x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Destine reciclate

0
Autor: Ionela Gavriliu 29 Sep 2010 - 00:00
Destine reciclate Karina Knapek/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Erau candidaţii perfecţi să ajungă asistaţi social. Crescuţi în orfelinate, părăsiţi de familii, ajunşi pe drumuri, aceşti oameni au fost toată viaţa împinşi la marginea societăţii, ca nişte resturi de care nu mai e nevoie şi care nu mai au nimic de dăruit. Mai multe proiecte de reinserţie socioprofesio­nală le-a dat şansa unei vieţi normale, cu un serviciu legal şi cu salariu din care-şi pot plăti chiria. Ce-au ofe­rit în schimb? Munca lor ajută me­diul înconjurător să respire.

O mână de oameni din România a ales să nu trăiască din ajutoare sociale sau din mila celor din jur. Au avut o viaţă grea, unii au crescut în centre de plasament, pe alţii familiile i-au pă­ră­sit. Sunt şi câţiva pe care lipsa ac­te­lor i-a împiedicat să lucreze legal. Cu ajutorul unor ONG-uri, au pri­mit a doua şansă. Îşi câştigă pâinea muncind în cadrul unor proiecte eco­lo­­gice ce-şi propun să facă lumea mai cu­rată. În fiecare zi de lucru, Alexandru ajunge printre oameni îmbrăcaţi în cămăşi albe, frumos călcate şi prin­tre doamne care miros a parfum fin. Îşi lasă cargo-bicicleta verde la in­tra­rea firmelor din zonele Floreasca, Do­ro­banţi şi Aviaţiei din Capita­lă şi intră după sacii cu hârtie to­ca­tă.

Face asta de un an şi s-a obişnuit deja cu privirile curioase din trafic, cu în­ju­răturile sau cu bunăvoinţa celor ca­re îl opresc şi-l întreabă ce e cu caş­ca­­rabeta verde. I-a trebuit o lună să în­­veţe toate se­cre­tele condusului unui ast­­fel de utilaj şi are sute de kilometri prin infernul din Bucureşti. "Oameni­lor le spun că treaba cu reciclatul hâr­tiei e ceva constructiv. Mulţi apreciază ce fac, alţii nu. E ca în trafic. Mulţi sunt nepăsători şi se gândesc doar cum să treacă ei, restul nu con­tea­­ză", explică Alexandru, intrând în sediul firmei de unde va ridica hârtia.

Alexandru n-a auzit de noţiuni bombastice ca "dezvoltare durabilă" şi nici nu crede în sloganuri umflate ca "salvarea planetei". N-are vise im­po­sibile, dar are enorm de mult bun-simţ. "Visez să-mi meargă bine şi să fiu sănătos", spune cu simplitate, cărând sacii din sediul unei bănci în cutia din spinarea bicicletei lui. Nu i se pare neimportant ce face, mai ales că din cele 7 milioane jumătate pe care le primeşte salariu de la fundaţie îşi poate hrăni cei cinci copii. I-a plim­bat şi pe ei cu cargo-bicicleta, că nu mai avea linişte de rugăminţile lor.

Alexandru a mai avut colegi în proiectul "Recicleta". Unii au plecat dispreţuitori după o vreme, dar acum regretă şi ar vrea înapoi. "În primul an de proiect am reuşit să strângem 19 tone de hârtie. Sunt 70 de firme cu care colaborăm, dar sperăm ca numărul lor să crească pentru a folosi şi celelalte două cargo-biciclete", explică Gabriela Ţicu de la asociaţia ViitorPlus. Hârtia adunată ajunge la un centru de reciclare, iar pentru fiecare 25 de kilograme de hârtie ridicată de la sediu firmele plătesc 5 lei. Pe duba lui Alexandru scrie că o tonă de hârtie reciclată înseamnă că 15 copaci au fost salvaţi. Calculând, Alexandru şi colegii săi au salvat aproape 300 de copaci.

"Ecologia înseamnă să fie curat." Aşa explică Georgiana, o fată care a crescut în centre şi apartamente sociale, felul în care ea îi ajută pe oameni să respecte natura. Cinci zile pe săptămână, tânăra ajunge pe Platforma Republica, unde a fost uzina, şi se pierde printre halele părăsite sau ocupate de alte firme, până ajunge la un fost depozit de uleiuri. Aici este locul ei de muncă de tran­zit. Munceşte de un an şi jumătate în atelierul de croitorie de unde au ieşit peste 6.000 de sacoşe de pânză ce se chinuiesc să înlocuiască poluantele sacoşe de plastic.

