x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cum a devenit România “patria lui Dracula”

0
Autor: Lavinia Betea 05 Mar 2008 - 00:00
Cum a devenit România “patria lui Dracula”


Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale despre Ţepeş, publicată în America, i se datorează exodul turistic către “ţara lui Dracula” – brand-ul României.

Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale Istoricul Radu Florescu este urmaşul unei vechi familii boiereşti. A făcut studiile la Oxford şi docto­ratul la Yale University. Cărţii sale despre Ţepeş, publicată în America, i se datorează exodul turistic către “ţara lui Dracula” – brand-ul României.

 

Domnule profesor, cum aţi ajuns “biograful lui Dracula”?

Radu Florescu: Eram profesor la universitatea catolică din Boston. M-am specializat pe istoria sud-estului european care a devenit, de fapt, istoria României. La universitate aveam un coleg, folclorist, căruia îi plăcea vampirismul.

 

Nu era român...

Nu, era american de origine irlandeză. Raymond McNally. Avea o bursă în România...

 

Era acea etapă de “deschidere” din anii ’60-’70, când se făceau schim­buri de bursieri cu lumea liberă, nu?

Da, am avut şi eu. McNally mi-a scris, înainte de venirea mea în România, că studiază despre Dracula, după romanul lui Bram Sto­ker. Cum cunoşteam o echipă de profesori şi cercetători români – “bătrânul” Giurescu, tatăl lui Dinu, unchiul meu Georges Florescu, specialist în medievală, fost director al Muzeului de istorie al Bucureştiului –, am spus: “Uite, eu mă ocup de partea românească, de Ţepeş, tu de vampirologie, de Stoker”. M-am adaptat şi eu cu gândul că-l lansez pe Ţepeş. Rezultatul a fost o carte în jurul căreia într-adevăr s-a făcut mult zgomot. Se numeşte “În căutarea lui Dracula”. Am publicat-o în 1972 în America şi a fost un succes. În România a fost publicată în tiraj mic.

 

În România cum a fost primită?

Aici, după 1990, a publicat-o Buzura la Institutul Cultural Român. Succesul mare a fost înre­gistrat în America, Anglia şi Japonia.

 

Cred că aţi câştigat şi mulţi bani cu ea...

De la americani. Ultima traducere a fost în coreeană. Da, doi ani am trăit ca un rege, tirajele erau foarte mari. A fost un fel de miracol cum s-a întâmplat totul. Ne-am împărţit în două: McNally ţinea conferinţele despre Bram Stoker, pe partea folclorică, eu făceam partea istorică cu Ţepeş. Sigur, el avea mai mult succes decât mine. Totuşi, eu am lansat ideea unui domnitor român care s-a bătut cu turcii. Căci pe Ţepeş nu-l cunoştea nimeni, nici în America, şi nici în România, unde erau câteva scrieri vechi, nu vreo biografie...

 

Aşa a ajuns România, în America, în urma cărţii dvs., “ţara lui Dracula”...

America e ţara unde acest gen vampiric este foarte apreciat de un anumit tip de persoane. Vampirismul era cunoscut de ani de zile, se făcuseră şi filme, dar conexiunea Ţepeş-România a fost pentru că în ochii lui Stoker Transilvania era “ţara vampirilor”.

 

Stoker nici măcar nu văzuse Transilvania!

Totuşi, a studiat, a avut câţiva experţi care i-au povestit despre superstiţiile româneşti cu strigoi.

 

N-aţi avut obstrucţii ori proteste din România pe vremea lui Ceauşescu?

Ştiu că guvernul era intrigat de faptul că doi străini, un român şi un irlandez, l-au pus pe Dra-cula în circulaţie mondială. Au avut diferite întruniri la nivel înalt, căci nu se aşteptau nici la avalanşa de turişti veniţi în căutarea lui Dracula. Şi până la urmă au decis să împartă traseele în două: Transilvania cu vampirismul lui Stoker şi ţara din sud, unde veneau cei care voiau să-l “găsească” pe Ţepeş, domnitorul care s-a luptat cu turcii. Era turismul american, intelectual. Pentru ceilalţi, Ceauşescu chiar a reclădit un castel la Bistriţa...

 

Castelul lui Dracula...

Da. Politicul a colaborat cu noi pentru că voia să atragă turismul. Agenţiile americane de turism aduceau americanii la Bucureşti şi de acolo mergeau în nord, la Bistriţa, unde erau consemnaţi artificial vampirii. Prin 1972 am lansat cartea, am mai scris o biografie a lui Vlad Ţepeş în 1973, şi turismul a început prin 1974. La New York, cele două subiecte despre România erau Ana Aslan şi Dracula. Iar în ziare, Dracula o întrecea pe Ana Aslan la propaganda turistică.

 

Dar la universitate?

