x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drăguş - satul care a născut o bibliotecă

0
Autor: Cristina Diac Florin Mihai 24 Noi 2007 - 00:00
Drăguş  -  satul care a născut o bibliotecă


Cercetarea sociologică romănească işi are rădăcinile la Drăguş, un sat din Ţara Făgăraşului. Ne-am rătăcit printre drăguşeni intr-una din zilele acestei toamne, şi astfel am asistat la un moment unic in istoria satului romănesc. Vizionănd cele trei filme documentare despre aşezarea lor, făcute la interval de o generaţie, locuitorilor din Drăguş li se derulau in faţa ochilor fragmente din propria viaţă.



Cercetarea sociologică romănească işi are rădăcinile la Drăguş, un sat din Ţara Făgăraşului. Ne-am rătăcit printre drăguşeni intr-una din zilele acestei toamne şi astfel am asistat la un moment unic in istoria satului romănesc. Vizionănd cele trei filme documentare despre aşezarea lor, făcute la interval de o generaţie, locuitorilor din Drăguş li se derulau in faţa ochilor nu doar fragmente din propia viaţă, ci şi imprevizibila istorie a satului pe parcursul a şapte decenii.


Pe drumul naţional Braşov - Sibiu, intre oraşele Făgăraş şi Victoria, turistul curios sau romănul posesor de autoturism ar putea poposi căteva ceasuri in Drăguş. Numai vreo 250 de kilometri despart Bucureştiul de localitatea amintită, insă nici un mijloc de transport in comun nu mai trece prin Drăguş. Drumul de coşmar dintre Braşov şi Sibiu, aflat "in curs de reabilitare", te face să crezi c-ai parcurs pe puţin dublul distanţei adevărate.


"ACTOR" IN TREI FILME. Urma să asistăm la "Ziua Drăguşului". Multe localităţi din Romănia organizează astfel de evenimente, dar te poţi aştepta la puţine surprize: prezenţi sau in absenţă, "fiii satului" şi "cetăţenii de onoare" ai comunităţii sunt evocaţi in alese cuvinte, autorităţile inaugurează oarece, taie o panglică şi anunţă cu măndrie locală demnă de toată stima că incă un an se adaugă celor mulţi scurşi de la prima atestare documentară. N-a fost aşa la Drăguş, unde organizatorii au legat evenimentul de intălnirea cu participanţii la lucrările Şcolii Academice de Sociologie Rurală ce se desfăşurau in acele zile la Bran.


De "ziua" satului s-au vizionat cele trei filme documentare despre Drăguş, realizate la interval de 40 de ani unul de altul. Unii dintre drăguşeni s-au regăsit pe ecran, in calitate de protagonişti-subiecţi ai cercetărilor sociologice, in toate cele trei pelicule, cei mai mulţi insă le-au apucat doar pe ultimele două. Amestecaţi discret printre spectatori, le puteam observa reacţiile cănd, in curgerea filmelor, pe ecran apăreau personaje din sală, copii sau adolescenţi in urmă cu 40 de ani. Din documentare am văzut nu doar urmele lăsate de timp pe chipul oamenilor alături de care s-a intămplat să petrecem o după-amiază, ci şi transformările succesive ale satului Drăguş in mai puţin de un veac. Pornind de la acest caz de excepţie, al unui sat romănesc care-şi cunoaşte trecutul nu doar din cărţi, ci şi din mult mai expresivele imagini, se naşte oarecum firesc intrebarea "De unde venim şi, mai ales, incotro ne-ndreptăm, romănii cu rădăcini in satul tradiţional?"


CEL MAI STUDIAT SAT. Comunitatea ascunde o unică aventură incepută in vara lui 1929, cănd la Drăguş s-a desfăşurat cea mai mare campanie monografică a Şcolii Sociologice de la Bucureşti, intemeiată de Dimitrie Gusti. Fondatorul şcolii romăneşti de sociologie a deplasat atunci o echipă impresionantă, formată din peste 80 de specialişti, care au rămas in sat două luni. Campania de la Drăguş e insemnată nu numai in istoria monografiilor rurale romăneşti, ci şi in cea mondială, ca o "experienţă de laborator" cu prilejul căreia s-au elaborat tehnici de cercetare deosebite.


