x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Exclusiv - Acasa la Voronin

0
Autor: Nicoleta Butnaru 16 Feb 2006 - 00:00
Exclusiv - Acasa la Voronin


Asta-seara, seful diplomatiei romane viziteaza Republica Moldova, unde se va intalni cu presedintele Vladi-mir Voronin. Jurnalul National a trecut "linia de demarcatie" din Transnistria si a ajuns in Corjova, la casa parinteasca a sefului de stat moldovean. Acesta este declarat "per-sona non grata" pentru locurile natale, acolo unde a-nul trecut, la moartea mamei sale, oamenii din secu-ritatea sa au fost inconjurati si amenintati de militienii separatisti.

EXCLUSIV - Corespondenta din Transnistria
Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, este "persona nongrata" in satul natal, Corjova, din raionul Dubasari. Aici este inmormantata mama sa, alaturi de tatal care l-a crescut. Jurnalul National a trecut linia frontului, dincolo, in Transnistria. Nimeni nu este binevenit...

In 1992, in Corjova, a inceput razboiul de la Nistru. Satul a fost taiat in doua de linia frontului. De o parte oamenii sunt transnistreni, iar de cealalta parte sunt moldoveni. Pamanturile le-au ramas in Transnistria. O vreme le-au lucrat noaptea, dar apoi militiile separatiste le-au arestat utilajele si recoltele si s-au lasat pagubasi. Nici Voronin nu a mai calcat de ceva timp in Corjova. Ultima oara cand a fost aici, la inmormantarea mamei sale, in vara lui 2005, separatistii au facut cerc in jurul ofiterilor sai de securitate.

CU ARMELE IN FATA. Vrei in Transnistria? E simplu. Toti jurnalistii trag la Tiraspol, in capitala. Aici, cladirile impozante sunt vecine cu ruinele razboiului din 1992, aici e imperiul lui Smirnov, merita vazut. Aici e fabrica de armament, aici s-a dezvoltat lantul economic "Sheriff", echipa de fotbal cu acelasi nume, precum si unul dintre cele mai grozave stadioane din lume. Asa-mi povestesc basarabenii. Mai spun ei povesti de necrezut despre un sat decimat in 1992 si despre linia frontului care taie satul lui Voronin in doua. Corjova. Satul in care, de 15 ani, romanii se chinuie sa-si ridice biserica: "Cum dam prima lopata, cum ne inconjoara militiile separatiste". Isi duc mortii la groapa cu fanfara, refuza sa-si mai lucreze pamanturile calcate de "pacificatorii" rusi, fiindca recoltele si utilajele le sunt confiscate, invata pe ascuns in grafie latina, isi boteaza copiii tarziu, cand ajung in Chisinau. Pornim intr-acolo. Pe drum, masina, un maxi-taxi harbuit, e trasa pe dreapta de vreo trei ori. De politistii moldoveni. Linistit, soferul ia actele, asaza ceva intre ele si le inmaneaza politistului. Pornim mai cu avant. Trecem de postul de politie moldovenesc - doi oameni si-o masina - , trecem si de "pacificatorii" rusi. Abia ii zaresc, uitandu-se dupa masina, intorcandu-se din tot trupul, cu arma indreptata spre noi. Ajungem in vama nistreana. In fata noastra, un calator arata un pachet invelit in hartie, iar vamesul il ia la intrebari. Aflu ca-l intereseaza daca omul are "ceva marijuana", sa-i dea si lui. Raspunsul negativ al calatorului poarta pasii vamesului spre noi. Toti romanii - adica eu - sunt somati intr-o rusa rastita sa coboare. Merg in "ospetie". Trec prin filtrul vizual al unor rusoaice imbracate in uniforma militara.

Platesc taxa si... liber spre Transnistria. Aici, din 20 in 20 de metri, soldati. Ca-n vreme de razboi, ei merg cu armele indreptate in fata.

