Procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, explică într-un
interviu acordat în exclusivitate Jurnalului Naţional că a formulat
recursul în interesul legii în materia proprietăţilor naţionalizate în
timpul regimului comunist doar pe considerente juridice, fără nici o
influenţă politică sau economică. Cele două tabere deja formate, foştii
proprietari şi foştii chiriaşi deveniţi proprietari în baza Legii
112/1995, sînt deja în fierbere după verdictul dat luni de Înalta Curte
şi ameninţă fiecare că va intenta acţiuni la CEDO. Despre cît de clară
este decizia instanţei supreme, procurorul general evită să se pronunţe
fără ca mai întîi să apară şi motivarea.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kövesi, explică într-un interviu acordat în exclusivitate Jurnalului Naţional că a formulat recursul în interesul legii în materia proprietăţilor naţionalizate în timpul regimului comunist doar pe considerente juridice, fără nici o influenţă politică sau economică. Cele două tabere deja formate, foştii proprietari şi foştii chiriaşi deveniţi proprietari în baza Legii 112/1995, sînt deja în fierbere după verdictul dat luni de Înalta Curte şi ameninţă fiecare că va intenta acţiuni la CEDO. Despre cît de clară este decizia instanţei supreme, procurorul general evită să se pronunţe fără ca mai întîi să apară şi motivarea.
- Jurnalul Naţional: Doamna procuror general, la începutul acestei săptămîni, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a pronunţat o decizie cu foarte mare impact, o decizie mult aşteptată atît de foştii proprietari deposedaţi în timpul regimului comunist, cît şi de foştii chiriaşi deveniţi proprietari în baza Legii 112/1995. În aceste zile s-au făcut multe speculaţii, s-a spus că acţiunea dvs. Ar avea o tentă politică, s-a vorbit pînă şi despre o implicare a şefului statului. De altfel, ştim că şi în 1995, cînd s-a făcut un recurs asemănător de către procurorul general de atunci, tot aşa s-a vorbit despre implicarea politicului în treburile justiţiei; şi acea decizie a ÎCCJ a adus o serie de condamnări la CEDO. Acum eu vă întreb dacă există vreo implicare a politicului în acţiunea dvs. de a promova recursul în interesul legii (RIL)?
Procurorul general Laura Kövesi: Vă spun foarte clar că nu există nici un fel de implicare politică, singurele consideraţii care au stat la baza acestui recurs în interesul legii sînt cele de natură juridică. Deci este exclusă orice intervenţie de natură politică în formularea acestui recurs. Însă aş vrea să nuanţez puţin răspunsul la această întrebare. Potrivit legii, procurorului general îi revine, printre celelalte atribuţii, şi aceea de a formula RIL pentru unificarea practicii judiciare. România a suferit numeroase condamnări la CEDO din cauză că avem o practică judiciară neunitară. Dar acesta (n.r. – RIL) se formulează nu numai pentru că există condamnări la CEDO, dar şi pentru că am fost şi sîntem monitorizaţi din partea Comisiei Uniunii Europene privind măsurile pe care le luăm pentru unificarea practicii judiciare. Avem obligaţia de a monitoriza şi a lua măsuri...
- Măsuri pentru a nu mai avea decizii contrare pe aceeaşi problemă de drept, să explicăm oamenilor ce înseamnă...
Da. Acest RIL a fost formulat în cursul anului trecut.
Nu. Am fost sesizaţi de Ministerul Justiţiei de anul trecut, care ne-a adus la cunoştinţă cîteva hotărîri judecătoreşti definitive, irevocabile în care instanţele s-au pronunţat pe aceeaşi problemă de drept, în mod diferit, unele instanţe au declarat admisibile acţiunile în revendicare întemeiate pe Codul Civil, altele nu. Am verificat şi am constatat că pe raza a cinci curţi de apel din ţară, spre exemplu, soluţiile erau diferite, deşi problema era aceeaşi. Motiv pentru care noi am formulat acest recurs. De fapt, ce înseamnă RIL? Înseamnă că noi punem în vedere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) faptul că există o practică judiciară neunitară pe o anume problemă de drept şi cerem să constate că există o asemenea practică, după care instanţa urmează să decidă care dintre punctele de vedere exprimate de judecători în soluţiile date este corect în aşa fel, încît, după pronunţarea unei soluţii la RIL, toate instanţele să procedeze în mod unitar.
- De obicei, ca iniţiator al RIL, vă spuneţi punctul de vedere şi cereţi instanţei să aleagă o anume soluţie dintre cele analizate...
Opinia pe care noi o promovăm cînd introducem RIL nu este obligatorie pentru ÎCCJ. Să nu uităm că la ÎCCJ sînt judecători cu cea mai mare experienţă în domeniul dreptului, sînt într-un număr destul de mare, şi atunci este normal ca o soluţie pe care aceşti judecători o dau să fie soluţia care va dirija într-un anumit fel practica judiciară.
- Deci chiar l-aţi făcut în interesul legii, după cum este denumirea lui, nu pentru că aveţi interese personale sau de grup?
Vă asigur că nu este nici un interes de natură personală şi nici de natură politică în formularea acestui recurs în interesul legii.
Decizia ÎCCJ "a ieşit" după patru amînări
- Acum, că am lămurit cine v-a sesizat şi de ce aţi formulat RIL, vă întreb de ce a durat atît de mult judecarea acestui recurs în interesul legii, spre deosebire de alte cazuri care au fost soluţionate, după ştiinţa mea, într-un termen mult mai scurt, de o lună?...