Printre altele, echipa condusă de profesorul Gusti a ajuns la concluzia că la inceputul secolului XX sătenii de-aici trăiau in limitele unei economii naturale foarte accentuate. Deşi marea problemă a satului consta in lipsa terenurilor agricole, era de-a dreptul o ruşine ca cineva să nu aibă in gospodăria lui tot ce trebuie vieţii. Motiv pentru care, o lungă perioadă, drăguşenii au fost nevoiţi să treacă peste Olt şi să lucreze "la sas" (in comunităţile săseşti adică). Unii au emigrat in "regat", iar in preajma primului război mondial, mulţi au plecat in America. Cu banii căştigaţi acolo şi-au construit in satul natal case imitănd modelul săsesc din aşezările vecine. De pe urma trecerii pe la Drăguş a echipei lui Gusti au rezultat 12 cărţi referitoare la viaţa socială a satului. Localitatea deţine astfel recordul de a fi cel mai studiat sat din Romănia tuturor timpurilor.


Tot atunci s-au realizat aici fotografii, dar şi primul film documentar sociologic din lume, intitulat "Drăguş - viaţa unui sat romănesc", graţie căruia satul tradiţional a rămas imortalizat pe peliculă. Filmările s-au realizat cu aparatură rudimentară, imprumutată de la Oficiul cinematografic al armatei. Pelicula a fost prezentată ulterior in ţară, dar şi la Paris. Astfel, Drăguşul devenea cunoscut ca sat reprezentativ al Romăniei.


IN ZORI MUNCITORI, SEARA ŢÃ...RANI. După ce-au dispărut formele rurale tradiţionale, măturate de tăvălugul schimbărilor după model sovietic, in 1970 a fost realizat un al doilea film documentar, care surprindea destinele celor filmaţi in 1929 şi "viaţa nouă" a localităţii. Intr-adevăr, se schimbaseră multe. "Principala sursă de venit atunci, işi aminteşte Vasile Pop, primarul localităţii, a fost salariul. Drăguşul se pomeneşte intre două oraşe - vechiul Făgăraş şi nou-construitul Victoria, oraşul fără biserici, fondat ca o «cetate a chimiei». Majoritatea drăguşenilor lucrau acolo. In fiecare dimineaţă, din Drăguş plecau cinci autobuze, trei la Făgăraş şi două la Victoria." "Această realitate a dus la apariţia a ceea ce numim «fenomenul dublului statut» - drăguşenii fiind dimineaţa muncitori şi seara ţărani", explică sociologul Codrina Şandru, originară din Drăguş.


AL TREILEA FILM. După alţi 40 de ani, in iarna lui 2006 o echipă de filmare a televiziunii publice a revenit la Drăguş şi a rezultat un al treilea film documentar, cu titlul "40*2", semnat de regizorul Titus Munteanu. Nu l-am putut urmări integral, din cauza unor amănunte tehnice. Drăguşenii cu care am stat de vorbă n-au fost prea elogioşi la adresa lui, considerănd că arată mai mult răul decăt binele din viaţa lor.


Satul, care e personaj şi temă in 12 cărţi de sociologie, trăieşte astăzi dramele "tranziţiei". Ce va mai pierde din tradiţii şi ce va achiziţiona din inovaţii? Va supravieţui in viitor pe harta Romăniei? Va deveni un "azil in aer liber" pentru drăguşenii reveniţi la pensie din străinătate? La astfel de intrebări doar timpul oferă răspunsuri. Şi, eventual, un al patrulea film, făcut peste incă 40 de ani!


Telefonia mobilă şi portul de Drăguş

Ca nicăieri in altă parte, fiecare locuitor, de la cel mai mic la cel mai vărstic, deţine incă cel puţin un costum popular, pe care il imbracă obligatoriu in zilele de sărbătoare.
"Nu există nimeni in Drăguş să nu aibă costum popular", ne confirmă domnul Ioan Sofonea, directorul Şcolii Generale cu clasele I-VIII din localitate. Copiii şi adolescenţii din Drăguş trăiesc şi ei la graniţa dintre tradiţie şi tehnologia modernă: imbrăcaţi in costum tradiţional de Drăguş, se fotografiază unii pe alţii cu telefoane mobile de ultimă generaţie. In 2006, pentru prima dată de cănd există, in sat nu erau decăt trei prichindei, număr insuficient pentru a forma o clasă I primară. Restul sunt plecaţi impreună cu părinţii lor in Spania sau Italia.
Primăria eliberează aproximativ 60 de certificate de deces pe an, şi numai cinci-şase de naştere.


Citeşte mai multe despre:   special,   drăguş,   satului,   dr

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României

Depunerea coroanelor de flori, subiect de dezbatere legislativă în Parlamentul României
Galerie Foto Toți parlamentarii AUR, inclusiv cei plecați din partid, cer modificarea legislației privind participarea la ceremoniile oficiale și introducerea pe lista celor care pot depune coroane de flori în timpul acestor...