După viaţa pe care a dus-o până să vină la asociaţie, Georgiana s-a obişnuit destul de greu cu programul, cu regulile unui loc de muncă, cu ie­rarhiile. Acum îi place în atelierul cu trei maşini de cusut în care a învăţat meserie de la două "maestre" de la Apaca. Banii pe care-i câştigă cosând sacoşe din material textil natural o ajută să-şi plătească chiria. Şi mai pune şi deoparte, picături mici la visul de a avea o casă a ei. Când e emo­ţi­o­nată, Georgiana se leagănă ca un copil mare. Mai ales când trebuie să povestească cum i-a fost viaţa până să ajungă să aibă un loc al ei, un loc de muncă legal. "Am fost de mică la căminul de copii. Am stat în mai multe orfelinate şi apoi la apartament social. Cine m-a dus la casa de copii? Nu-mi ştiu povestea atât de bine", râde, cu ochi de câine bătut.




Dar la maşina de cusut îşi recapătă siguranţa de sine. Ia bucăţile croite, face bre­te­lele, apoi pune cap la cap părţile. Coa­se cu îndârjire şi precizie. În 10 mi­nu­te sacoşa e gata. Fata a ajuns la aşa performanţă, că în multe zile de­pă­şeş­te norma de 15 sacoşe de pânză mari. Cele mai multe dintre sacoşe sunt cum­pă­rate de firme care le fac cadou an­ga­jaţilor sau invitaţilor lor. Fiecărei sa­coşe, Georgiana îi pune o etichetă pe care scrie, cu litere minuscule, nu­mele ei. E mica operă de fiecare zi.

Ioana, prietena ei, e sfioasă la început şi doar te priveşte pe sub genele lungi când o întrebi ceva. Are 19 ani şi pe mulţi dintre ei şi i-a petrecut şi ea prin centre. Are familie, dar nu spune de ce a ajuns să se zbată sin­gură la Bucureşti. "Am crescut cu un văr la care ţineam mult. El a ajuns primul în Capitală şi m-a adus şi pe mine la centrul Pinocchio", spune fata. Din banii pe care-i câştigă a reuşit să închirieze cu prietenul ei o garsonieră şi să aibă un loc căruia să-i spună acasă. Tot în fostul depo­zit de uleiuri, Fundaţia "Ateliere fără Frontiere" ajută mai multe persoane aflate în dificultate să se reintegreze socio-profesional. 12 oameni sunt plătiţi pentru a dezmembra sau recon­di­ţi­o­na calculatoare.

Materialele rezultate din dez­mem­brare sunt reciclate, iar calculatoarele recon­di­ţionate sunt donate altor ONG-uri cu proiecte so­ciale. În fiecare zi, atelierul răsună de zgomotele ciocanelor şi şurubelni­ţe­lor cu care beneficiarii cotrobăie în­ăuntrul monitoarelor şi unităţilor, separând componentele şi sortân­du-le în afara depozitului, de unde vor pleca spre centre de reciclare.

Domnul Constantin are peste 50 de ani şi seamănă cu moş Crăciun cu barba albă şi salopeta roşie. A avut o viaţă grea. Întrebările despre ai lui apasă pe o rană pe care nu vrea să o deschidă.
Munca îi abate gândul de la suferinţe şi, când îl vezi cu câtă precizie dezbracă monitoarele de carcasa de plastic şi umblă printre piesele mici, nu-ţi mai vine să-l deranjezi. Spune doar că descompunerea calculatoarelor nu e meseria lui de bază, a fost mecanic de locomotivă. În fiecare zi de muncă trebuie să desfacă 24 de monitoare, sau 20 de unităţi centrale, sau 20 de imprimante. "Am avut puţin noroc. Viaţa mi-a dat o anumită experienţă şi cu firele, şi cu fiarele", spune el în timp ce învârteşte o şurubelniţă.

"Unii dintre cei din atelier au cali­ficări foarte bune. Alţii fac cursuri şi, după o anumită perioadă, îi recomandăm pentru interviuri de angajare. Majoritatea celor care ajung la noi au probleme privind locuinţa, documentele, probleme de sănătate, de dependenţă la anumite substanţe, probleme psihice. Mulţi nu sunt obiş­nuiţi să respecte reguli. Au fost şi ca­zuri în care s-au retras din program, li se părea că devin dependenţi de un loc", explică Cătălina Azamfirei de la "Ateliere fără Frontiere".

Anul aces­­ta, mâinile celor 12 oameni care-şi caută drumul în viaţă au dezmembrat 1.300 de calculatoare şi 1.600 de monitoare. Iar, până acum, au fost donate peste 800 de calculatoare, recondiţionate de oameni care au nevoie, la rândul lor, de o nouă şansă.
Citeşte mai multe despre:   special

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €

Cheltuieli exorbitante la STS pentru monitorizarea prezenței la vot. Alegerile din România o dau în fițe: stilouri inteligente de 33 milioane €
Galerie Foto În anul pandemiei generate de coronavirus, când Guvernul a decis să aplice doar o majorare de 14% a pensiilor, în loc de 40%, cât prevede legea, alagerile scot din vistieria statului peste 37 de milioane de euro. Se...

