Descoperire - Cetate dacica sub buda

18 Sep 2004 • 00:00

SPECIAL

Un prahovean a incercat sa-si faca WC in curte de cinci ori si de fiecare data a descoperit vestigii dacice. Omul a sesizat acum opt ani Muzeul de Arheologie din Ploiesti, dar nimeni n-a venit la el acasa. Trecutul, pierdut si ingropat in nestiinta si indolenta. Prezentul, in-cert si lipsit de mijloace materiale. Aceasta este povestea cetatii getice de la Tinosu, judetul Prahova. Ingropate in curtea unui localnic, vestigiile nu pot fi scoa-se la lumina pentru ca, conform specialistilor, nu reprezinta un obiectiv de "maxima importanta."

NINA MARCU

De fapt, conform datelor obtinute de specialisti, este vorba despre doua cetati despre cea mai veche, apartinand epocii bronzului, nu se stiu prea multe. Doar saparile au evidentiat-o sub cea getica, aflata pe un strat superior. Ruinele acestor cetati se gasesc in curtea unui prahovean, care, satul de indiferenta si vorbe goale, a hotarat sa demareze o actiune menita sa puna zidurile respective in valoare.

DOUA CETATI. "Proprietar de cetate dacica, doresc partener pentru agroturism la respectivul asezamant." De la acest anunt, inserat lapidar intr-un ziar de anunturi, a plecat intreg materialul de fata. "Ma numesc Mihai Olteanu, avea sa-mi spuna ceva mai incolo cel care daduse anuntul, si sunt cu adevarat proprietar de cetate dacica. Nu de ieri, de azi, ci de generatii intregi. Practic, familia sotiei a cumparat terenul de la cineva si si-a facut casa aici, in marginea satului Pisculesti. Pe deal, nederanjata de nimeni, se intinde cetatea. Stiu ca e o cetate, pentru ca s-au facut sapaturi prin anii â70 si s-au notat concluziile. De atunci n-a mai venit nimeni insa pentru a continua sapaturile. Eu, prin â96, am decis sa vand apartamentul din Ploiesti si sa ma mut definitiv cu familia aici. Am sapat, in acest sens, o groapa de WC in curte. Dar la 120 de centimetri am dat de niste dale de piatra. M-am mutat cu gropa, dar si in alt loc au stat lucrurile la fel. Practic, am facut cinci gropi de WC in curte, in locuri diferite, dar nu am putut avansa la nici una. Peste tot era piatra, un pavaj, ceva, nu stiu cu exactitate. Intrigat si stiind totodata ca pe deal e o cetate - chiar doua, daca dam crezare arheologului Radu Vulpe, cel care a facut sapaturile si a ajuns la concluzia ca stratul de dedesubtul cetatii dacice dateaza din epoca bronzului - am luat o bucata dintr-o astfel de dala, am infasurat-o in ziar si am dus-o la Muzeul de Istorie si Arheologie Ploiesti. Cei de aici s-au aratat impresionati de descoperire, mi-au luat piatra si ziarul si mi-au spus ca vin ei sa sape pe mai departe. Dar au trecut opt ani si nu s-a mai intamplat nimic. E pacat sa nu punem in valoare ce avem. Putini se pot lauda cu asa o cetate cum avem noi in Prahova. De fapt, aici, la Tinosu, sunt, cum am spus, doua cetati intr-una singura. Despre cea din epoca bronzului nu se pastreaza multe date, stim doar ca viata a existat si s-a suprapus aici. Adunand nuci toamna trecuta am dat peste un picior de pocal sau fructiera. Unul identic se gaseste la muzeu si in dreptul lui scrie ca apartine secolului I de dupa Hristos. Intr-o zi am pus araci de beton la via care se intinde pana la poalele dealului. Pe cei mai multi m-am caznit sa-i bat cu ciocanul. In cateva locuri, ei s-au dus singuri in pamant. S-au afundat, ca si cum era vorba de o groapa, de o incapere, de un tunel. La Tinosu e o fila de istorie necitita inca. Trebuie sa vrea cineva s-o scoata la suprafata".

ELECTRICITATEA SI TABARA. "Eu nu am curent electric, povesteste mai departe proprietarul de cetate dacica. Ca sa fiu racordat, mi s-au cerut de la Electrica 15.000 de euro. Nu-i am si traiesc ca pe timpul dacilor. Nu pot sa folosesc un televizor, nu pot sa cumpar copiilor un calculator, nu avem un frigider si o masina de spalat ca toti oamenii. Asa ca am corelat problema curentului electric cu cetatea si am gasit o solutie: doresc sa fac in zona agroturism. Ma gandesc sa organizam tot felul de actiuni, din care sa reiasa portul dacilor, religia lor, cultura, cata a fost ea, intr-un cuvant, cum se traia atunci. Facem o tabara pentru copiii talentati, care stiu sa picteze, sa sculpteze, sa scrie versuri. Alaturi, desfacute cat de cat, zidurile cetatii. Ei vor fi tentati sa stie ce e cu cetatea asta. Eu cred ca un astfel de proiect ar avea succes. Turistii ar fi si ei tentati de o vizita la cetate. Putem imbina utilul cu placutul, am putea amplasa cateva unitati cu racoritoare si cu mancaruri traditionale langa cetate. S-ar face si locuri de munca in felul acesta.