Pe drumul Corjovei e pustiu. Incerc sa pozez hidrocentrala de aici, sechestrata de curand, dar se apropie masini de razboi incarcate cu soldati rusi. Pacificatorii. Ne striga ceva si zangane din arme. Feresc privirea. Vad Nistrul inghetat pan’ la prasele si oamenii care incearca sa treaca pe aici, spre Moldova. N-au acte sau n-au bani de taxa.

AMINTIRI. In aceasta casa a crescut presedintele moldovean, Vladimir Voronin
CONTROL. Postul pacificatorilor rusi, la intrarea in Transnistria

LA CASA LUI VORONIN. Casa parinteasca a presedintelui moldovean Vladimir Voronin se afla in zona transnistreana a satului. O casa simpla, scunda, tipic romaneasca, cu garduri din piatra, zugravite cu var bleu. In geamuri inca mai sunt urmele Craciunului: bulgari din vata si beteala. Casa nu-i supravegheata, dar totusi un vecin mai intra din cand in cand aici si da de mancare cainelui. "Da, intrati, intrati...", ne pofteste ironic vecinul, "Faceti poze si-n casa, na!". In colt, ca "fara treaba", sta si o patrula de militieni separatisti. Aici a locuit Voronin pana la adolescenta, a muncit chiar si la Colhoz. Putin. Apoi s-a dus la Moscova, la tatal sau, zic localnicii. Oamenii povestesc ca Voronin este fiu de ofiter rus, ca mama lui, o romanca neaosa, n-a crezut nici la batranete ca acesta a intrat in Partidul Comunist. "Cand s-a luat mama lui cu Bujenita, Voronin era. Femeia l-a facut in tinerete, dar ofiterul rus l-a recunoscut. Voronin n-are frati, dar in sat e o femeie care seamana tare bine cu el si despre al carui tata iar nu se stie nimic. Bujenita, roman-roman, l-a crescut de mic. Ea era o femeie tare de treaba. Si el. Ne vizitam. Voronin a stat aici pana la adolescenta, dupa care a fost luat la Moscova. Apoi, a dat foarte rar pe aici, iar de cand s-a intors ca presedinte, a venit si mai rar. Tatal lui care l-a crescut a apucat sa-i faca monument, la cimitir, dar maica-sii nu. Dar eu nu vreau sa ma bag, sa nu zica, Doamne fereste, ca ma dau mare ca-s finul lui", ne-a relatat Valeriu Caimacan, finul parintilor lui Voronin, vicepresentele Asociatiei Veteranilor de Razboi din Corjova.

LA CIMITIR. Cimitirul Corjovei e unul singur. Tot in partea transnistreana. Aici nu-s decat doua sau trei cruci pe care sa scrie in limba romana. "Ni-i frica, ne darama crucile!", spun oamenii. Mormintele parintilor lui Voronin nu pot trece neremarcate: sunt incarcate de coroane cu flori din plastic. Coroane din partea unor ministere, dar si a Partidului Comunist. Tatal s-a numit Nicolae Bujenita, iar mama Palagheia Bujenita. De fata, s-a numit Sarbu. La capataiul barbatului a fost deja ridicat un monument din marmura neagra, dar la al femeii, inca nu. Oamenii spun ca nici nu se va face, curand, monumentul: "Voronin nu-i primit aici. A venit la inmormantarea mamei lui, in vara lui 2005 - a zacut, saraca - , cimitirul a fost inconjurat de oamenii lui de la securitate, dar oamenii lui au fost inconjurati de militienii separatisti. Ce era aici!", mai spune Caimacan.