Am dat multe conferinţe de presă despre viaţa lui Ţepeş şi începutul istoriei Principatelor Române, ce fusese subiectul tezei mele de docto­rat. Am avut chiar un curs întreg despre Vlad Ţepeş.

 

În contact cu diplomaţii români din America n-aţi venit?

Am fost căutat de ambasadori care ne-au dat vize, pentru că era foarte dificil a călători în România. Am urmărit şi eu ce se întâmpla. Era o luptă între ONT-Carpaţi şi istorici. La Sighişoara, casa lui Vlad Dracul fusese o casă de bătrâni şi ei au făcut-o muzeu care atrage mulţi turişti. Ceauşescu chiar era supărat că doi neromâni au scris primii biografia lui Ţepeş şi a ordonat câtorva istorici din ţară să scrie şi ei. S-au angajat şi pentru filmul Vlad Ţepeş. Filmul a fost lansat într-o versiune de recuperare a istoriografiei româneşti, dar cred că românii aşteptau mai multe rezultate. Am participat, consultant, la facerea filmului, la Buftea. Atunci se împlineau 500 de ani şi a fost multă mişcare în direcţia Ţepeş.

 

V-aţi întâlnit cu Ceauşescu vreodată?

Am fost angajat de Ambasada Americană când a venit Nixon în România, deoarece nu aveau ataşat de presă. Iar pe aeroport era şi fiul meu John, m-am întâlnit cu Ceauşescu. M-am reîntâlnit cu el şi în America, când a fost invitat de Jimmy Carter.

 

A avut Ceauşescu vreun comentariu despre rolul dvs. în popularizarea lui Dracula?

Nu. Nixon l-a întrebat pe fiul meu “Ce face tatăl tău în România?” şi fiul meu i-a răspuns: “Îl caută pe Dracula!”. Nixon a fost primit atunci în România excepţional de bine. Nu era pregătit pentru o asemenea vizită, a fost de-a dreptul surprins. Atunci s-a deschis Biblioteca Americană, chiar dacă nu a fost mare lucru. A vizitat şi “Castelul lui Dracula”. Iar ziariştii au corelat vizita lui Nixon cu Dracula. Au fost mai multe titluri în presa mondială, printre care “Cu Nixon în ţara lui Dracula”. Datorită presei am semnat un contract de editare, am făcut un film cu Cristofor Lee, la castel, la Sighişoara. Un ziarist suedez care-l cunoştea pe Lee l-a convins să vină aici şi să facă acel film. A venit, a stat câteva zile, a făcut la repezeală un film, destul de popular. Noi aveam voie să-l folosim în conferinţele noastre...

 

Ce importanţă prezintă istoria Ro­mâniei – fie chiar şi prin subiectul Dra­cula – în mediile de specialitate din America?

Când a venit Ceauşescu o dată la Harvard, a întrebat câte teze de doctorat despre istoria României sunt. S-a făcut linişte deodată. Nimeni nu ştia. Exista o singură teză de doctorat pe istorie românească în 20 de ani. America este îndepărtată de istoria Balcanilor. Societatea de studii româneşti din America – a cărui fondator sunt şi eu – a încercat să stimuleze interesul pentru istoria acestei zone. Acum România face parte din Europa, interesele s-au globalizat, avem experţi în istoria Chinei, istoria Indiei. Deşi sunt unii care mă dezaprobă, eu nu văd un mare viitor istoriei României...

 

Deşi este o istorie interesantă...

E fascinantă.

 

 

“Păduri de ţepe”

Metodă de tortură de o rară cruzime, tragerea în ţeapă este atestată încă din Antichitate, în Orientul Apropiat şi în India. În Evul Mediu a fost utilizată în Europa şi în Asia, Vlad Ţepeş, Ivan cel Groaznic şi hanii mongoli asasind astfel mii de rivali şi prizonieri. Din cronici vechi aflăm date despre procedeul tehnic al tragerii în ţeapă. Într-o groapă de lăţimea unui om sau la nivelul solului se înfigea o ţeapă, mai lungă sau mai scurtă după rangul victimei. Celălalt capăt al ţepei, nu foarte ascuţit, era uns cu grăsime pentru a uşura “pătrunderea” prin corpul victimei. De regulă, ţeapa intra prin anus, stomac sau piept şi ieşea prin gură sau gât. Dacă nefericitul avea “norocul” să-i fie atinse organe vitale, atunci moartea survenea rapid. Altfel, cum se întâmpla adesea datorită grijii călăilor, victima agoniza câteva zile, oferind trecătorilor un “spectacol” înfiorător. Pentru Vlad Ţepeş, “pădurile de ţepe” reprezentau şi o stratagemă de a slăbi moralul armatelor turceşti.