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj

Cum era Elena Udrea să fie „jefuită” de fosta sa parteneră de afaceri. Operațiunea „împrumutul”, pentru preluarea activelor Băi Boghiș, blocată definitiv de Curtea de Apel Cluj
Galerie Foto Operațiunea de preluare forțată a patrimoniului imobiliar al Stațiunii Băi Boghiș de către familia Veronica Stanca, fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea, prin intermendiul unor împrumuturi rostogolite și...

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană

GIP: Camelia Bogdan a primit viză în SUA, deși a colaborat cu un site de propagandă anti-americană
Galerie Foto Grupul de Investigații Politice (GIP) atrage atenția că fosta judecătoare Camelia Bogdan a primit vizită în Statele Unite ale Americii, în ciuda faptului că, în urmă cu doi ani, a colaborat cu un portal din...

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante

Cei cu fibrilaţie permanentă se tratează zilnic cu anticoagulante
Oamenii sunt tot mai preocupaţi de ritmul inimii lor, îşi iau pulsul singuri şi comentează amatoristic numărul de bătăi, se tot alarmează de extrasistole și se miră când unii cardiaci sunt lăsaţi în...

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator

Coincidență: Nicușor Dan și Camelia Bogdan au același sponsor-finanțator
Galerie Foto Candidatul susținut de PNL și de USR-PLUS la Primăria Capitalei, Nicușor Dan, a primit, pe persoană fizică, donații totale de peste o jumătate de milion de lei și 1.000 de euro, în perioada 2016-2019. În...

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune

Cei cu ficat gras trebuie să se trateze şi de diabet, și de hipertensiune
Galerie Foto Când unui om, la un control medical de rutină, i se descoperă ficatul gras, nu prea ia în serios acest diagnostic. Spune: „Cei mai mulţi au ficat gras, e cea mai uşoară boală de ficat”. Dar nu prea este...

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor

Răfuială la SIIJ între capii fostului Binom! Florian Coldea, audiat în dosarul lui “Portocală”. Ca martor
Galerie Foto Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, a dat explicații, timp de o oră, în fața procurorilor Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), în...

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI

Gruparea Kovesi vs gruparea Prună, după ce un dosar-cheie a fost golit de probe. Încăierare între procurorii DNA lăsați fără muniția de la SRI
Galerie Foto Marian Gherman, procurorul din cadrul Direcției Naționale Anticorupție care l-a trimis în judecată, în urmă cu trei ani, pe soțul Giorgianei Hosu, actuala șefă a DIICOT, a solicitat Secției de Procurori de la ...

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane

Fie COVID-ul cât de rău, clientela politică trebuie să trăiască și anul acesta. Guvernul a închis locurile de joacă, Boc bagă 1.000.000 € în tobogane
Galerie Foto Campania electorală pentru alegerile locale, deși nu pare să reprezinte deloc o provocare deosebită pentru actualul edil al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în intenția sa de a câștiga un nou mandat, scoate,...

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”

Scriitorul Dinu Săraru: ”Îmi place omul iute și ambițios și care calcă cu inima”
Galerie Foto Dinu Săraru, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori români în viață - dacă nu chiar cel mai mare - e ultimul țăran din Slătioara natală. Într-un interviu-eveniment acordat ziarului Jurnalul, autorul...

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei

Investiții de pandemie și de campanie electorală. “Grindă” reia practicile inițiate de fostul PDL. Pe ce se duc 143 de milioane de lei
Galerie Foto Compania Națională de Investiții, entitatea care derulează proiecte pentru Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice, pare să fi reluat, în perioada guvernării PNL, în plină pandemie generată de noul...

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie

Vertijurile, provocate de starea labirintului din urechea medie
Unii oameni sunt disperaţi de ameţelile bruşte ce îi agasează, totul se învârteşte în jurul lor sau ei se învârtesc precum un titirez. Medicina le numeşte şi vertijuri, iar cel grav este vertijul...

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE

Greu cu Fondurile Europene: șefă acuzată de incompatibilitate, consiliată de coafeză. Cine sunt femeile care vor gestiona miliardele de euro de la UE
Galerie Foto Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, este acuzat din interior că, încă de la preluarea portofoliului, a renunțat la mai mulți specialiști ai instituției, aducând în loc personaje controversate,...

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative

SPP cumpără de la Ioan Rus mașini și autoutilitare pentru misiuni operative
Compania controlată de fostul ministru de Interne, din timpul Guvernelor Năstase și Ponta, Ioan Rus a încheiat, recent, cu Serviciul de Protecție și Pază un accord-cadru prin care va livra instituției care se...

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ

Averea Cameliei Bogdan, cercetată de SIIJ
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) efectuează verificări cu privire la depozitul de 200.000 de euro apărut fără nicio justificare în declarațiile de avere ale fostei judecătoare...
Serviciul de email marketing furnizat de