x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Scoaterea agriculturii la export, considerată „cheltuială nejustificată”

Scoaterea agriculturii la export, considerată „cheltuială nejustificată”

de Adrian Stoica    |    26 Mai 2023   •   07:00
Scoaterea agriculturii la export, considerată „cheltuială nejustificată”

Deficitul comercial cu produse alimentare al României a urcat anul trecut la peste  5,6 miliarde de euro, ceea ce a reprezentat o creștere cu 20% faţă de cel înregistrat în 2021.

Dacă este să ne raportăm la anul 2020, pe care l-am încheiat cu un deficit de circa două miliarde de euro, asta și pe fondul barierelor impuse de pandemia de covid din acel an, atunci valoarea importurilor a fost de aproape trei ori mai mare decât a exporturilor în 2022. În tot acest timp, Guvernul a fost incapabil să gândească o strategie pentru promovarea produselor românești la export, dar și pe rafturile marilor rețele de retail, deși acest lucru figura în programul de guvernare. Înființarea unei agenții a cărei sarcină să fie promovarea acestor produse a fost o idee susținută de Executiv, dar ea a rămas doar pe hârtie.

În anul 2019,  Executivul condus la acea vreme de către Viorica Dăncilă (PSD) decidea înființarea Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare. O structură care urma să funcționeze în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar rolul ei era să promoveze consumul de alimente româneşti atât în ţară, cât şi în străinătate. Inițial, ea trebuia să devină funcțională de la 1 ianuarie 2020, dar acest termen a fost amânat imediat după instalarea la Palatul Victoria a Guvernului Orban. Între timp, România se pregătește să schimbe al treilea premier, dar înființarea agenției a fost mereu amânată. Recent, Guvernul Ciucă a decis ca noul termen de la care agenția să devină operațională să fie 1 ianuarie 2024. Această amânare în cascadă a termenului de aplicare nu este însă un caz singular, spune Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA). Același lucru se întâmplă, de exemplu, cu ordonanța guvernului care prevedea acordarea de sprijin financiar pentru susținerea fermelor de creștere a scrofițelor pentru reproducție. În condițiile în care ne-am transformat într-un mare importator de carne de porc (80% din necesarul de consum), aplicarea acestei ordonanțe este amânată în fiecare an de guvernele care s-au succedat la Palatul Victoria. În tot acest timp, fermierii plătesc 100 de euro pentru a cumpăra o scrofiță din Germania, deși în țară ne-ar costa 50 de euro creșterea ei, susține Dragoș Frumosu.

 

Atribuțiile sunt clar stabilite

 

Conform Legii 139/2019, scopul Agenţiei pentru Calitatea şi Marketingul Produselor Agroalimentare este acela de a promova consumul de produse de calitate obţinute conform unui sistem voluntar de certificare a calităţii instituit prin legislaţie europeană sau naţională. Ea trebuia să elaboreze, implementeze şi promoveze strategia naţională pentru produsele de calitate, precum și programele de marketing pentru produsele de calitate. În plus, va consilia agenții economici și va implementa un sistem electronic pentru monitorizarea trasabilităţii produselor de calitate certificată. De asemenea, ea avea atribuții și în ceea ce privește agricultura ecologică, ea fiind mandatată să autorizeze importul produselor ecologice din terţe ţări în Uniunea Europeană, să aprobe cererile solicitanţilor pentru utilizarea siglei «ae» - Agricultura Ecologică. Nu în ultimul rând, agenția poate iniția sau elabora ori, după caz, aviza proiecte de acte normative care reglementează sistemele voluntare de certificare a calităţii produselor agroalimentare. 

 

Declarație

 

Din păcate, pentru sprijinirea fermierilor români și a industriei alimentare autohtone astfel încât să ieșim la export cu produse procesate, cu valoarea adăugată mai mare, nu doar cu materii prime, Guvernul niciodată nu a avut bani. Mereu a avut alte priorități, iar dezinteresul pentru susținerea acestui sector economic, care ține și de securitatea națională, a crescut de la an la an. Ne întrebăm, de exemplu, cum ajung merele poloneze pe rafturile magazinelor de la noi la un preț de circa 1 leu/kg. Explicația este în sprijinul financiar pe care îl acordă guvernul polonez pentru stimularea exporturilor, în subvențiile mai mari pe care fermierii polonezi le primesc de la UE pentru că politicienii lor au știut să negocieze mai bine. 

 

Dragoș Frumosu, președintele FSIA

 

Restricțiile financiare țin la sertar înființarea

 

Deși înființarea unei astfel de agenții pentru promovarea produselor alimentare românești putea deveni un sprijin real pentru fermieri și industria alimentară autohtonă, Guvernul a decis că ea este o cheltuială care nu se justifică în actualele condiții bugetare. Explicația se regăsește în ordonanța austerității adoptată recent de Guvern, unde se invocă „obligaţia Guvernului de a conduce politica fiscal-bugetară în mod prudent pentru a gestiona resursele şi obligaţiile bugetare, precum şi riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziţiei fiscale pe termen mediu şi lung, precum şi predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menţinerii stabilităţii macroeconomice (…)”.

 

 

Ce fac alte țări. Unde suntem noi

 

-Olanda exportă anual produse agricole și alimentare în valoare de aproximativ 80 miliarde euro, deși dispune doar de un milion de hectare teren destinat agriculturii; 

 

-Italia exportă anual produse agricole și alimentare în valoare de circa 60 miliarde euro, deși dispune doar de 6,6 milioane de hectare de teren; 

 

-Polonia exportă anual produse agricole și alimentare în valoare de circa 27 miliarde de euro, dispunând de 17 milioane de hectare de teren. 

 

-Ungaria exportă anual produse agricole și alimentare în valoare de aproximativ 9 miliarde euro, deși dispune doar de 5,4 milioane de hectare de teren pentru agricultură.

 

-Anul trecut, executivul polonez a decis înființarea Grupului naţional pentru alimente, o entitate privată a cărei activitate se desfășoară pe şase segmente: producţia de seminţe, producţia de zahăr, producţia de cartofi, cereale şi morărit, procesare alimentară şi a produselor agricole.  Acest demers vizează întărirea politicii statului în agricultură, unde deja s-au creat mari companii cu capital autohton, creșterea securității alimentare a ţării şi sprijinirea fermierilor polonezi.

 

-România are circa 15 milioane de teren agricol, dar cultivă aproximativ 12 milioane, restul fiind lăsat pârloagă. Noi am exportat anul trecut produse alimentare de în jur de 3 miliarde de euro și am importat de peste 8 miliarde de euro.


››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: deficit comercial produse alimentare