Eu, ca unul care am fost pasionat de istorie si de a sti lucruri de genul acesta, as putea fi un fel de administrator. Si as reusi poate sa bag curent electric, ca asta e problema mea cea mare. Am vorbit, pentru a pune toate acestea in practica, si cu un preot din Anglia. Dar as vrea sa realizam noi acest proiect, nu strainii. De aceea am dat anuntul care v-a atras atentia. Poate cineva e interesat sa faca treaba. Cetatea, cetatile, exista. Unchiul sotiei mele a calcat podeaua cetatii, cand s-au facut sapaturile din â70, cu piciorul lui. E un fapt".

Citește pe Antena3.ro

Blocaj la negocierile pentru Guvern. Surse: Nu s-au înțeles pe împărțirea ministerelor

AGROTURISM

"Ma gandesc sa organizam tot felul de actiuni, din care sa reiasa portul dacilor, religia lor, cultura, cata a fost ea, intr-un cuvant, cum se traia atunci. Facem o tabara pentru copiii talentati, care stiu sa picteze, sa sculpteze, sa scrie versuri. Alaturi, desfacute cat de cat, zidurile cetatii" - Mihai Olteanu, proprietarul pamantului unde e ingropata Cetatea Tinosu

FARA BANI

"Toate subsolurile, conform legii, apartin statului. Nimeni nu poate face sapaturi, iar daca face si decopera ceva, apartine statului. Nu se poate vorbi despre un proprietar de cetate dacica. Noi am face sapaturi, am scoate la iveala cetatea de la Tinosu, dar nu avem bani. Daca omul plateste..." - Lia Maria Dulgheru, directorul Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova

"Getii erau oameni ca noi"

Arheologii Alin Franculeasa si Eugen Pavelet au mers impreuna cu noi la cetate. "Este un sit arheologic, ne-au spus, care a avut sansa sa fie, chiar daca vi se pare partial, cercetat. Caci la 90% dintre cetati nu se fac sapaturi din lipsa de fonduri si personal. Cetatea de la Tinosu este al doilea vestigiu getic, dupa cel de la Piscu Crasani, care a facut obiectul unor cercetari. Primele sapaturi s-au facut in 1870 de catre Cezar Bolliac, au fost reluate in 1924 si apoi in 1976. Ele au evidentiat prezenta a doua straturi, practic doua lumi si doua timpuri diferite, cel de epoca a bronzului si cel getic. Getii erau cei care locuiau la sud de Carpati. Dacii erau cei din Transilvania. Cetatea Tinosu era locuita, avea, ca toate asezarile fortificate, un val de aparare la intrare, se afla, obligatoriu, pe malul unui rau. Era la inceputurile existentei si evolutiei sale. Planurile cetatii sunt traditionale, adaptate terenurilor. Existau, in toate privintele, influente elenistice, scite, romane, caci getii faceau comert cu vecinii lor. Mai faceau si expeditii pana dincolo de Dunare, de unde veneau cu tot felul de obiecte. Getii erau oameni ca noi, chiar Herodot, in insemnarile sale, apreciaza ca sunt viteji, drepti, razboinici, dar si betivi, doritori de placeri. Cetatea Tinosu a fost arsa si distrusa din temelii de imparatul Domitian, in anii â80, inainte de a se infrunta cu Decebal. Ar fi ideal sa se puna in valoare cetatea."

CERAMICA

La prima mana, sa zicem asa, fara sa fie nevoie de sapaturi temeinice, doar mergand pe zidurile cetatii, arheologii au scos la iveala cateva fragmente ceramice, datand din perioada getica. "Braul cu anveole, din care fac parte aceste bucati, ne-au spus ei, era folosit ca decor. Getii lucrau destul de putin piatra si lemnul. La ei totul era simplu. Cat despre muzica si poezia acelor timpuri avem putine date. Putem doar sa presupunem".

A STATULUI

"Toate subsolurile, conform legii, apartin statului. Nimeni nu poate face sapaturi, iar daca face si descopera ceva, apartine statului. Nu se poate vorbi despre un proprietar de cetate dacica. Noi am face sapaturi, am scoate la iveala cetatea de la Tinosu, dar nu avem bani. Daca omul plateste..." Asa ne-a spus, pentru inceput, Lia Maria Dulgheru, directorul Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova. Apoi a consultat niste documente, din care reiesea ca fortificatia de la Tinosu nu a fost trecuta ca apartinand monumentelor istorice de tip A. Adica cele mai importante. Deci, pana la aparitia celor de tip B, peste, cel putin, cativa ani, Mihai Olteanu ramane proprietar de cetate nescoasa inca la iveala.