GRANITA. Linia frontului imparte Corjova in doua tabere
TATA ADOPTIV. Mormantul lui Bujnita Nicolai Grigorievici, cel care l-a crescut pe Voronin

RAZBOIUL DE ATUNCI. Corjova e ultima reduta a separatistilor. Pana aici au ajuns. Granita dintre Corjova din Republica Moldoveneasca Nistreana si aceea din Republica Moldova e un drum de tara. Satenii din cele doua "Corjove" se viziteaza noaptea. Aici a fost linia frontului. De o parte si de alta sunt case daramate, ciuruite. Drumul e strajuit de un stalp pe care au mai ramas afisele electorale de anul trecut. Deasupra e afisul corjovenilor moldoveani, rupt in cateva locuri, iar dedesubt e cel al corjovenilor transnistreni. Aflu ca aici, peste tot, pancartele sunt in trei limbi: ucraineana, rusa si moldoveneasca, dar cu grafie chirilica. Primarul moldovean, Valeriu Mitul, a fost printre primii care, in martie 1992, a pus mana pe arma: "Am intrat in unitatea militara si ne-am luat arme. Apoi ne-au trimis arme din Romania. Dar armele romanesti nu erau asa bune ca ale rusilor. Aici a inceput razboiul. Rusii credeau ca noi avem tancuri din Romania si de aceea n-au inaintat, dar noi aveam niste automate amarate. Noi ne-am aparat satul. Cand au ajuns rusii aici s-au crucit. Eram putini si neinarmati. (...) Au inceput sa smulga canepa care crestea pe langa gardurile noastre. Parca erau turbati". Constantin Sucitu, directorul scolii de limba latina din Corjova, a luptat si el in vremea aceea: "Lucram la Lunca, peste deal. Ma duceam la serviciu printre gloante. In fiecare zi. Suierau gloantele, dar eu ma feream. Trebuia sa ajung la scoala".

In vremea razboiului au murit 60 de corjoveni, iar 140 au fost grav raniti. Multe familii au parasit satul atunci si nu s-au mai intors. Unii au disparut fara urma. Satul a ramas aproape gol. Putinii combatanti care n-au vrut sa-si paraseasca bordeiele au facut Asociatia Veteranilor de Razboi. Combatantii au deschis procese la CEDO, pentru incalcarea drepturilor omului. Sunt mii. Dar primarul spune ca nici unuia dintre procese nu i s-a dat curs.

RAZBOIUL DE ACUM. Oamenii din partea transnistreana au pensii mari, care vin la timp, au gaz rusesc la jumatate de pret: putin peste 50 de dolari la 1.000 de metri cubi. Ceilalti, din partea moldoveneasca regreta Colhozul, n-au ce manca, pleaca in strainatate sau dispar pur si simplu. Platesc gazele cu 110 dolari la 1.000 de metri cubi. "Ei spun ca noi si romanii suntem rai. Ne atata! Spun ca de aici a inceput o data razboiul si ca tot de aici va incepe din nou. Parca numai ca sa ne fiarba sangele in noi. Dar romanii n-au venit peste ei, asa cum fac ei, cum s-au infipt ei in tarisoara asta.

Aici sunt trei limbi de stat, nici una nu-i romana. La ai lor, daca au pasaport transnistrean le dau cetatenia rusa. Noi muncim cu automatul in piept. Ne suna si ne ameninta si ne zic ca, ceee, vrem iarasi sa incepem razboiul?!", povesteste cu lacrimi in ochi primarul Mitul. Omul mai spune ca primeste zilnic telefoane de amenintare si a cerut ajutorul autoritatilor moldovenesti: "In 1992 am pus singur mana pe arma, dar acum?! Noi ne-am saturat sa luptam. N-avem nici biserica, nici drumul nu ne dau voie sa-l facem. Daca astupam o gaura vin si ne intreaba: «Ce-i? Ti-am dat eu voie sa lucri?!»".

