Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Producătorii de confecții trag un semnal de alarmă: mulți români dau banii pe chinezisme de proastă calitate sau pe cârpe frumos colorate cu care își acoperă nasul și gura, în loc de măşti făcute din materiale omologate. Asta, în timp ce măştile fabricate în România, care respectă toate standardele, sunt comandate de străini, spune Elena Stoica, președintele Asociației Confecționerilor din România. O industrie cu 260.000 de angajați cere ajutor de la Guvern, solicitând nu ajutoare băneşti, ci comenzi ferme.
Jurnalul: – Care mai e situaţia în industria românească a confecţiilor?
Elena Stoica: – Înainte de pandemie, România era un jucător important pe piața internațională a confecțiilor. Producătorii români erau recunoscuți, aveam comenzi de la toate marile branduri de lux, aveam și producție pentru marile lanțuri de magazine cunoscute în toată lumea. Industria ușoară era în topul exportatorilor, cu un volum al exporturilor la sfârșitul lui 2018 de 6,2 mliarde de euro. Acum, valoarea exporturilor a scăzut dramatic din cauza lipsei consumului, lumea nu mai cumpără, piața nu se mișcă, a scăzut cu aproape 60% iar, dacă lucrurile rămân așa, multe fabrici și ateliere se vor închide. Industria confecțiilor a avut de suferit și din cauza Brexitului.
-Cât de greu a fost să treceți de la rochii de seară la măşti şi combinezoane de unică folosinţă?
Citește pe Antena3.ro
–Rezistăm pe piaţă de mai bine de 30 de ani. Mulți n-au reușit să se reinventeze. Noi ne-am reinventat. Ne-am reprofilat pe măști, combinezoane şi halate doar în momentul în care au scăzut total comenzile de modă. Ne-am și retehnologizat. Trecerea de la o producție de modă la echipamente sanitare a însemnat și crearea unor condiții speciale. Spațiile - igienizate, oamenii - îmbrăcați în echipamente de protecție.
–Unde ați vândut măștile?
–În prima fază, le-am vândut pe piața românească, pentru că era o lipsă totală în farmacii. După această etapă, am început să primim comenzi de la clienții noștri tradiționali, clienți din alte țări - Germania, Franța, Austria.
–Ați renunțat la mulți salariați în timpul pandemiei?
– Eu conduc două fabrici, cu aproximativ 350 de salariați. În timpul pandemiei, am pierdut cam 10% din ei, pentru că ne-am reinventat și ne-am încăpățânat să nu murim. Foarte puțini am trimis în șomaj tehnic. Unii au renunțat, de frică să nu se infecteze.
–Cu materialele din care făceați înainte haine faceți acum măşti?
– Nicidecum! Deși în comerț există și astfel de măşti. Ale noastre sunt de prevenție, confecționate din materiale speciale, avizate şi testate de institutele de cercetări textile din străinătate. Nu se pot folosi în spital, pentru că nu sunt de uz medical, dar nu sunt nici făcute din materiale pentru rochii și bluze. Măştile produse de noi se supun anumitor reglementări, sunt pe mai multe niveluri de protecție: pentru spații aglomerate, foarte aglomerate sau mai lejere. Plus că trebuie să respecte anumiţi parametri de respirabilitate, permeabilitate, protecţie împotriva particulelor mici.
–Ați încercat să le vindeți și la noi?
–Am încercat și unii producători chiar au reușit să își avizeze măştile la Institutul de Tehnică Militară. În prima etapă, am reușit să vindem ceva și pe piața din România, numai că, după ce a trecut perioada de criză, s-au reluat importurile din China și din țări extracomunitare, chiar dacă studiile au demonstrat că peste 100 de tipuri de măşti folosite în România sunt neconforme. Este șocant că sistemul de sănătate din România nu apelează la producătorii români. Nu a fost gestionată situația în mod unitar de către Guvern. Au fost externalizate comenzile, s-au organizat licitații la nivel de spital. Prețurile de pornire pentru a putea participa la aceste licitații erau prețuri de China, de calitate proastă, cu termene de livrare lungi. Nu s-au gândit niciun moment că, oferind un preț competitiv pentru producătorii din România, ar fi putut să mențină locurile de muncă. O şansă pentru salvarea angajaților din industria uşoară ar fi comenzile statului român. Aici mă refer la echipamente pentru Armată, Poliție, Jandarmerie, Aviație și, nu în ultimul rând, pentru domeniul sanitar. De altfel, Uniunea Europeană, pentru a limita importurile din China și din alte țări extracomunitare, a făcut o recomandare ţărilor membre, pentru ca România și Portugalia să fie folosite drept huburi de producție pentru echipamente medicale. Ca urmare a acestei directive, țări membre precum Franța, Austria, Anglia au început să importe de la noi echipamente medicale, în timp ce comenzile pentru sistemul de sănătate din România vin, în mare parte, din țări extracomunitare.
–Ce mesaj aveți pentru șeful guvernului?
– Să fie un bun român și să se îndrepte către capacitățile de producție pe care le are România. Avem o țară cu foarte mare potențial, cu oameni dornici să muncească. De importanţă majoră sunt comenzile, care reprezintă motorul repornirii producției.
