EUROBAROMETRU/Vom fi din ce în ce mai pesimişti şi o vom duce tot mai rău în 2009

Statisticile cuprinse în ediţia de toamnă a Eurobarometrului de Opinie Publică, prezentată ieri de Reprezentanţa Comisiei Europene în România, arată că suntem cu moralul la pământ şi că vom suporta şi mai greu, în anul acesta, efectele crizei financiare.

Dacă în primăvara lui 2008 românii se situau printre cei mai optimişti cetăţeni din Uniunea Europeană, în octombrie, o dată cu veştile proaste despre criza financiară declanşată în Statele Unite, care începuse “să muşte” şi din UE, starea de spirit a românilor s-a schimbat dramatic.  Astfel, din primăvară până în toamnă, optimismul românilor s-a prăbuşit brusc, cu 15 procente, de la 44%, la 29%, în timp ce în întreaga UE încrederea în vremurile bune a scăzut cu 8 procente, de la 32% la 24%. Cu toate acestea, românii rămân în continuare printre optimiştii Uniunii, ocupând locul al treilea, după Suedia şi Danemarca.

ECOURI SOCIALE
Scăderea optimismului europenilor are însă cauze diferite, pe macroregiuni. Astfel, în timp ce unele dintre democraţiile europene occidentale cu nivel de trai foarte ridicat se compară cu vecinii lor bogaţi şi sunt îngrijorate că nu vor mai avea aceeaşi putere de cumpărare ca şi până acum şi nu îşi vor putea menţine locurile de muncă în vremuri de recesiune economică, temerea cea mai mare a românilor este aceea că nu vor mai fi în stare să îşi plătească facturile şi să restituie împrumuturile luate de la bănci. Pierderea locurilor de muncă pare să nu îi frământe, încă, prea mult pe români.  Aceste variaţii puternice şi bruşte în starea de spirit a românilor sunt, mai degrabă, ecouri sociale ale crizei manifestate iniţial în ţările occidentale, este de părere autorul studiului pentru România, Dumitru Sandu. El a explicat că reacţia iniţială a oamenilor care află de o criză în spaţiul public este să o transpună în plan personal, în ceea ce priveşte redefinirea perspectivelor lor, în raport cu situaţia nou-creată. Este ceea ce s-a întâmplat şi în ţara noastră, unde cuvântul “criză” a început să fie pronunţat tot mai des la începutul toamnei şi în timpul campaniei electorale din luna noiembrie, provocând un adevărat sindrom, înainte ca primele semne ale crizei propriu-zise să se facă simţite. Practic, “n-a fost o reacţie la criză, ci la anunţul unei crize emergente”, a explicat profesorul Sandu, care a estimat că, dacă ar fi făcut acum un nou sondaj, rezultatele ar fi şi mai pesimiste, pentru că, între timp, la criza financiară s-au adăugat şi criza gazelor din Europa, care nu a afectat însă România, şi multe promisiuni electorale, în special cele de măriri de salariu la anumite categorii sociale şi profesii, care nu vor putea fi respectate.

OLTENIA, POLUL SĂRĂCIEI
Studiul a mai arătat că, în ultimii ani, “polul sărăciei” din România s-a mutat din Moldova în sudul Olteniei. Explicaţia a fost aceea că, în timp ce moldovenii au migrat pe capete, în căutarea unui loc de muncă, în alte ţări, în special în Italia, oltenii au preferat să rămână pe meleagurile natale. Actuala ediţie a Eurobarometrului a luat pentru prima oară în studiu problema emigrării, în toate ţările UE. Surprinzător, la prima vedere, este faptul că nu numai ţările din fostul bloc comunist sunt, în continuare, pentru emigrare, ci aceeaşi opţiune au exprimat-o şi ţări din Vestul continentului. Astfel, mai mult decât românii (37%) sau bulgarii (38%), irlandezii şi britanicii s-au declarat pro emigrare pe alte continente, nu numai în alte ţări din Europa, dorind în special acest lucru pentru copiii lor. Şi aici, motivele sunt fundamental diferite: în timp ce noi sau bulgarii emigrăm din motive economice, irlandezii şi britanicii o fac din cauza climei, a mediului social sau din cauza infracţionalităţii în continuă creştere. De asemenea, 34% din români au spus că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie greşită în ţara lor, în timp ce în luna martie 2008 doar 18 procente ofereau acest răspuns.