A fost surprinzător şi pentru noi că judecarea acestui recurs a durat atît de mult. Au fost patru amînări, ceea ce în alte recursuri nu s-a întîmplat. Probabil şi pentru că era o temă de drept, o speţă grea, probabil acesta este motivul principal.
- Preşedintele ÎCCJ, domnul judecător Nicolae Popa, a declarat pentru Jurnalul Naţional, în seara zilei în care s-a dat verdictul ÎCCJ, că în susţinerea acţiunii dvs. aţi fi avut două "trepte". Adică aţi formulat recursul acum un an şi mai bine, prin care v-aţi situat pe o anumită poziţie, şi aceea ar fi oarecum, deducînd, extrăgînd esenţa, de partea chiriaşilor. Apoi aţi fi avut "o revenire" cu o "precizare" către Înalta Curte în care nu s-a mai specificat care este poziţia procurorului general în această materie spinoasă. Care este...
Nu comentez ceea ce preşedintele ÎCCJ a declarat, dar vă pot spune următorul lucru: opinia a fost formulată atunci cînd am dedus judecăţii recursul. Ulterior, prin încheierea de la 10 decembrie 2007, ÎCCJ ne-a spus să prospectăm practica judiciară şi pe raza altor curţi de apel. ÎCCJ a spus că pentru a se putea pronunţa este necesar să mai verificăm şi alte soluţii de practică judiciară, să le spunem dacă practica judiciară este în continuare neunitară şi, dacă da, să înaintăm punctele de vedere. Noi am mai verificat şi la celelalte curţi de apel din ţară şi am informat ÎCCJ.
- Deci n-aţi renunţat la poziţia exprimată iniţial, aceea de a cere constatarea inadmisibilităţii acţiunilor de revendicare formulate în baza Codului Civil!?
Nu, nu am renunţat. La ultimul termen procurorul de şedinţă, pentru a evita orice fel de speculaţii, a precizat în mod clar care este punctul nostru de vedere. Vă repet, n-a fost vorba despre nici o influenţă, nici politică, nici economică.
Fără motivare, decizia este neclară
- În esenţă, punctul de vedere exprimat de dvs. este acela ca acţiunile formulate în baza art. 480 şi următoarele din Codul Civil să fie inadmisibile?
Da. Noi am menţionat că am considerat întemeiat punctul de vedere, potrivit căruia acţiunile formulate în temeiul Legii 10/2001 să se realizeze prin procedura stabilită în această lege, pentru că acesta a fost de fapt şi scopul legii, nu? Să avem o lege specială care să ne reglementeze această problemă de drept.
- Acum ştim cu toţii care este decizia ÎCCJ. Acest verdict contribuie la unificarea practicii judiciare sau nu?
Deocamdată noi am văzut doar minuta. Este important să apară şi motivarea hotărîrii şi abia după aceea noi vom putea spune dacă într-adevăr se va unifica practica sau nu. Oricum, trebuie să spun că deciziile pronunţate avînd la bază un RIL au putere numai pentru viitor şi sînt obligatorii pentru toţi judecătorii din ţară. Ca procuror nu pot să comentez decizia ÎCCJ.
- Consideraţi că prin decizie, instanţa v-a dat dreptate dvs. în totalitate?
Nu cred că scopul unui recurs în interesul legii este să-mi dea dreptate mie. Este important că ÎCCJ a stabilit că există practică judiciară neunitară şi este important că a emis un punct de vedere. Cît de clar va fi acel punct de vedere ne va demonstra viitorul.
- Atunci, spuneţi-ne, că nu am înţeles clar, care este poziţia instanţei: sînt inadmisibile acţiunile pe Codul Civil sau sînt admisibile în anumite condiţii?
Pînă nu e motivată hotărîrea instanţei nu pot să vă răspund la această întrebare.
"Accesul la tribunale nu este un drept absolut!"
- Dvs., în susţinerea poziţiei exprimate, cum argumentaţi, pe înţelesul cetăţeanului, de ce ar trebui să fie declarate inadmisibile acţiunile în revendicare deschise pe Codul Civil?
Punctul nostru de vedere a plecat inclusiv de la hotărîri pronunţate de CEDO. Şi aici am exemplificat cu cauza "Golder contra Regatului Unit" din 1975, prin care se spune că "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut" şi că "există posibilitatea limitărilor implicit admise chiar în afara limitelor care circumscriu conţinutul oricărui drept". Există posibilitatea ca printr-o lege internă să stabileşti un anumit cadru procedural în soluţionarea problemei de drept. Exact asta s-a făcut de către legiuitor prin adoptarea Legii 10/2001, o lege specială prin care s-a voit să se reglementeze situaţia imobilelor care trebuie restituite foştilor proprietari. Legea are un anumit termen în care se pot introduce acţiunile în revendicare.
- Avem foştii proprietari îndreptăţiţi să-şi primească fie proprietăţile, fie despăgubiri la valoarea reală a acestora, care reclamă îngrădirea accesului la justiţie. Şi foştii chiriaşi, deveniţi proprietari în baza Legii 112/1995, pe ei unde îi încadrăm? Sînt cumpărători de bună credinţă?
Sigur că sînt! Noi în formularea RIL nu am urmărit să împiedicăm cuiva accesul la justiţie, ci doar să se respecte procedura specială instituită de legiuitor. Din 2001 şi pînă în prezent sigur că foştii proprietari puteau să introducă acţiunile pe dispoziţiile Legii 10. Te poţi adresa justiţiei în termenele prevăzute de lege. Rămîne de văzut dacă în termenele prevăzute de Legea 10/2001 modificată sau în cele prevăzute de Codul Civil.
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
