Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pentru aceasta, Guvernul a decis să pună la dispoziția administrațiilor publice locale 56,78 de milioane de euro pentru demararea unor proiecte care vizează producție de energie din surse regenerabile geotermale. Fondurile vor fi alocate prin Programul Dezvoltare Durabilă (PDD), iar ghidul de finanțare a fost lansat în consultare publică. Hotărârea Guvernului de a sprijini utilizarea acestei surse regenerabile de energie vine după ce Parlamentul European a decis în 2023 elaborarea unei strategii pentru a accelera dezvoltarea și investițiile în energia geotermală. Tehnologiile geotermale există de la începutul anilor 1900, dar ultimii șase ani au marcat o creștere considerabilă a sectorului geotermal în UE, iar până în 2030 se anticipează că sectorul va fi de 13 ori mai mare, potrivit Asociației Europene a Energiei Geotermale (EGEC).
Explorarea resurselor geotermale a început în România în anii 1960. Peste 250 de foraje efectuate la adâncimi cuprinse între 800 și 3.500 de metri au indicat prezența resurselor geotermale la temperaturi de 40-120°C, arăta o analiză realizată de Federația Patronatului din Petrol și Gaze (FPPG). Cu toate acestea, pentru adâncimi mai mari, în jurul valorii de 4.500 de metri, gradientul ridicat de temperatură a fost confirmat de puțurile realizate în cursul operaţiunilor de căutare de hidrocarburi. Echiparea și exploatarea experimentală a peste 100 de foraje în ultimii 25 de ani a permis evaluarea căldurii exploatabile din aceste resurse geotermale. România se află printre primele cinci țări europene cu potențial de energie geotermală, în prezent fiind efectuate explorări în 24 de situri. Cu toate acestea, țara noastră dispune de un număr mult mai mare de surse subterane de ape geotermale. România are o capacitate totală instalată de energie geotermală de 150 MW, iar energia produsă este utilizată pentru încălzire. Costurile de exploatare sunt însă foarte mari, ceea ce face ca țara noastră să aibă doar proiecte izolate în domeniu. Călimănești (județul Vâlcea), câteva localități din județul Timiș, orașul Beiuș (județul Bihor), două cartiere din Oradea (județul Bihor) și Pecica (județul Arad) se numără printre zonele în care încălzirea este asigurată cu apă termală.
Valoarea eligibilă maximă a finanțării prin PDD nu va depăși 8 milioane de euro pentru fiecare proiect de investiții.
Ce arată datele Ministerului Energiei
Cercetările anterioare anului 1990 au relevat faptul că potenţialul resurselor geotermale cunoscute din România însumează aproximativ 7 PJ/an (circa 1,67 de milioane Gcal/an). Evidenţele din perioada 2014-2016 consemnează că din tot acest potenţial erau valorificate anual sub forma de agent termic sau apă caldă între 155.000 şi 200.0000 Gcal, arată Ministerul Energiei în strategia energetică cu perspectivă până în 2050. Documentul identifica și o cauză pentru exploatarea redusă: costurile prea mari. Costurile pentru săparea unei sonde de apă geotermală care sunt similare cu costurile pentru săparea unei sonde de hidrocarburi.
Bucureștiul ar putea fi încălzit cu energie geotermală
Electrocentrale București (ELCEN) a încheiat în vara anului trecut un memorandum cu compania americană SAGE Geosystems Incorporated în vedere realizării unui studiu de fezabilitate privind implementarea unor tehnologii de utilizare a resurselor geotermale în cadrul sistemului de încălzire centralizată din București. Potrivit ELCEN, prin acest memorandum compania va facilita accesul la date relevante și la infrastructura necesară în vederea realizării studiului de fezabilitate, va contribui cu expertiza tehnică și cunoștințe operaționale specifice sistemului de încălzire centralizată la nivelul Municipiului București. Sage Geosystems va realiza analiza tehnică și geologică și studiul de fezabilitate privind soluția de utilizare a energiei geotermale, iar în funcție de rezultatele acestui studiu, ELCEN va decide ce va face mai departe.
Apărem și noi pe harta noilor investiții
Potrivit ultimului raport publicat de Asociația Europeană a Energiei Geotermale (EGEC), la sfârșitul anului 2023, existau 401 sisteme geotermale de încălzire și răcire (DHC) în Europa și 298 în statele membre ale UE. Aceasta corespunde la o putere termică de 6 GWth din capacitatea totală de încălzire și răcire geotermală instalată în 29 de țări. Opt sisteme noi au fost puse în funcțiune în această perioadă în UE, adăugând o capacitate de 33,9 MWth, iar alături de Finlanda, Germania, Țările de Jos și Slovacia, la acest capitol raportul amintește și România. Franța rămâne liderul capacității de termoficare geotermală în UE și pe locul doi în Europa, după Islanda. Există 316 proiecte aflate în derulare pe continentul nostru, care ar putea adăuga o putere termică de peste 744 MWth la capacitatea existentă de 5.608 MWth. Țări de vârf precum Germania, Franța și Țările de Jos continuă să exploreze noi resurse geotermale în zonele verzi.
Planul de acțiune geotermală al Comisiei Europene urmează să fie publicat până la sfârșitul primului trimestru al anului 2026.
Citește pe Antena3.ro
Centralele geotermale pot furniza și litiu
Centralele geotermale pot produce litiu ca produs secundar, care este o materie primă esențială pentru revoluția electrică a sectorului transporturilor. Saramura bogată în litiu este pompată la suprafață din rezervoare geotermale, în timp ce căldura transportată de saramură este folosită pentru a produce energie regenerabilă. „Energia geotermală poate crea primul lanț valoric european de electromobilitate - de la extracția litiului cu amprentă zero de carbon, până la procesare, fabricarea bateriilor și asamblarea vehiculelor electrice. Proiectele geotermale ar putea asigura cererea totală de litiu în Europa, reducând foarte mult dependența de litiu poluant importat de pe alte continente”, potrivit Asociației Europene a Energiei Geotermale.
