x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Elisaveta Săvoiu – povestea unei Vitoria Lipan din Muscel

0
03 Apr 2014 - 21:48
Elisaveta Săvoiu – povestea unei Vitoria Lipan din Muscel Elisaveta Isbăşescu din Albeşti de Muscel, înainte de căsătoria cu Ion Săvoiu, îmbrăcată în costum naţional muscelean (Câmpulung, 1905)


 IA – UN BRAND DE ŢARĂ pentru România, o campanie JURNALUL susţinută de MIŞCAREA DE REZISTENŢĂ
Zorii abia născutului veac douăzeci îl găseau pe moşneanul Ion Săvoiu din Mălinul Muscelului, alături de mama sa Oprina, în casa pe care o zidise tatăl, Pătru, cel plecat la călugărie tocmai la Stânişoara, dinsus de Cozia. Oprina îl tot îmboldea să se rostuiască în ale vieţii, dar Ion era acum mai cumpănit. Se vede că a ascultat îndemnul de acasă, dar şi de glasul inimii, căci de la o vreme şi-a îndesit drumurile către satul vecin, la Albeşti de Muscel, unde o cunoscuse pe Elisaveta Isbăşescu, o tânără de aproape 20 de ani, al şaptelea copil al lui Nicolae Isbăşescu, hangiu în comună şi, la nevoie, chiar învăţător. Chipul senin de fată abia ieşită din adolescenţă, cât şi energia şi pofta de viaţă ale albeştencei l-au hotărât repede pe Ion. A cerut-o de nevastă pe Elisaveta şi, după cununie, a adus-o alături de el, în casa de la Mălin. Vitalitatea Elisavetei a trecut şi asupra copiilor ei, Victoria, Benone şi Nicolae, care, unul după altul, după ce merseseră de-a buşilea pe treptele mari de piatră ale casei părinteşti, începuseră a se înălţa în bătătură. Alături de casă, şuierând subţire, bradul sădit de Ion în 1913, care, cu timpul, va deveni un simbol al locului pentru toţi din neam, începea a-şi forma coroana...

Ion Săvoiu trecuse de 30 de ani şi era acum un bărbat împlinit: avea nevastă frumoasă, puternică şi devotată, copii, casă, pământ, vite, livadă. Treburile gospodăriei îi mergeau bine. Într-una dintre zile i-a venit veste de prin vecini că tunul a început să bată prin ţări străine. Deşi nimic nu tulbura încă liniştea Mălinului, ţara era în fierbere, iar ştirile au devenit din ce în ce mai alarmante. N-a trecut mult şi Ion a fost chemat la oaste. S-a despărţit cu greu de ai săi, lăsând vorbă cu privire la tot ce era de făcut în lipsa lui şi având în gând întoarcerea apropiată. Ca amintire, a luat cu el de acasă un brâu roşu şi o psaltire scrisă de mână.

Războiul începuse în vara lui 1916. Încorporat în Regimentul 70 Infanterie, Ion a simţit în scurt timp mirosul prafului de puşcă. Luptele l-au purtat prin locuri înde¬părate. În clipele de acalmie, lăsa arma şi citea din psaltirea scrisă de mână. Într-un astfel de moment, soldatul, cu gândul acasă, la cei pără¬siţi fără voie, a scris pe o carte poştală militară un ultim mesaj către familie: “Iubiţii mei, aflaţi că am primit două scrisori şi m-am bucurat mult. De mine aflaţi că sunt bine. Mi-aţi scris de fân: claia cea mare să nu o daţi la nimeni, a veche să o daţi cu 110 lei, a nouă cu 130 lei. Din preţul acesta să nu lăsaţi mai mult ca 5 lei. Vă rog scrieţi cât de des: ce mai faceţi şi cum merg treburile casei, copiii, vitele şi ce aţi făcut cu prunele”. Aceste rânduri, singurele păstrate de la el, vor căpăta peste ani valoarea unui testament.

În toamna anului 1916 Regimentul 70 Infanterie, cel în care lupta Ion Săvoiu, a fost mutat din Dobrogea în zona Ploieştiului. De aici, prin ordinul generalului Averescu, a în¬ceput deplasarea urgentă, pe calea ferată, până la Câmpulung-Muscel. În zonă, dinspre Transilvania, nemţii presau cu tehnică superioară de atac şi frontul de pe linia munţilor Carpaţi era pe punctul de a fi spart. Situaţia devenea din ce în ce mai dificilă. În dimineaţa zilei de 3 octombrie 1916, pe un frig cu totul neobişnuit, cele două batalioane ale Regimentului 70 Infanterie soseau în gara Câmpulung. După un epuizant marş forţat, primul batalion a ajuns în timpul nopţii în munţi, pe linia frontului, şi a doua zi a intrat în luptă directă cu inamicul. Cel de-al doilea batalion va proceda identic 24 de ore mai târziu. După înfruntări grele, muscelenii din Regimentul 70 Infanterie redresaseră situaţia, dar, în contextul general al operaţiunilor, aceasta n-a fost de mare folos. Deoarece frontul de pe Jiu căzuse şi riscau să fie izolaţi de restul armatei, s-a primit ordin de retragere pe drumul ce duce de la Câmpulung Muscel spre Târgovişte.

