x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De ce nu mai avem români cosmonauți

0
Autor: Mihaela Bîrzilă 08 Dec 2020 - 08:43
De ce nu mai avem români cosmonauți
Vezi galeria foto


Dumitru Prunariu (68 de ani) este singurul român care a zburat în spațiu, face echipă cu astronauții din toată lumea, dar are un mare regret: România nu a înțeles să investească în știință și cercetare. Deși facem parte din clubul select al țărilor care au trimis oameni în spațiu, am ajuns să ne pierdem dreptul de vot la Agenția Spațială Europeană (ESA), pentru că nu am mai plătit cotizația. În ultimii ani de dictatură ai lui Ceaușescu, România a reușit ceva ce nu s-a mai reușit după Revoluție: a trimis un om în spațiu. La primăvară, se împlinesc 40 de ani de la zborul istoric al lui Dumitru Prunariu, dar, din păcate, performanța din 1981 nu numai că nu s-a mai repetat, dar nici nu se întrevede posibilitatea de a mai trimite prea curând vreun român într-o misiune spațială. Aniversarea din 2021 ne prinde într-o situație stânjenitoare. 

 

Mai avem români care se antrenează să plece în spațiu? 

D.P. Nu avem. Este costisitoare pregătirea. Nu există un program în care să fim integrați. În prezent, sunt 3 țări care lansează oameni în spațiu. Rusia, China, America. Trebuie să ai niște relații economice, politice, științifice cu una din aceste națiuni și să închei un acord. Americanii au plătit rușilor 80 de milioane de dolari pentru fiecare loc în navetele Soyuz. Suma pare enormă, dar, ținând cont de rezultatele cercetării științifice, se poate justifica. Turiștii cosmici selectați de o firmă americană și trimiși cu nave rusești au plătit între 30 și 50 de milioane de dolari pentru o săptămână. 

  

V-ar plăcea să fiți turist spațial? 

D.P. Nu știu dacă aș vrea să fiu turist sau cosmonaut, trimis de un guvern. Ca turist, dacă aș avea milioane, probabil aș investi pentru un zbor. 

 

Dar dacă v-ar oferi cineva un bilet? 

D.P. Aș pleca. Normal, aș avea nevoie de o pregătire prealabilă de 6 luni - un an, pentru a fi apt pentru un zbor cosmic, dar aș face-o. 

 

Cum a ajuns România să-și piardă dreptul de vot în Agenția Spațială Europeană (ESA)? 

D.P. România este implicată în activitatea Agenției Spațiale Europene din 2012, suntem membri cu drepturi depline. Am semnat un acord de aderare, așa cum am semnat acord de aderare la NATO și la UE, iar apartenența ne asigură o dezvoltare științifică și tehnologică de vârf. Din păcate, România nu și-a mai plătit contribuția și nu mai are acces la proiectele europene. Din păcate, guvernanții n-au înțeles importanța unor programe științifice. 

 

Era mare contribuția? 

D.P. Era de 17 milioane de euro, 3,5 milioane pentru funcționarea administrativă, tot ce ține de clădiri, angajați. Pe lângă asta, contribuția pentru participarea la proiecte. România s-a angajat în proiecte promițătoare, avem la platforma Măgurele un laborator care testează nanosateliți, foarte la modă acum. Expertiza noastră am propus-o și în exterior, avem colaborări cu alte state, dar, din păcate, a trebuit să ne limităm. Să sperăm că vor veni vremuri mai bune. Să nu uităm că toți acești bani se întorc în România sub formă de proiecte științifice, programe foarte necesare. 

 

Cum stăm comparativ cu alte țări? 

D.P. Din păcate, cu investițiile mici care se fac acum la noi în știință, suntem pe penultimul loc în Europa. Cu 0,15% din PIB, am rămas mult în urmă și rămânem în urmă. Fără investiții serioase în știință, nu putem avea rezultate într-un termen previzibil. Au fost perioade când s-au investit până la 0,8%, recomandările UE fiind de 1% din fonduri publice în cercetare. Finlanda, de exemplu, a ieșit din sărăcie acum mulți ani prin cercetare științifică, alocând 4% din PIB, prin valorificarea cercetării științifice. O investiție făcută în domeniul științific va aduce beneficii peste 10 -15 ani, din păcate, acest termen e mult peste termenul unui mandat de politician, iar aceștia nu înțeleg de ce trebuie investit mult pentru mai târziu. 

