Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), Constantin Bucuroiu, spune însă că datoriile care vor fi anulate reprezintă doar 5% din totalul celor care apasă industria de armament și măsura nu ajută prea mult sectorul. Anul trecut, 9 din cele 10 societăți cărora li se vor șterge o parte din datorii au înregistrat o pierdere cumulată de peste 78 de milioane de lei, în timp ce doar una a raportat un profit de 195.000 de lei. Majoritatea celor 21 de societăți care formează industria de apărare vor rămâne în continuare cu datorii, vor curge majorările și penalitățile de întârziere, și ele vor fi în continuare excluse de la licitații din această cauză, susține liderul ASIAA. Pe de altă parte, o mare parte a proiectelor de dotare ale armatei cu tehnică militară produsă în România sunt întârziate, remarcându-se în această perioadă marcată de războiul din Ucraina o reprioritizare a obiectivelor de înzestrare ale Ministerului Apărării.
Ordinul emis de ANAF vine după ce în luna aprilie a acestui an Executivul a propus ștergerea datoriilor a zece companii din industria de apărare, în valoare de 137,2 milioane de lei. Companiile vizate se încadrează în categoria principalilor furnizori de armament, muniţie şi material de război pentru forţele sistemului naţional de apărare, denumit FSNA. „Măsura dispusă acum de ANAF nu ajută pe nimeni și ea este luată mai degrabă pentru ca Guvernul să spună că a făcut ceva pentru a ajuta industria de apărare. Dacă vrea să facă într-adevăr o treabă cu cap și coadă, Guvernul ar trebui să-și stabilească prioritățile de înarmare prezente și viitoare și, în funcție de acestea, să stabilească societățile din industria de apărare cu care va merge mai departe. Din cele 21 existente acum să spunem că vor fi sprijinite 7 sau 10. Li se vor șterge toate datoriile celor care au, vor fi retehnologizate și ele vor putea să participe la licitații, să intre în asociații cu alte companii pentru derularea unor programe etc.”, a declarat pentru Jurnalul liderul ASIAA, Constantin Bucuroiu.
„Cea mai mare parte a datoriilor a fost generată de producția civilă, pentru că multe societăți au fost forțate să își extindă activitatea și în această zonă pentru a-și acoperi producția în lipsa comenzilor militare, fapt ce le-ar fi permis să-și păstreze angajații, să-și plătească impozitele către stat și autoritățile locale. Să nu uităm că aceste societăți au în proprietate sute de hectare de teren pentru care trebuie plătite impozite, iar acestea nu sunt mici deloc”.
Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA
Cele 10 companii cărora li se vor șterge datorii:
1. Societatea Uzina Mecanică București - anul trecut a înregistrat o pierdere de 12,48 mil. lei, cea mai mare din ultimii 10 ani;
2. Societatea Uzina Mecanică Plopeni - anul trecut a înregistrat o pierdere de 12,37 mil. lei, cea mai mare din ultimii 10 ani;
3. Societatea Uzina Automecanica Moreni - anul trecut a înregistrat o pierdere de 8,65 mil. lei;
4. Societatea Metrom - anul trecut a înregistrat o pierdere de 8,35 mil. lei;
5. Societatea Tohan - anul trecut a înregistrat un profit de 195.035 de lei, iar în ultimii 10 ani nu a înregistrat pierderi;
6. Societatea Fabrica de Pulberi Făgăraș - anul trecut a înregistrat o pierdere de 626.603 lei;
7. Societatea Pirochim Victoria - anul trecut a înregistrat o pierdere de 519.375 de lei;
8. Societatea Uzina Mecanică Sadu - anul trecut a înregistrat o pierdere de 6,96 de lei;
9. Societatea Carfil - anul trecut a înregistrat o pierdere de 27,31 mil. lei;
10. Societatea Fabrica de Arme Cugir - anul trecut a înregistrat o pierdere de 1,12 mil. lei.
(Sursa: risco.ro)
Înființarea centrelor de mentenanță bate pasul pe loc
În anul 2016 intra în vigoare Legea 232 privind industria națională de apărare, iar ulterior apăreau normele metodologice pentru aplicarea ei. Deși de atunci au trecut mai bine de șase ani, prevederile ei încă nu sunt aplicate în practică. Legislația prevede desemnarea unor centre de mentenanță pentru toate tipurile de echipamente militare, dar această operațiunea este mult întârziată. Birocrația tipic românească, indolența unor directori care au condus societățile din industria de apărare în ultimii ani, dar și indiferența cu care a tratat problema Ministerul Economiei face ca la această oră să avem desemnate doar cinci centre. Asta înseamnă că în cea mai mare parte lucrările de mentenanță se fac în unități neacreditate, iar acest lucru se face doar pentru că unitățile respective sunt și producătoarele echipamentelor. În prezent, sunt acreditate drept centre de mentenanță societățile Romaero, IAR Brașov, Avioane Craiova, Aerostar Bacău (pe partea de aviație) și IOR București (pentru sistemele optice).