INSEMNAT. Locul unde ar fi trebuit sa fie amplasata biserica romaneasca
DEJUN. Paste fierte si zeama de compot pentru copiii de la scoala romaneasca

BISERICA VISATA. De zeci de ani, oamenii din Corjova n-au biserica. Isi duc mortii la groapa cu fanfara. Isi boteaza copiii atunci cand ajung la Chisinau. Au avut un preot din sat, pe parintele Rodion, dar l-au luat la securitate si nu s-a mai intors. "Rusii spun ca eu gatesc trupe de rasturnare a regimului separatist, dar ei nu ne dau voie nici sa traim, nici sa murim. Avem si noi, aici, politist de sector, dar nici nu intra pe aici... In ’92 eu n-am cerut arma, dar am luptat, acum as avea nevoie de arma, macar sa ma apar singur", a adaugat primarul. De vreo doi ani, corjovenii au ales loc sfant de biserica, in mijlocul satului, la crucea dintre drumuri. Au pus si o cruce aici, au gasit si materiale pentru constructie. De fiecare data insa, cand se apuca sa sape fundatia, ii inconjoara militiile separatiste, ii gonesc cu automa-tul. "Cand ajungeti in Romania sa le multumiti romanilor, ca ei ne-au ajutat, ne-au adapostit copiii in timpul razboiului, ni i-au primit si dupa aceea. Vreau sa-i multumesc presedintelui Consiliului Judetean Suceava din 2004 si staretului de la Putna. Ei ne-au primit copiii in vreme de restriste", a mai spus Mitul.

COPIII SE TRANSFERA LA SCOALA RUSA
DIFERENTE. In timp ce la scoala romaneasca nu invata decat 130 de copii (foto sus), la cea ruseasca (foto jos) se afla de cinci ori mai multi elevi
In Corjova sunt doua scoli, aceea de limba romana si aceea de limba rusa. Prima functioneaza intr-o fosta gradinita, iar cealalta intr-o cladire impozanta, cu 60 sali de clasa. Vizavi de scoala romaneasca e sala de cultura pe care transnistrenii si-au ancorat steagul rosu-verde. "Cand am deschis scoala, la 1 septembrie, am pus muzica romaneasca patriotica, am invitat oameni de seama sa vorbeasca. Ne-au inconjurat si ne-au luat la ochi. Erau cateva sute de copii inscrisi. Apoi, de frica, parintii i-au mutat la scoala rusa", povesteste Caimacan. Directorul scolii romanesti, Constantin Sucitu, spune ca are multe sali de clasa goale: "Mai sunt doar 130 de copii. Dintre acestia, 20 au ambii parinti plecati peste granite, iar vreo 10-12 au cate un parinte plecat. Noi lucram in conditii nefavorabile. Elevii se duc la Dubasari sau la scoala rusa, desi noi am facut tot posibilul sa-i tinem aici". La clasa intai e cald si bine. Copiii invata o rugaciune pentru parinti. La pranz sunt chemati la masa. Au, azi, paste fierte in apa si un borcan de zeama de compot. Scoala de limba rusa este bine dotata. La fel si scoala de limba romana, are chiar si computere racordate la Internet. Computerele sunt piese de muzeu. Profesorii nu vin aici. Putini sunt dispusi sa vina in primul sat care a pus mana pe arma, satul in care inca mai miroase a praf de pusca. Satul lui Voronin.

IN VIZITA
Seful diplomatiei romane, Mihai Razvan Ungureanu, incepe diseara o vizita de doua zile la Chisinau, la invitatia omologului sau moldovean, Andrei Stratan, viceprim-ministru si ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Este de asteptat sa fie abordate subiecte sensibile, cum ar fi perspectiva europeana a Chisinaului, situatia energetica a Moldovei si dosarul transnistrean. Ungureanu are programate si intalniri cu presedintele Vladimir Voronin, premierul Vasile Tarlev si presedintele Parlamentului, Marian Lupu. (Ana Ilie)
Citeşte mai multe despre:   special,   satul,   copiii,   scoala,   voronin,   oamenii,   corjova,   rusa,   n-au

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu

Misterul rivalității dintre Macedonski și Eminescu
Galerie Foto Alexandru Macedonski a trăit, fără îndoială, o viață tumultuoasă în care a cheltuit mai mult decât îl țineau buzunarele. A fost, ca cetățean, colțos, înfășurat în aere aristocrate, avid după recunoaș...

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...
Serviciul de email marketing furnizat de