Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dar s-a descoperit apoi că nu era medic, ci voluntar, nu poate răspunde pentru exercitarea unei profesii, pentru că nu avea niciun contract valabil și nici remunerație, iar falsul document pe care l-a prezentat spitalului nu a produs efecte, conform legislației în vigoare. Așa se explică de ce toți ceilalți falși medici au fost condamnați, iar ea nu a ajuns nici măcar în fața instanței. Acum, Raluca Bîrsan e studentă la Drept, cu note de bursier, și i-a dat în judecată pe cei care au acuzat-o înainte de pronunțarea unei hotărâri judecătorești.
Raluca Bîrsan, acuzată de practicarea meseriei de ginecolog fără drept, și-a făcut singură apărarea în fața organelor de anchetă, reușind să demonstreze că nu se susține nicio acuzație, conform legilor din România. Povestea tinerei care făcea voluntariat la Spitalul Județean Ilfov e mult mai lungă și mai complicată decât se știe. Ralca a povestit, pentru Jurnalul, cum a ajuns să dea aproape toată presa în judecată, la trei ani de la apariția articolelor și emisiunilor despre ea și familia ei. „Am decis să dau presa în judecată din următoarele considerente: mi-au fost încălcate anumite drepturi constituționale și anumite drepturi civile, a fost o intruziune în viața mea privată și familială, au fost folosite date cu caracter personal (adrese de domiciliu și CNP). De asemenea, familia mea a fost hărțuită, invocându-se sintagma „de interes public” în mod nejustificat. A fost falsificată nota mea în baza căreia am fost repartizată la liceu, în anul 2003. Au existat și afirmații false privind declarațiile anchetatorilor, precum și presiuni asupra Justiției și denaturarea adevărului”, explică acuzata care nu a devenit inculpată, după trei ani de anchetă în cazul ei.
Nu se cunoaște nici povestea activității Ralucăi Bîrsan de la Spitalul Județean Ilfov, unde, de fapt, a stat la baza unor dosare penale foarte importante, instrumentate de Poliție, Parchet, DIICOT și DGA. „Am decis să mă înscriu la Facultatea de Drept, întrucât pe toată perioada în care m-am aflat în spital am ajutat autoritățile statului și justiția, în repetate rânduri. Am chemat de trei ori în spital Corpul de Control din cadrul Ministerului Sănătății. Doar așa am reușit să pun la dispoziția pacienților aparatul de RMN care stătea închis, am recuperat secția de ginecologie care a fost închisă abuziv și unde a fost redus numărul de paturi. Am ajutat justiția și s-au obținut trei condamnări pe numele domnului dr. Bejan Dorin, al doamnei asistent Corneanu Andreea și pe numele doamnei registrator medical Chivu Lucreția, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare, fals intelectual și fraudă informatică. Am ajutat justiția și când a fost ridicată doamna dr. Al Momani de către DGA, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, în anul 2017. Momentan dânsa este condamnata de prima instanță și urmează apelul, pe 02.05.2022”, povestește Raluca.
Tânăra a fost voluntară la Spitalul Județean Ilfov, dar nu a încălcat, practic, nicio lege, astfel încât nu poate fi încadrată la fals și uz de fals, exercitarea unei profesii fără drept, înșelăciune sau alte articole din Codul penal. Mai mult, măsura arestului preventiv nu s-a luat în această situație, deoarece Raluca Bîrsan nu poate fi considerată nici pericol public, nici nu poate modifica probe, dacă e cercetată în libertate. Ca voluntar într-un spital, Raluca Bîrsan nu a folosit parafa de medic sau semnătura pe acte medicale, nu a luat decizii, în nume personal, ci doar a executat câteva operațiuni simple, cerute de medicii care au folosit-o în timpul intervențiilor chirurgicale. În trei ani de audieri, doar câteva paciente au declarat inițial că au avut de suferit din cauza prezenței ei în acel spital, însă nu au putut dovedi în niciun fel acuzațiile, astfel că le-au retras, ulterior. Deci nu există malpraxis. În plus, anchetatorii au constatat că până la apariția scandalului mediatic nu a existat nicio acuzație din partea puținelor paciente care ulterior, la distanță de peste trei luni de la spitalizare, au încercat să o acuze, fără probe. Mai mult, nu s-a întâmplat niciodată ca un voluntar din sistemul medical să fie acuzat de malpraxis. Practic, din punct de vedere legal, pe Raluca Bîrsan nu o incriminează nimic.