Ce se întâmplă cu programele de înzestrare
În cadrul eforturilor de modernizare a Armatei, în acest an România va primi o nouă versiune a sistemului de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot, produs de Raytheon Missiles & Defense, o divizie a Raytheon Technologies. De asemenea, au ajuns în țară 18 avioane F-16 Fighting Falcon din cele 32 de aeronave cumpărate din Norvegia. Începând cu 2024, vechile MiG-21 LanceR vor fi scoase din serviciul de luptă, urmând ca acelea care au încă resursă de zbor să fie utilizate strict pentru antrenament. Un alt program se referă la achiziționarea vehiculelor aeriene fără pilot (UAV-uri). Acesta însă nu a început și este posibil ca prioritățile să se fi schimbat, spune președintele ASIAA, după ce Ministerul Apărării a anunțat că vrea să cumpere 18 drone militare (TB2) în valoare de 300 de milioane de dolari de la compania turcească Bayraktar. Reamintim că anul trecut, în octombrie, compania Israel Aerospace Industries (IAI) a semnat un acord de cooperare cu compania IAR Brașov pentru producția UAV-uri. Acordul de cooperare le va permite celor două companii să ofere în România soluții UAV bazate pe platforma Tactical Heron de la IAI, sisteme care ar urma să fie fabricate în Brașov. De asemenea, în luna martie a acestui an, General Dynamics European Land Systems a semnat un joint-venture cu Uzina Mecanică București (UMB) în urma căruia unitatea din Capitală a început să asambleze blindatele Piranha 5, după ce toate ansamblele și subansamblele vin de la elvețieni. Inițial, 91 din aceste transportoare au fost aduse din Elveția, iar diferența până la 227 de transportoare sunt făcute în România. În schimb, așteptată încă din primăvară, finalizarea licitației internaționale organizate de Compania Națională Romtehnica pentru achiziționarea a 1.059 de autovehicule tactice blindate 4X4 de tip ușor (ATBTU) nu s-a mai produs. Mai mult, Constantin Bucuroiu spune că acest proiect este temporizat, explicațiile fiind legate, probabil, tot de schimbarea priorităților pe fondul războiului din Ucraina. Cu o valoare estimată de 3,7 miliarde de lei (circa 747 de milioane de euro), fără TVA, licitația a atras nume mari din industria mondială de armament. Este vorba despre companiile americane Oshkosh, care a propus vehiculul JLTV, și General Dynamics, a cărui ofertă o reprezintă vehiculul Eagle, precum și de compania franceză Arquus, care a venit cu blindatul ușor Sherpa.
Care este stadiul proiectelor aprobate anul trecut
Ministerul Apărării Naționale a primit în primăvara anului trecut aprobarea pentru a demara zece noi programe de înzestrare, prevăzute a se derula în următorii ani, programe care depășesc individual pragul de 100 de milioane de euro. Din aceste programe, doar câteva au reușit să avanseze. Noile programe de înzestrare sunt:
1. Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR - a demarat programul
2. Sistem UAS tactic clasa I - a început programul;
3. Sistem armament individual tip NATO - a fost concepută o armă;
4. Aparatură optică și optoelectronică - Etapa I - a început;
5. Mașină de luptă a infanteriei, pe șenile - nu a demarat;
6. Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă) CBRN - s-au făcut pași importanți;
7. Sistem de război electronic mobil - a început;
8. Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM - nu s-a făcut nimic;
9. Sistem de securitate și apărare cibernetică - proiectul a avansat;
10. Autovehicule tactice blindate de tip ușor - nu s-a făcut nimic.
Arma individuală 5,56 mm așteaptă în rastel cumpărătorii
La Uzina mecanică Cugir a fost concepută o armă individuală 5,56 mm, tip NATO, în urma colaborării cu compania bucureșteană SIMPEX. Deși este o armă foarte fiabilă, spune președintele ASIAA, până acum armata a evitat să o achiziționeze. „Cei de la armată au invocat tot felul de motive pentru a nu o achiziționa, inclusiv aspecte legate de cadența de tragere. Deși arma face obiectul unui program național și este una foarte bine realizată, armata nu a achiziționat-o până acum”, susține liderul sindical.
Submarinele, ultimele înscrise pe lista de achiziții
Ultimele planuri de achiziții ale Armatei Române prevăd cumpărarea unor submarine franceze din clasa Scorpene. Pentru aceasta, a fost semnată o scrisoare de intenție cu guvernul francez care mai prevede, pe lângă submarine și achiziția de elicoptere. Este vorba, în principiu, despre două submarine, dar deocamdată nu este nimic stabilit clar. Dimensiunea submarinelor din clasa Scorpene variază între șaizeci și șaptezeci de metri, iar prețul se apropie de jumătate de miliard de euro. Sunt submarine din noua generație, fabricate de Naval Group din Franța în colaborare cu compania spaniolă Navantia. Marocul. India, Chile și Malaysia au achiziționat deja de la compania franceză aceste nave, scrie www.defenseromania.ro. De asemenea, marinei braziliene i-a fost furnizat săptămâna trecută primul submarin din clasa Scorpene, această țară comandând patru astfel de nave în cadrul programului ProSub.