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă

Referendum pentru demiterea lui Nicușor Dan, primarul care, în opt luni, a reușit doar să se tundă
Galerie Foto Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, ar putea fi subiect al unui referendum pentru demiterea sa, după ce Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal) a anunțat că a inițiat procedurile pentru a demara această...

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica

Povestea imobiliară de la Cimitirul Eternitatea, soldată cu descinderea DNA și a „mascaților” la primăria lui Mihai Chirica
Galerie Foto Direcția Națională Anticorupție și-a trimis, tocmai de la București, procurorii, dar și luptători ai Brigăzii Speciale de Intervenții a Jandarmeriei, pentru a „călca”, ieri, biroul primarului PNL de...

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare

PSD și PNL se bat în proiecte de lege pentru depolitizarea consiliilor de administrație, în plină ofensivă de politizare
Galerie Foto În toiul campaniei coaliției de guvernământ de împărțire a sinecurilor prin consiliile de administrație ale companiilor cu capital de stat pentru oamenii de partid, mai mulți parlamentari PSD au pregătit un...

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are

Un caz rar în lumea civilizată: România nu știe ce populație are
Câți locuitori are România? Răspunsul pare simplu, dar nu este chiar așa! Recensământul populației dă o cifră, Institutul Național de Statistică, altă cifră, Ministerul de Interne are altceva în evidențe,...

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu

PSD a vrut să transforme sponsorizarea dintr-un act benevol într-unul obligatoriu
Galerie Foto Sponsorizarea este considerată un act de responsabilitate socială, iar ea este definită de lege ca fiind actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor...

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj

Angajații din industria de apărare, în stradă, cei din sectorul energetic, în șomaj
Deși de mai bine de un an de zile guvernanții promit că vor găsi soluții pentru rezolvarea problemelor din industria de apărare, acest lucru încă nu s-a întâmplat, generând o situație din ce în ce mai...

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 

Studiu: Vindecații de COVID nu au nevoie de vaccin 
Persoanele care au trecut deja prin infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu obțin beneficii suplimentare în urma vaccinării anti-COVID, în timp ce persoanele care nu au avut boala beneficiază maxim de vaccinare, arată...

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București

Recomandările de mediu ale Consiliului Europei, ignorate la București
Galerie Foto Poluarea din România a ajuns din nou în presa occidentală, după ce jurnaliștii de la publicația franceză Libération au realizat un reportaj despre poluarea cauzată de fabricile de ciment. La Fieni, în județul...

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad

Obsesiile binomului SRI-DNA, readuse în actualitate. Cum speculează Stelian Ion raportul MCV și atentatul de la Arad
Galerie Foto Raportul MCV, prin care Comisia Europeană a anunțat că nu ridică mecanismul de monitorizare pe Justiție, în ceea ce privește România, precum și atentatul de la Arad, în urma căruia și-a pierdut viața...

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații

Cluj-Napoca, dotată cu indicatoare rutiere de o companie amendată, anul trecut, pentru trucarea unor licitații
Galerie Foto Autoritățile locale din Cluj-Napoca au cumpărat, la începutul acestei luni, peste 5.000 de indicatoare rutiere, la bucată, la care se adaugă o suprafață totală de 1.750 de metri pătrați de asemenea produse,...

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public

Comunitatea LGBT dă si ea o gaură la bugetul public
Un incident de la o manifestare LGBT din 2013 a devenit obiectul unei plângeri împotriva statului român la CEDO, încheiată cu satisfacerea parțială a reclamanților. Aproape 60.000 de euro plătiți din bugetul pu...

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime

Oamenii speriați de urs cred că autoritățile așteaptă să fie victime
Locuitorii din nordul județului Dâmbovița sunt terorizați de prezența unui urs care le intră în gospodării. Deși mai mulți au semnalat prezența animalului, autoritățile se limitează la a da doar...

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului

Înmormântarea omului de afaceri din Arad ar putea fi cheia rezolvării cazului
Galerie Foto Unul dintre cei mai buni criminaliști din România, colonelul în rezervă Andrei Banu, explică ce eroare se face în cazul anchetei de la Arad. Andrei Banu a condus Serviciul Investigații Criminale din cadrul IPJ Pra...

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani

Cascada Bigăr ar putea „crește” la loc în 100 de ani
Considerată unul dintre cele mai frumoase obiective turistice din țară, cascada Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița, s-a prăbușit, luni seară, generând un imens scandal. Inițial, Romsilva a...
Serviciul de email marketing furnizat de