În retragere, cu nemţii pe urme, în satul Malu cu Flori, pe cursul Dâmboviţei, Ion Săvoiu şi alţi camarazi de arme au tras la casa învăţă¬torului Diaconescu să mănânce şi să se mai încălzească. Erau la masă când o femeie a dat cu disperare uşa de perete şi le-a strigat că nemţii sunt în curte. Toţi au pus mâna pe arme şi au dat să iasă. Trupe germane împânziseră locul şi i-au somat scurt să se predea. Câţiva au ridicat mâinile. Ion n-a ascultat somaţia. Nu se putea preda. A luat-o la fugă, încerând să dea colţul după casă, să iasă din bătaia puştilor şi să scape în vreun fel. Instantaneu gloanţele au început să-i şuiere pe la urechi. Un glonţ  l-a lovit drept în spate, pe când se pregătea să sară un zăplaz şi i-a făcut o gaură cât pumnul. Ion a şovăit o clipă, a mai apucat să-şi agaţe arma de un zid şi s-a prăbuşit, strângând pământul. A murit acolo, lângă casa învăţătorului Diaconescu.

Acasă, la Mălin, Elisaveta Săvoiu începuse să se îngrijoreze. Nu primise de prea multă vreme niciun fel de veste de la Ion, cel plecat în război. Ştia că în munţii Muscelului se dăduseră lupte grele şi gândul că lui Ion i s-ar fi putut întâmpla ceva nu îi dădea pace. De la autorităţi n-a reuşit să afle nimic, în ciuda tuturor încercărilor. Atunci Elisaveta n-a mai putut răbda şi s-a hotărât să curme incertitudinea. A luat-o de una singură, din sat în sat, pe apa Dâmboviţei, pe urmele Regimentului 70 Infanterie care se retrăsese pe drumul Târgoviştei. După mai multe zile de căutări începuse să-şi piardă speranţa că va mai descoperi ceva. Mulţi dintre cei căzuţi erau neindentificaţi şi fuseseră îngropaţi pe locul unde îi prinsese frigul morţii. În satul Malu cu Flori a aflat însă de la localnici că într-o groapă comună şapte soldaţi români, împuşcaţi de nemţi, îşi duc somnul de veci în grădina învăţătorului Diaconescu. Nu ştia nimeni să-i spună cine sunt, dar cineva (poate chiar învăţătorul) i-a adus din casă două obiecte rămase de la unul dintre cei împuşcaţi: un brâu roşu şi o psaltire. Văzându-le, Elisaveta a urlat de disperare şi a început să jelească. Brâul cel roşu şi psaltirea scrisă de mână erau ale lui Ion...
Fragment din volumul “Săvoiu – cronica unei familii din Muscel” de Adrian Săvoiu, Editura Ars Docendi, Bucureşti, 2011


Poveştile IEI
Astăzi am publicat teribila istorie trimisă de domnul profesor Adrian Săvoiu, din Bucureşti. Poveştile IEI sunt şi despre curaj, dragoste, demnitate, dăruire. Aşteptăm să ne scrieţi.
Orice femeie din lume care îmbracă o ie se poate transforma într-o zână. Orice româncă este născută zână, pentru că aici s-a cusut pe cămaşă povestea lumii. La 24 iunie se va sărbători Ziua Universală a Iei. A cămăşii tradiţionale româneşti, simbolul româncelor, al românilor de pretutindeni. Un fel de al doilea drapel al ţării. Anul trecut, la 24 iunie, în toată lumea, românii s-au recunoscut după Ie.
Jurnalul Naţional susţine IA ca pe simbol al tuturor românilor, un brand de ţară născut din creativitatea din toate timpurile a oamenilor de pe aceste meleaguri. La 24 iunie 2014 ne vom îmbrăca din nou în Ie şi vom putea spune cu mândrie “Noi suntem români!”.
Participă şi tu, trimite-ţi povestea pe iabranddetara@gmail.com şi aceasta va fi publicată în paginile Jurnalului Naţional, pe www.jurnalul.ro şi pe pagina de facebook La Blouse Roumaine. Îmbracă o Ie pe 24 iunie! IA şi dă mai departe!
O campanie Jurnalul Naţional şi La Blouse Roumaine, susţinută de Mişcarea de Rezistenţă.

