Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Temerile sunt generate de un acord semnat între Kiev și Moscova care expiră la sfârșitul anului. În 2019, cu trei ani înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, cele două țări au semnat un acord de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina pe cinci ani, care a continuat să furnizeze gaze naturale țărilor UE, în ciuda războiului. La Bruxelles circulă deja un document, dezvăluit de publicația Politico, în care oficialii avertizează că UE riscă să crească prețurile la energie din cauza expirării acestui acord, scrie publicația electronică grecească energypress.gr. Acordul bilateral este valabil până pe 31 decembrie, iar Ucraina a declarat că nu va dori să reînnoiască pactul.
Comisarul european pentru energie, Kadri Simpson, a fost de acord cu poziția Ucrainei, argumentând că executivul UE „nu are niciun interes” să facă presiuni pentru reînnoirea acordului. Consecința pentru UE, potrivit documentului întocmit de Comisia Europeană, va fi pierderea în curând a aproximativ 5% din totalul importurilor de gaze naturale, în principal fiind afectate țările din Europa Centrală și de Sud-Est. Dacă această pierdere este combinată cu o perioadă rece prelungită care va încărca nota de plată, ar putea crea „cel mai rău” scenariu pentru țările care se bazează pe tranzitul gazelor naturale prin Ucraina. Perspectiva creează anxietate în regiune, iar Austria, Ungaria și Slovacia probabil că se vor confrunta cu cele mai mari efecte, potrivit Aura Sabadus, analist senior la firma de informații de piață ICIS, mai scrie energypress.gr. Toate ar putea în cele din urmă să schimbe importurile rusești cu provizii care vin prin Germania, Italia sau Turcia, dar o mișcare recentă a Berlinului de a impozita unilateral exporturile de gaze complică această posibilitate. Sabadus a subliniat că taxa reduce stimulentele pentru companiile energetice din Europa Centrală să investească în aprovizionarea cu gaze non-rusești.
Reducerea voluntară a consumului
La Consiliul Miniștrilor Energiei din UE, care a avut loc la începutul acestei săptămâni, problema asigurării aprovizionării cu energie a țărilor membre UE pentru iarna viitoare 2024 - 2025 a fost în centrul discuțiilor. Ei au fost de acord cu prelungirea, până în martie 2025, a măsurilor de reducere în mod voluntar a consumului de gaze, asta după ce obiectivul UE privind reducerea consumului stabilit în 2022 a fost depăşit, iar cererea s-a redus cu peste 19%, în medie, la nivelul UE. Comisia Europeană a cerut luna trecută statelor membre să menţină politica de reducere a consumului de gaze, dar și-a atenuat solicitarea, anunţând că va fi complet voluntară, un indiciu al optimismului că s-a încheiat cea mai gravă criză energetică din Europa.
Ponderea gazelor din conducte ale Rusiei în importurile UE a scăzut de la peste 40% în 2021 la aproximativ 8% în 2023. Importurile combinate de gaze și GNL din Rusia au reprezentat mai puțin de 15% din totalul importurilor de gaze ale UE. Scăderea a fost posibilă în principal datorită creșterii puternice a importului de GNL și unei reduceri generale a consumului de gaze în UE, arată datele Comisiei Europene.
Prețul gazelor naturale, la cel mai scăzut nivel
Preţul gazelor în Europa a scăzut luna trecută aproape de cel mai redus nivel din ultimii trei ani. Iarna blândă a făcut ca ţările UE să aibă depozitele de gaze pline în proporţie de aproximativ 64%, arată datele Gas Infrastructure Europe. Din august 2022, când preţurile erau la un nivel ridicat record, consumul UE de gaze a scăzut cu 18% până în decembrie 2023, când se înregistra un nivel normal al preţurilor, a informat Executivul comunitar. „Reducerea cererii de gaze nu a fost determinată de obiectivul stabilit la nivelul UE. Au fost mai multe motive: reducerea activităţii industriale, iarna blândă şi majorarea generării din surse de energie regenerabilă”, a explicat Simone Tagliapietra, de la think-tank-ul Bruegel.
Citește pe Antena3.ro
Temeri în Slovacia, Austria și Ungaria
Ministerul slovac al Energiei a recunoscut că modificările aduse rutei de aprovizionare din Ucraina ar putea avea „un impact asupra securității energetice și a stabilității prețurilor”, adăugând că va „continua să lucreze la diversificarea surselor”. De asemenea, Austria intenționează să impună „obligații stricte de stocare pentru firmele energetice”. În ceea ce privește Ungaria, ea a încercat să cumpere gaze din Turcia, acceptând în același timp să își sporească livrările din Rusia, spre marea frustrare a UE, arată materialul publicat de Politico. Unii oficiali se tem că întreruperea planificată ar putea cauza lipsuri de energie. „Avem îngrijorări”, a spus un oficial central european, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta liber despre probleme sensibile. „Dacă tranzitul în Ucraina ar fi oprit, securitatea aprovizionării noastre cu gaze naturale ar putea fi în pericol”, a declarat acesta pentru Politico.
UE își face planuri de urgență
Bruxelles-ul a cerut deja țărilor UE să elimine treptat importurile de combustibili fosili ruși până în 2027. Blocul comunitar și-a redus până acum dependența de gazul rusesc cu aproximativ două treimi față de 2021, îndreptându-se spre surse precum Norvegia și SUA. Dar acum, UE trebuie să se pregătească pentru un scenariu diferit. În documentul său, Comisia Europeană spune că pierderea aprovizionării rusești prin Ucraina ar putea crea „costuri mari de transport”, deoarece țările caută rute alternative, în timp ce „taxele de depozitare” impuse între țările din bloc ar putea „face această diferențiere mai dificilă și mai costisitoare”. Odată cu sfârșitul acordului, țările UE încep să elaboreze planuri de urgență pe fondul temerilor legate de penuria de energie.
România mizează pe creșterea consumului de gaze
Prezent la dezbaterile miniștrilor Energiei din UE, reprezentantul României, ministrul Energiei, Sebastian Burduja a prezentat situația țării noastre care mizează în continuare pe gazul natural drept combustibil de tranziție. În acest sens, proiecte naționale precum Neptun Deep, proiectele nucleare de la Cernavodă și Doicești, și hidrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuștești joacă un rol important în stabilitatea energetică națională și regională, inclusiv din perspectiva decarbonizării. „Vorbim de o recomandare, nu de o obligație, în același context al nevoii altor state europene de reducere a dependenței față de gazul rusesc. Am susținut în fața consiliului de miniștri că România nu anticipează reducerea consumului de gaze, mizând pe acoperirea lui din surse proprii de producție, cu atât mai mult din 2027, după intrarea în producție a Neptun Deep, ceea ce va face din țara noastră primul producător de gaz din UE. Mai mult, am subliniat că, din contră, anticipăm creșterea consumului de gaze în România, atât prin restartarea industriei îngrășămintelor chimice, cât și prin extinderea rețelelor de distribuție a gazelor către populație prin programul Anghel Saligny”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
