Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Codul Boc îi va transforma pe lucrători în consumabile", afirmau sindicaliştii pe 17 martie, când moţiunea de cenzură depusă de PSD şi PNL a fost respinsă, neîntrunind numărul necesar de voturi în Parlament. Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru noul Cod al Muncii pe 8 martie, susţinând că este un proiect prin care guvernanţii îşi propun să flexibilizeze piaţa muncii şi să-i scape pe români de mentalitatea de dinainte de ’89, conform căreia locul de muncă trebuie să fie stabil şi garantat zeci de ani. Codul Muncii va intra în vigoare începând de luni, 2 mai, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, conform legii, după ce şi Curtea Constituţională a decis, pe 23 martie, cu majoritate de voturi, că noul Cod al Muncii este constituţional, respingând sesizarea de neconstituţionalitate înaintată de PSD şi PNL. Potrivit noului Cod al Muncii, perioada de probă pentru verificarea aptitudinilor salariatului se poate stabili, conform art. 31, la cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi la cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere. Pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă, contractul de muncă poate înceta exclusiv, printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa uneia din părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia. Se elimină şi interdicţia de a angaja mai mult de trei persoane pe perioadă de probă pentru acelaşi post, introducându-se prevederea că se pot face angajări succesive de probă ale mai multor persoane pentru acelaşi post pentru o perioadă de maximum 12 luni. O altă modificare introdusă prin Legea nr. 40/2011 priveşte concedierea colectivă.
"S-a menţinut pentru angajatul concediat prin concediere colectivă un drept de prioritate la reangajare pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, pentru o perioadă de 45 de zile. În această situaţie, angajatorul are obligaţia de a notifica foştii angajaţi dacă în perioada respectivă se reiau aceleaşi activităţi, angajatul trebuind să-şi manifeste consimţământul în termen de 5 zile cu privire la postul oferit. Practic, în timp ce în forma sa anterioară, Codul Muncii interzicea angajatorului care a dispus concedieri colective să facă încadrări pe acele posturi timp de 9 luni, în noua sa formă, Codul instituie pentru angajatul concediat în cadrul unei proceduri de concediere colectivă un drept de prioritate la angajare pentru o perioadă de doar 45 de zile", explică avocatul Ştefan Boboc, specialist în dreptul muncii, care arată că noua lege oferă angajaţilor foarte puţine posibilităţi de a se apăra de abuzurile angajatorilor. Pentru perioada de probă, noul Cod mai prevede ca salariatul să beneficieze de toate drepturile şi să aibă toate obligaţiile prevăzute în legislaţia muncii, în contractul colectiv de muncă aplicabil, în regulamentul intern, precum şi în contractul individual de muncă. Negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială. În acelaşi timp, noul Cod al Muncii încurajează munca temporară. Refuzul salariatului pentru prelungirea delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia. Proiectul Codului Muncii mai prevede ca angajaţii sancţionaţi disciplinar să poată fi reabilitaţi de drept într-un termen de 12 luni. Radierea sancţiunilor disciplinare se constată prin decizia angajatorului emisă în formă scrisă. Executivul şi-a menţinut decizia de a interzice încheierea de contracte colective de muncă pentru 2012 şi a actelor adiţionale cu termene care să depăşească data de 31 decembrie 2011. Actualele contracte îşi produc efectele doar până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate.
Doar în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile lucrătoare, angajatorul va avea posibilitatea reducerii programului de lucru de la cinci zile la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor. Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pe perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.
Salariaţii de noapte primesc un spor de 25% din salariu numai dacă lucrează astfel minimum trei ore. Aceştia beneficiază fie de program de lucru redus cu o oră faţă de durata normală a zilei de muncă, pentru zilele în care efectuează cel puţin trei ore de muncă de noapte, fără ca aceasta să ducă la scăderea salariului de bază, fie de un spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru. Angajatorii pot încheia succesiv maximum trei contracte de muncă pe durată determinată. Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult trei contracte individuale de muncă pe durată determinată, în termen de trei luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată, fără a avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.
Noul Cod al muncii aduce amenzi usturătoare aplicate angajatorilor, pentru munca fără contract. Angajatorii care primesc la muncă persoane fără încheierea unui contract individual de muncă vor fi amendaţi cu o sumă cuprinsă între 10.000-20.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 de lei. În cazul angajatorilor care primesc la muncă mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă se va considera că aceştia comit o infracţiune şi vor fi sancţionaţi cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală. Aceeaşi pedeapsă va fi aplicată şi pentru primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane. Dacă munca este de natură să îi pună în pericol persoanei respective viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea de la şase luni la trei ani. Răspunderea penală revine, după caz, directorului, directorului executiv, administratorului, reprezentantului legal al angajatorului, respectiv altei persoane împuternicite de către angajator, angajatorului-persoană fizică ori reprezentantului legal sau altei persoane împuternicite de către angajatorul-persoană fizică. Persoana care lucrează fără încheierea unui contract individual de muncă va fi de asemenea amendată, cu sume între 500 şi 1.000 de lei.
Toate confederaţiile sindicale au protestat săptămâni la rând faţă de noul Cod al Muncii, însă părerea lor nu a fost luată în seamă. "Angajatorul poate da afară având şi dreptul de a face evaluarea angajaţilor, iar noul Cod al Muncii vine în contradicţie cu libertatea de asociere, dorind să substituie sindicatelor această instituţie a reprezentanţilor salariaţilor", spune Bogdan Hossu, liderul CNS "Cartel Alfa". "Nu se poate spune că s-a înrăutăţit ceva în ultima variantă, ci că au ameliorat ceva, respectiv răspunderea patrimonială a salariatului, iar patronii nu mai fac puşcărie pentru cel puţin 3, ci pentru 5 angajaţi la negru. Pe de altă parte, nu ai cum să măsori dacă un angajator îşi va ţine posturile ocupate pe perioadă determinată sau nedeterminată. Nu mai există posibilitatea de control. Au dat liber total la agenţiile de muncă temporară. Acum nu mai este nici un fel de restricţie", spune Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). Sindicatele sunt foarte nemulţumite şi de faptul că noua legislaţie a muncii le reduce mult din atribuţii. "Ceea ce se doreşte în acest moment este reducerea la un nivel insignifiant a organizaţiilor sindicale, încercându-se înlocuirea lor cu reprezenanţii salariaţilor, cu toate că oricine ştie că în proporţie de 90%, chiar şi în companiile private, aceştia sunt oamenii patronului", a adăugat liderul BNS.
Sindicatelele şi unele patronate dezaprobă prevederile care le diminuează rolul în negocierea şi aplicarea contractelor colective de muncă.
Citește pe Antena3.ro