• Florin Mihai

 

Citeşte mai multe despre:   romania,   ediţie specială,   ceausescu,   america,   dracula,   istoria,   tepes

 



Mai multe titluri din categorie

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani

Cine păzește obiectivele “civile” ale Nuclearelectrica, pentru 15 milioane, în următorii patru ani
Una dintre companiile controlate de omul de afaceri Mihai Neicu, fost consilier al lui Traian Băsescu și denunțător al ginerelui lui Vasile Blaga, Ioan Andrei Rudeanu, împreună cu o altă companie deținută de cop...

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni

De la Cîțu pentru Iohannis. Un “Car cu boi trecând apa”, dinspre RA-APPS către Palatul Cotroceni
Galerie Foto Pandemia de Covid-19, lipsa paturilor la ATI, protestele antirestricții impuse de guvern, criza economică și lipsa locurilor de muncă pălesc, în această perioadă, în fața nevoii Administrației Prezidențiale...

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei

În 2020, Curtea de Conturi a cerut recuperarea a peste un miliard de lei
Anul trecut, Curtea de Conturi a transmis nu mai puțin de 91 de sesizări penale organelor de anchetă,  iar prejudiciul estimat de inspectorii Curții a depășit 1,1 miliarde de lei. Sesizările au fost...

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor

Cum era USR să ajungă partidul chiriașilor
Galerie Foto Anul trecut, la începutul pandemiei de coronavirus, un grup de parlamentari USR venea în Parlament cu un proiect șchiop, cu mari lacune legislative, dar cu o țintă măreață: ajutorarea persoanelor și familiilor...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului

Casa de Cultură a Sindicatelor din Călan, scoasă la mezat de primărie, din cauza administratorului
Casa de Cultură a Sindicatelor din orașul Călan va fi scoasă astăzi la vânzare de primărie, din cauza datoriilor acumulate. Ca multe case de cultură ale sindicatelor, preluate abuziv, fără nicio bază legală,...

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%

Țara credincioșilor neduși la biserică. Există și români fără păcat: 5%
Galerie Foto Un sondaj de opinie realizat de Biroul de Cercetări Sociale, realizat în perioada 30 martie – 11 aprilie, relevă faptul că doar 6 la sută dintre români nu cred în existența lui Dumnezeu. Cu toate acestea,...

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine

Doar 16% dintre români mai cred că economia merge bine
Galerie Foto Doar 16% dintre români au o evaluare pozitivă despre economia românească și doar 29% dintre ei spun că sunt mulțumiți de condițiile de muncă din acest moment. Aceste date apar în Barometrul de opinie publicat...

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative

Parlamentarii scapă de școlarizarea forțată în tehnici legislative
De-a lungul anilor, parlamentarii au avut tot felul de inițiative legislative, care mai de care mai trăsnite. În galaxia acestor proiecte  care ne fac mândri că avem parlamentari se înscrie și cel propus în...

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare

Cine ia tortul de aur al vaccinarii planetare
Pragul de un miliard de doze de vaccin anti-COVID livrate de companiile pfarma va fi depășit în curând. La nivel mondial au fost administrate 848 de milioane de doze de vaccin. Cursa planetară pentru imunizare este...

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online

Ciomăgeala politică s-a mutat pe online
Fostul polițist și ex-prefect al Capitalei, Traian Berbeceanu, a intrat în polemici contondente cu fanii lui Dacian Cioloș, după ce i-a comentat liderului PLUS la o postare în care acesta din urmă îi mulțumea lu...

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”

Răzvan Cuc, comisia senatorială pentru Transporturi: “Compania Metrorex este împinsă voit spre insolvență de ministrul Drulă”
Galerie Foto Scandalul generat de demolarea spațiilor comerciale de la Metrorex ține departe de atenția publică situația financiară dificilă în care se află compania care administrează metroul bucureștean.  Valoarea...

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu

Andreea Moldovan, introdusă în afacerile de stat cu transplanturi, încă din 2016, de Vlad Voiculescu
Galerie Foto Andreea Anamaria Moldovan, secretarul de stat demis odată cu Vlad Voiculescu de la conducerea Ministerului Sănătății, a făcut parte din Consiliul de Administrație al unui spital privat din Brașov, deținut de un ...

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar

Posibila succesoare a lui Vlad Voiculescu la conducerea Sănătății – afaceri în domeniul sanitar
Galerie Foto În cazul în care USR-PLUS va rămâne la guvernare, sub Florin Cîțu, formațiunea proaspăt fuzionată va trebui să desemneze un nou ministru al Sănătății, după demiterea lui Vlad Voiculescu. Sunt vehiculate...

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă

Urinarea cu sânge la bărbaţii este un semnal de maximă alarmă
Galerie Foto Infecțiile urinare sunt afecțiuni destul de frecvente și oamenii, de multe ori, le ignoră sau trec cu vederea unele simptome care reprezintă o urgență. Care este semnalul de alarmă cel mai convingător pentru ca...
Serviciul de email marketing furnizat de