x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eminescu, poetul fără de care Iaşiul n-ar fi existat

0
Autor: Cristinel C. Popa 13 Ian 2011 - 19:05
Eminescu, poetul fără de care Iaşiul n-ar fi existat Cristinel C. Popa/Jurnalul Naţional Bojdeuca, locul unde i-a mărturisit Eminescu pentru întâia oară lui Creangă că e îndrăgostit de Veronica
Vezi galeria foto


Luceafărul poeziei româneşti a înnobilat cu prezenţa sa oraşul celor şapte coline. Parafrazând o cunoscută poezie a lui Marin Sorescu dedicată poetului, am putea spune: capitala culturii nu ar fi existat, cea care este astăzi, dacă Eminescu nu i-ar fi cântat în umbra Copoului bucuriile şi necazurile. Oraşul Teiului şi al Junimii nu ar fi fost cel de acum dacă la o margine de oraş nu ar străluci încă în soarele poeziei o "Bojdeucă de casă". Pe dealul Şorogarilor, văzut de poet şi de Creangă în dimineţile prieteniei lor, în apele ca nişte copaci curgători, luna-şi face şi astăzi cuibar rotit. E locul unde Doina a cântat şi cântă cu lacrimi de inimă. E locul unde Eminescu şi-a demonstrat pe deplin măsura geniului său. 

Iaşiul este oraşul de glorie şi sa­crificii al lui Eminescu, cum însuşi poetul scria. Atras de frumuseţea Veronicăi, întors de la studiile de la Viena, Eminescu se stabileşte la Iaşi în 1874. În oraşul Junimii, cu membri ca Vasile Pogor, Iacob Negruzzi sau P.P. Carp, devine director la Biblioteca Centrală Universitară, în locul unde astăzi este Universitatea de Medicină şi Farmacie şi unde există o placă comemorativă care atestă acest lucru (foto). Apoi, înlocuit de la direcţiunea bibliotecii, Mihai Eminescu a căpătat un post de profesor de germană la "Institutele Unite" de la Iaşi.

Eminescu, de fapt, cunoştea Iaşii încă din vara anului 1869, când hălăduise prin Moldova cu trupa de teatru a lui Mihail Pascaly. A mai fost în 1871, după încheierea serbărilor Putnei, când a venit cu alţi colegi să mulţumească ieşenilor pentru ajutorul acordat prin trimiterea de delegaţi la sărbătoare. Îi ştia încă de pe atunci pe aproape toţi junimiştii, dar mai ales pe Iacob Negruzzi, căruia-i expediase prima poezie, "Venere şi Madonă", publicată, de altfel, la 15 aprilie 1870, în revista Convorbiri literare, şi cu care s-a întâlnit şi la Viena în anii studenţiei.

Eminescu a fost revizor şcolar la Iaşi între 1 iulie 1875 şi 4 iunie 1876. A locuit în octombrie 1875, prin intervenţia ministrului Titu Maiorescu, în două odăi lângă locuinţa directorului Şcolii primare Trei Ierarhi.

Pe atunci "se ţinea drept, cu capul ridicat şi părul lung, dat înapoi, dar având aerul unui prinţ însoţit de suita sa". Mai târziu, când Eminescu a ajuns bolnav la Iaşi, au avut grijă prietenii de el. Îl plimbau prin Copou, iar profesorul Humpel, de la Conservator, cumnatul lui Titu Maiorescu, îl supraveghea. Foamea şi-o potolea uneori la locantă dacă nu era "trimes" un băieţaş să-i fie cumpărate plăcinte cu carne şi brânză, care-i plăceau tare mult. Seara se plimba pe Strada Baston, care a intrat în folclorul eminescian peste ani ca fiind locul despărţirii poetului de Veronica Micle. La un moment dat, în cariera didactică a cerut să predea istoria, dar, nefiind posturi, a trebuit să se mulţumească cu geografia şi statistica, pentru care se căznea să întocmească planuri grele de lecţii, ce necesitau muncă deosebită.

La cârciumi, însoţit de Creangă, când se ameţea un pic, pentru că nu bea mult, se ştie, Eminescu se apuca şi cânta pe versurile sale melodia "Ce te legeni, codrule", având o voce de tenor secund, care vibra de emoţie. Ca bibliotecar al Universităţii nu câştiga mai mult de 200 de lei, iar cel mai ieftin bilet la teatru costa 4 lei. Acolo, la teatru, o zărea pe Veronica Micle însoţită de soţul ei, Ştefan Micle, şi tot acolo îşi găsea alinarea şi după ce devenise bolnav. Po­menind de arborele ce-i face cinste, Eminescu scrie poezia "Dorinţa". Pe fila unui manuscris a notat: "Ziua de 4/16 fevr. 1876 a fost cea mai fericită a vieţii mele. Eu am ţinut-o pe Veroni­ca în braţe, strângând-o la piept, şi am sărutat-o. Ea-mi dărui flori albastre pe care le voi ţine în toată viaţa mea".

Cârciuma Trei Sarmale din Iaşi, unde poetul nepereche l-a întâlnit pe Creangă, nu mai funcţionează astăzi, iar Plopii fără soţ din apropiere s-au tot împuţinat, doborâţi de vijeliile vremii. Există însă restaurantul Bolta Rece, acolo unde trăgeau cei doi prieteni în dese rânduri, acolo unde şi membrii Junimii achiesau după câte vreo şedinţă mai importantă. Eminescu a lucrat se ştie la revista Timpul, Familia, Convorbiri literare, Curierul de Iassy.

Poetul se întâlnea în dese rânduri cu Veronica în Gră­dina Copou. Teiul, care sub ră­mu­relele sale adăpostea iubirea celor doi poeţi, încă străjuie parcul. "Teiule bătrân şi sfânt/ Ai adus iar pe pământ/ Pace, linişte, iubire/ Peste suflete şi fire", sună versurile Veronicăi.

