O inimă cu doar 6-8 extrasistole pe zi nu cere tratament

Vezi galeria foto

Profesorul doctor Horaţiu Moldovan a condus şi conduce secţii importante de chirurgie cardio-vasculară. A făcut inovaţii în tehnicile de chirurgie cardiacă, în disecţia acută de aortă, în anevrismele de aortă, în implantarea balonului contrapulsiv, care ajută cordul, pompând şi el sângele cam în 25% din debit.

Florin Condurăţeanu: - S-au emancipat şi bolnavii de cord, spun uneori „am extrasistole”. Cum e treaba asta?

Prof. dr. Horaţiu Moldovan: - Extrasistola înseamnă o bătaie în plus a inimii, pe care omul o simte. Când inima pulsează în ritmul ei normal, noi nu simţim contracţiile ei, o contracţie în plus este resimţită. Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră, de ce unora cu extrasistole medicul cardiolog le prescrie tratament, iar altora ce simt extrasistole le indică să nu facă nicio terapie, să trăiască normal, lucrurile stau aşa: dacă omul are extrasistole puţine (6-8) şi are cordul sănătos, nu i se prescrie niciun tratament. Alţii au inima cu afecţiuni şi trec pe terapie.

F.C.: - Populaţia mai confundă şi spune despre infarct că e o ruptură în muşchiul inimii, nu că e o moarte a porţiunii de muşchi cardiac nehrănită cu sânge. Dar unora, după infarct, chiar le plesneşte muşchiul cardiac...

Prof. dr. H. Moldovan: - Unii oameni se confruntă cu o agravare după infarct, cicatricele pot plesni, se rupe o porţiune a muşchiului necrozat, care nu a mai fost irigat de sânge din cauza unui cheag la una din cele 4 coronare şi trebuie să intervină urgent chirurgia cardiacă. Noi reparăm porţiunea afectată, punem un petic pe porţiunea plesnită a muşchiului.

F.C.: - De ce oamenii mai tineri mor la primul atac de infarct, în timp ce pacienţii mai vârstnici suferă 2-3 infarcturi şi merg în continuare la serviciu?

Prof. dr. H. Moldovan: - Cei care sunt cardiaci mai vechi, cu mai multe infarcturi, au inima acomodată cu mai puţin sânge de irigare, cordul lor face faţă şi la debit mai mic de sânge în urma ischemiei, a înfundării pe arterele coronare. Cei care sunt tineri şi nu au suferinţe ale inimii, la primul blocaj din pricină de cheag şi neirigare cu sânge a unui teritoriu al inimii se pot prăpădi.

F.C.: - În by-pass-urile acelea, ocolirea înfundărilor prin construirea de trasee paralele, de unde luaţi porţiuni de vase pentru aceste drumuri ocolitoare ale sângelui?

Prof. dr. H. Moldovan: - Se prelevează artere de la pectorali sau de la picioare sau mâini. Cu aceste vase se construieşte traseul ocolitor, by-pass-ul.

F.C.: - În ce constă operaţia de remediere a valvelor mitrale?

Prof. dr. H. Moldovan: - Inima e prevăzută cu 4 supape, acele valve mitrale care permit circulaţia sângelui doar de la auricul la ventriculul stâng. La unii, aceste valve mitrale nu se mai închid bine şi lasă să circule sângele şi pe lângă drumul normal. Noi reparăm aceste supape, valvele, le recondiţionăm cordajele etc.

Când valvele mitrale nu mai pot fi recondiţionate, se grefează valve artificiale. La tineri se pun valve metalice, care rezistă toată viaţa, dar e necesar tratament permanent cu anticoagulante împotriva cheagurilor. La cei mai în vârstă se grefează valve de porc sau viţel, ele trebuie înlocuite după 15 ani, dar nu impun tratament cu anticoagulante.