Sistemul de fals voluntariat din spitalele de stat
Contractul de voluntariat al Ralucăi a dus la o altă amplă anchetă în tot sistemul sanitar. În spatele contractelor de voluntariat ale medicilor care se plâng de lipsa posturilor în sistemul public de Sănătate, stă un mecanism devenit de mulți ani „modus operandi”, prin care medicii ajung să lucreze în spitale de stat fără a fi plătiți, dar iau pacienții către clinicile private la care lucrează pe baza unor contracte de angajare. O altă anchetă a-nceput după descoperirea cazului Ralucăi Bîrsan, pentru a se găsi aceste contracte. Legea spune că nu se poate încheia valabil un contract de voluntariat între o persoană juridică (unitate sanitară publică sau privată) și un voluntar, deoarece unitatea sanitară (numită beneficiar) trebuie să încheie contractul doar cu un ONG care aduce voluntarii, nu direct cu voluntarii. Parte la contractul de voluntariat trebuie să fie obligatoriu o asociație/fundație, general vorbind, un ONG, excluzând astfel unitățile sanitare, publice sau private care nu sunt organizate ca ONG-uri. Un medic poate să își desfășoare activitatea profesională ca persoană fizică, doar ca salariat, în baza unui contract de muncă, sau independent, ca persoane fizice înregistrate fiscal, PFA/PFI, CMI sau SRL - societate civilă medicală înregistrată în baza Legii nr. 31/1990.
Scandalul studiului clinic ilegal anchetat de DIICOT
Spitalul Județean Ilfov era vizat de anchete încă din anul 2013. Mai multe femei care au născut în 2013 la acest spital au reclamat faptul că au fost convinse să participe la un studiu despre beneficiile laptelui matern. Femeile au donat de şase ori într-o jumătate de an lapte matern, dar apoi nu au mai primit nici rezultatele studiului, nici consiliere, aşa cum le promisese medicul despre care ulterior s-a aflat că nu avea nici măcar dreptul să consulte pacientele. Ministerul Sănătăţii a demarat o anchetă la spital în anul 2016, pentru a verifica aceste studii clinice, apoi Casa de Asigurări de Sănătate a descoperit că medicul care ar fi făcut respectivele studii nu avea dreptul să consulte pacienţi şi că i-au fost decontate ilegal servicii de peste 200.000 de lei. În urma anchetei s-a constatat că studiile clinice s-au desfăşurat ilegal. În martie 2019, în contextul descoperirii Ralucăi Bîrsan la Spitalul Județean Ilfov, au apărut știri despre audierea acesteia de către DIICOT, în cazul recoltării de celule stem de la nou-născuți, în cadrul aceluiași studiu clinic despre care s-a aflat tot atunci că a fost finanțat de compania elvețiană Nestle. Dar Raluca nu a fost audiată ca făptuitor, pentru că nu ea a recoltat celulele stem, ci ca martor, pentru că oferise detalii organelor de anchetă în ultimii ani.
Raluca Bîrsan a fost voluntar, dar nu în baza unui contract încheiat legal, deci lovit de nulitate, din punct de vedere legal. Exercitarea unei profesii fără drept, faptă prevăzută la art. 348 Cod Penal, nu se poate proba printr-un contract care nu s-a încheiat în condițiile legii, conform Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România.