Gara prin care a trecut visător în septembrie 1871 nu s-a mutat din loc. Tot aici a poposit fericit în septembrie 1872 sau emoţionat şi plin de speranţe în 1874, când se întorcea în oraşul Veronicăi şi al Junimii.

Tot de la Iaşi a pornit în 1875 spre Cernăuţi, chiar când se împlinea centenarul răpirii Bucovinei. Pe aici a trecut şi când a revenit de mai multe ori în 1878, 1879 sau pentru doi ani în 1883. Dar să vedem cum era calea lui Eminescu. De la Gară, drumul ducea şerpuit către Râpa Galbenă şi Strada Lăpuşneanu, unde a locuit temporar şi unde se plimba în dese rânduri. Mai sus, înspre Copou, e Casa Pogor, clădirea Junimii. Nu departe e Sărăria ce se învecinează cu Ţicăul Bojdeucii lui Creangă. Aici i-a mărturisit Eminescu pentru întâia oară lui Creangă că e îndrăgostit de Veronica. Creangă şi Tinca Vartic ar fi putut să le înlesnească chiar întâlniri amoroase, lucru pe care şi-l imaginează cunoscutul om de litere Constantin Parascan, cel care ani la rândul a avut în grijă Bojdeuca. Lui Eminescu îi plăcea să-l audă pe Creangă povestind la un pahar cu vin roşu fiert, apoi fugeau pe dealuri, co­lindând străzile şi cartierele din împrejurimi, până ajungeau la crâşma lui Ţâru sau la "Bolta Rece". Îi plăcea lui Eminescu să mănânce sarmale umplute cu slănină şi mămăligă tăiată în dărăbi pe măsuţa cu trei picioare a lui Creangă. Mai făcea povestitorul şi câte un scrob cu jumări sau o brânză untoasă, la care adăuga o leasă de ceapă verde din grădină. În cerdacul unde cei doi scriitori admirau dealul Şorogariului citind în lună şi în stele se află şi astăzi un scrin despre care se spune că i-ar fi aparţinut lui Eminescu, dar nimeni nu poate certifica acest lucru. Se spune că acolo, la Bojdeucă, marele poet ar fi compus poezia "Doina". Însă cu certitudine aici a rostit-o prima dată înainte de a o prezenta în şedinţă la Junimea. Plecarea lui Eminescu la Bucureşti, la 2 noiembrie 1877, a fost greu îndurată de Crean­gă, după cum povestitorul o arată în scrisoarile pe care i le-a trimis. Dar poetul s-a mai întors la Iaşi, după perioada bucureşteană, la 4 iunie 1883, atunci fiind găzduit iar în Ţicău. De la Bojdeucă e o aruncătură de băţ până în Parcul Copou, cea mai veche grădină pu­blică din Iaşi. Mulţi dintre cârcotaşii critici neieşeni ai mediului eminescian susţin ipoteza că, de fapt, legenda teiului e un mit local, o poveste exagerată. Ei bine, Veronica certi­fică, spunând în scrisori că a fost pe la teiul unde se plimbau cândva îm­pre­ună: "Îmbătată de florile teiului, de vorbele ademenitoare şi dulci, de tot ce ne înconjura acolo, pe bancă, la Copou, mă credeam lângă tine cea mai frumoasă femeie. Ce frunte şi ce ochi melancolici ai tu, amicul meu. Şi cât de frumos ştii tu să spui versuri. Mi-ai recitit «Verene şi Madonă», poezia care ştii că m-a fermecat când am citit-o prima dată în Convorbiri literare...Te uitai la mine şi râdeai, iar eu plângeam. Glasul tău muzical mă tulburase adânc". La Iaşi, Eminescu a fost fericit: a avut-o pe Veronica, a avut prieteni, a creat, a fost iubit şi apreciat. Şi tocmai din aceste motive Iaşiul este plin de urmele sale, după cum arată şi criticul Eugen Lovinescu: "...amintirea lui e aşa de strânsă de oraşul moldovenesc, încât trebuie să recunoaştem într-însul adevăratul lui climat spiritual. Nu faci un pas prin Iaşi fără ca umbra marelui poet să nu-ţi răsară din toate colţurile uliţelor şi al grădinilor".

Grădina Copou, loc de relaxare
Grădina Copou, unde se află situat Teiul lui Eminescu, este cel mai vechi parc din Iaşi. A fost amenajată în anii 1833-1834, sub îndrumarea domnitorului Mihail Stur­za, ca loc de relaxare pentru boie­ri­mea vremii, în centrul său gă­sindu-se monumentul "Obeliscul cu lei".

Alături de Teiul lui Eminescu, în parc s-a deschis de câţiva ani şi un muzeu închinat poetului. În apropiere, pe aleea principală, găsim busturile unor mari personalităţi ale culturii române. Mihai Eminescu a vizitat în vremea cât s-a aflat la Iaşi deseori Parcul Copou. Aici mergea pentru a se întâlni cu Veronica Micle, locul rămânând şi astăzi o mărturie a iubirii lor şi un simbol al romantismului în Iaşi. În fiecare an, pe 15 iunie, bustul poetului ridicat în faţa Teiului este înconjurat de buchete de flori şi de zeci de coroane. Nu departe de bustul lui Eminescu, pe "Aleea Junimea", se află şi bustul din bronz al Veronicăi Micle şi ale membrilor Junimii: Ion Creangă, Ciprian Porumbescu, Costache Negruzzi şi al fostului primar din vechea perioadă ieşeană Nicolae Gane.

Citeşte mai multe despre:   eminescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de