 

Pandemia a frânat explorarea spațiului cosmic? 

D.P. Nu foarte mult. Zborurile cosmice merg mai departe, așa cum erau planificate. Pe 14 noiembrie, Elon Musk a dus în spațiu un japonez, un vechi prieten, am fost președinți ai acestei asociații a exploratorilor spațiali. Mai nou, sunt state care investesc mult în spațiul cosmic, vor să ajungă pe Marte. Investesc cu cap, cu viziune. 

 

În câteva luni, se împlinesc 40 de ani de la zborul istoric din 4 mai 1981. Pregătiți ceva special pentru a marca momentul? 

D.P. În aceste condiții, e mai greu de plănuit. La cea de-a 35-a aniversare, am avut 12 astronauți invitați, ne-a primit președintele României. Am avut suficienți sponsori ca să dăm un sens educativ evenimentului. Aceste manifestări care marchează zborul meu au ca scop să promoveze științele spațiale în rândul tineretului. 

 

Există interes? 

D.P. Da, există. La cursurile pe care le țin în școli, îi întreb pe copii la început cine vrea să se facă astronaut. Ridica mână doi-trei. După ce stau de vorbă cu ei, îmi pun întrebări, le explic, trei sferturi ridică mâna. Eficiența acestui tip de activități e evidentă. 

 

V-ați antrenat trei ani în Orășelul Cosmonauților. Ați rămas prieteni cu ceilalți colegi? 

D.P. Din 1985, avem Asociația Exploratorilor Spațiului. Sunt unul dintre fondatori. Atunci, am fost 25 din 13 țări, acum am ajuns la peste 400 de membri. 

În prezent, sunt reprezentanți din 38 de țări, Statele Unite ale Americii au cel mai mare număr de astronauți. Suntem prieteni, ne cunoaștem, corespondăm, avem o listă cu toți și oricând ai nevoie de cineva, îl contactezi, îi spui cine ești, te recunoaște și poți să stai de vorbă. În fiecare an, organizăm congrese planetare, organizăm activități educative pentru elevi, studenți. Asociația reprezintă și un forum profesional de dezbateri pentru diferitele activități din spațiul cosmic. Avem libertatea de a ne expune puncte de vedere și de a le trimite unor foruri competente care să le ia în considerare.  

 

Ce faceți în pandemie? Nu simțiți că vi s-au tăiat aripile? 

D.P. Am foarte multe activități online. Trebuie să înțelegem ca atare situația, să ne luăm toate măsurile de protecție. Nu trebuie să disperăm, eu cred că fiecare problemă are o soluție. 

 

Dr. ing. Dumitru Prunariu, general locotenent în rezervă:

 

- cosmonautul cu numărul 103 al lumii

- preşedinte onorific al Agenţiei Spaţiale Române (ROSA)

- membru de onoare al Academiei Române

- președintele Comisiei de Astronautică a Academiei Române

- un asteroid descoperit în 24 oct. 1981 a primit numele lui Dumitru Prunariu

- membru eminent al Asociaţiei Exploratorilor Spaţiului Cosmic, cea mai înaltă distincţie acordată astronauţilor

- Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi din România, Republica Moldova şi SUA

- cetăţean de onoare al mai multor municipii din România 


 

Va mai ajunge vreun român în spațiu?

D.P. Nu știu dacă în timpul vieții mele. Șansa noastră ar fi prin intermediul Agenției Spațiale Europene. Să sperăm că se va înțelege importanța participării, să avem drept de vot. România nu a mai plătit contribuția. 

 

O investiție făcută în domeniul științific va aduce beneficii peste 10 -15 ani, din păcate acest termen e mult peste termenul unui mandat de politician, iar aceștia nu înțeleg de ce trebuie investit mult pentru mai târziu.

Dumitru Prunariu

Citeşte mai multe despre:   dumitru prunariu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele

Croitoria surorii lui Dan Barna, vizată de ancheta DLAF, și-a cerut falimentul. Finanțele au executat silit toate utilajele
Galerie Foto Tribunalul Sibiu a admis, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cererea formulată de asociația fondată de sora lui Dan Barna, președinte USR și actual vicepremier, Gabriela Raluca Popa, de...
Serviciul de email marketing furnizat de