă.

După anul 2014, președintele Băsescu a plecat, la finalizarea a două mandate, fiind urmat, în funcție, de actualul șef al statului, Klaus Iohannis. “Jurnalul” a inventariat cel puțin 17 momente în care actualul președinte a forțat sau chiar a încălcat Constituția, într-o luptă pentru putere declanșată odată cu preluarea primului mandat, luptă care continuă și astăzi.

• “Vreau Guvernul meu” este obsesia cu care Klaus Iohannis a preluat primul mandat la Palatul Cotroceni și care l-a urmărit permanent până în 6 decembrie 2020.

• Refuzul nemotivat de a numi în funcția de candidat pentru poziția de prim-ministru a lui Sevill Shaideh, nominalizarea făcută de Alianța PSD-ALDE, după câștigarea alegerilor parlamentare din anul 2016. 

• Episodul “gecii roșii”, îmbrăcată de președintele Klaus Iohannis la sfârșitul lunii februarie a anului 2017, prin care a dat startul campaniilor de proteste împotriva noului guvern PSD-ALDE instalat la Palatul Victoria. Fostul președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a relatat faptul că Iohannis, după aflarea rezultatului alegerilor legislative de acum patru ani, l-a convocat la o discuție privată, în care i-a cerut să se disocieze de social-democrați, deoarece el, ca președinte, se află în război cu PSD. 

• Timp de șase ani, președintele României a avut un discurs politic împotriva unui partid parlamentar.

• Șeful statului a pronunțat, de la tribuna prezidențială, termenul “penali”, cu care i-a catalogat pe unii dintre adversarii săi politici, chiar dacă aceștia nu suferiseră, la acel moment, vreo condamnare definitivă, iar alții s-au dovedit, în cele din urmă, complet nevinovați.

• Klaus Iohannis a făcut propagandă politică în conjuncturi nefirești, cu ocazia participării la anumite evenimente organizate de instituții ale puterii judecătorești.

• Președintele a refuzat să dea curs cererii fostului ministru al Justiției, Laura Codruța Kovesi, de la șefia DNA. Curtea Constituțională a admis că, astfel, a fost creat un conflict juridic de natură constituțională. În cele din urmă, președintele a semnat decretul de revocare.

• Prin intermediul unui consilier prezidențial, devenit, ulterior, prin semnătura sa, judecător la CCR, a făcut presiuni asupra unui membru al Curții Constituționale să renunțe la mandat.

• Deși exista deja o decizie a CCR cu privire la inexistența dreptului de a refuza să demită, la propunerea ministrului Justiției, un cap al parchetelor, Klaus Iohannis a nesocotit cererea de revocare din funcție a fostului procuror general al României, Augustin Lazăr. 

• Președintele a încercat și reușit să blocheze funcționarea guvernelor PSD, prin refuzul de a accepta revocarea sau numirea unor miniștri.

• De asemenea, șeful statului a respins, nemotivat, numirea unor procurori în funcții de conducere la marile parchete,

• În ultimii patru ani, au fost blocate, cu sprijinul Palatului Cotroceni, legi adoptate de Parlament, prin contestări nefundamentate la CCR sau prin trimiterea acestor texte legale la reexaminare, pentru a trage de timp. Una dintre aceste legi este cea prin care Parlamentul ar fi trebuit să fie instituția care să stabilească data alegerilor parlamentare.

• Cele mai grave încălcări ale Constituției au legătură, însă, cu implicarea președintelui României în campaniile electorale ale Partidului Național Liberal. Atât în campania de anul trecut, de la alegerile europarlamentare, cât și în cele aferente celor două scrutinuri din toamna acestui an.

• În perioada postelectorală, practic chiar în aceste zile, președintele Klaus Iohannis își depășește sistematic atribuțiile constituționale, implicându-se activ în formarea majorității parlamentare “de dreapta”, pentru un guvern fără PSD, în condițiile în care social-democrații au câștigat alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020.