Citeşte mai multe despre:   ia - brand de tara pentru Romania

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”

Yolanda Crețescu: „Pandemia SARS-CoV-2 a atras după sine și o pandemie emoțională”
A trecut un an de când virusul necunoscut descoperit în Wuhan alerta specialiștii din lumea întreagă și 10 luni de când izolarea și restricțiile pandemiei de COVID ne-au dat tuturor viețile peste cap. ...

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei

Frenezia cheltuielilor a pornit din wc-uri și a ajuns până la restaurare de palat. Pe ce au spart banii primii 3 oameni din stat, în anul 1 al molimei
Galerie Foto Primele trei instituții ca importanță din statul român s-au dat, la propriu, în stambă, anul trecut, în plină pandemie, cu achizițiile publice făcute. Administrația Prezidențială, Senatul și Camera...

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica

VIDEO Alcool, vaccin, sex. Orașul Fierbinți, aruncat în lupta cu virusul și frica
Galerie Foto Vaccinarea anti-Covid în mijlocul Bărăganului e o poveste cu intrigă şi suspans. De la Balamuci-Sitaru până la Dridu-Moldoveni, accentul se pune grav pe partea inghinală a istorisirii: bătrânii merg la...

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!

Termoficarea Bucureștiului pierde echivalentul a 7 lacuri Herăstrău. Lacuri de apă caldă!
Galerie Foto O conductă magistrală nereparată de la începutul secolului s-a spart weekendul trecut, lăsând în frig 400 de blocuri. Prin proporții, a fost o avarie istorică, însă dezastrul în care se află sistemul de...

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)

Atenție! Vom arunca gaz lacrimogen care conține (...) și cauzează efecte precum (...)
Galerie Foto Comisia pentru Sănătate Publică a Senatului trebuie să avizeze un proiect de lege inițiat, la sfârșitul anului trecut, de mai mulți deputați liberali, care să oblige forțele de jandarmi ca, la somația...

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene

“Sugativa” contractelor din nordul Moldovei, trimisă în judecată pentru falsuri legate de fondurile europene
Galerie Foto Una dintre firmele abonate, pe vremea guvernării PDL, la contractele cu statul, în special cu instituțiile din subordinea vechiului Minister al Dezvoltării Regionale și Turismului, din mandatul Elenei Udrea...

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  

Dezvăluiri din epicentrul puterii comuniste românești  
Galerie Foto Dumitru Popescu, supranumit "Dumnezeu", considerat într-o vreme cel mai apropiat colaborator al dictatorului, dezvăluie din interior o lume în care cetăţeanul de rând nu putea ajunge: universul liderilor...

Procurorul general, „complice” cu Tăriceanu. Semnătura Gabrielei Scutea - pe documentul care ar fi generat mita de 800.000 de dolari

Procurorul general, „complice” cu Tăriceanu. Semnătura Gabrielei Scutea - pe documentul care ar fi generat mita de 800.000 de dolari
Galerie Foto După un an și jumătate de la respingerea de către Senatul României a punerii sub acuzare a fostului premier liberal Călin Popescu Tăriceanu în dosarul “Microsoft”, procurorii DNA revin cu o nouă...

„Neuronii nu pot trăi fără a fi irigaţi de sânge decât 3-4 minute”

„Neuronii nu pot trăi fără a fi irigaţi de sânge decât 3-4 minute”
Galerie Foto Chirurgia pe vasele de sânge este de o importanţă deosebită, pentru că ea salvează picioare de la amputare, domoleşte varicele, restabileşte circulaţia sângelui spre creier. Ne povestește despre aceste...

PNL își bate joc: omul lui „Tablă”, făcut șef la Mediu

PNL își bate joc: omul lui „Tablă”, făcut șef la Mediu
Galerie Foto Omul de casă al ministrului „Tablă” a administrat, până în luna mai a anului 2020, una dintre companiile lui Costel Alexe, înființate pe domeniul de la Sculeni, județul Iași, unde, în cursul lunii aprilie...

De azi, ești suspect că speli bani și că finanțezi teroriști. Băncile toarnă tot

De azi, ești suspect că speli bani și că finanțezi teroriști. Băncile toarnă tot
Galerie Foto O simplă știre, apărută, la finalul săptămânii trecute, arată că intră, de astăzi, în vigoare prevederile unei ordonanțe de urgență prin care toate unitățile bancare sau de credit sunt obligate să...
Serviciul de email marketing furnizat de