PREMIERĂ în România: Jocurile electronice, studiate la facultate

Tot la Iași, se organizează în 2023 și campionatul mondial de eSports. Participă 130 de țări și vor veni în România 1.200 de jucători. Printre profesioniștii care își vor testa puterile virtuale, se află foarte mulți copii. Sunt și elevi de 9 ani care fac performanță în gaming, dar la competițiile profesionale nu sunt acceptați decât cei peste 16 ani.

Marea problemă în România ar fi că nu există reglementare în acest domeniu. Jucătorii profesioniști sunt angajați ca șoferi sau specialiști de marketing, din cauza vidului legislativ. Deși e vorba de o industrie de 200 de milioane de euro, încă nu avem o lege care să stabilească limite și responsabilități. Nu se stipulează clar nicăieri câte ore petrecute în fața computerului de gaming sunt dăunătoare pentru sănătate, iar mulți dintre jucători sunt copii și pot fi afectați pe termen lung de efectele dependenței de jocuri electronice.

Partea bună a lucrurilor este că România are un cuvânt de spus la nivel mondial în acest domeniu aflat în continuă expansiune, unul dintre puținele domenii care nu au avut de suferit din cauza pandemiei și își continuă dezvoltarea și în vremuri de război. În România, sunt atât de mulți jucători, încât țara noastră ar putea deveni hub de Gaming și eSports, explică Adrian Socaciu, președintele Institutului Sportiv Român. 

Jurnalul: Cum a ajuns România să conteze pe harta lumii în industria jocurilor video? 

Adrian Socaciu: E o industrie care a supraviețuit și chiar a explodat în ultimii ani. Totul a început acum 10 ani, prin companiile multinaționale care au venit la noi. S-a creat un ecosistem de electronică și soft. Încetul cu încetul, au început să se dezvolte și companii românești, și startup-uri. În momentul de față, putem discuta despre crearea unui ecosistem nu doar în zona de gaming, ci și în zona de eSports. Etapa următoare este realizarea de competiții sportive. Avem echipe sportive de gaming și de eSports. Campionatul Mondial de la Iași din 2023 reunește 130 de țări și 1.200 de participanți, care timp de 10 zile își vor disputa titlul la 7 sporturi. Va fi o competiție cu prezență fizică, vor veni toate țările participante. Putem arăta că România e o țară sigură și poate să găzduiască un eveniment de anvergură mondială. 

Jurnalul: Cum arată sporturile online? Sunt sănătoase? 

A.S.: E clar că în zilele noastre nu putem exclude telefonul sau tableta din viața oricărui cetățean. Întrebarea este cum îi facem pe oameni să joace responsabil și cum vedem aceste jocuri din perspectiva plusvalorii. Sunt țări care au dezvoltat jocuri pentru a învăța istoria, de exemplu, cum este cazul Poloniei. Dacă aceste jocuri sunt jucate responsabil, pot fi o oportunitate de a-ți dezvolta o carieră în acest domeniu. 

Jurnalul: Există limită de vârstă pentru participarea la competiții? De la ce vârstă sunt acceptați copiii? 

A.S. La competițiile profesionale sunt acceptați doar cei care au peste 16 ani.

Jurnalul: Cum sunt stabilite limitele responsabilității în acest domeniu? 

A.S.: În momentul de față, nu există un cadru nici la nivel european al responsabilității în cadrul jocurilor video și în acest sens am început un demers împreună cu Info Cons pentru a crea un cadru legislativ. Considerăm că beneficiarii ar trebui să știe de la ce număr de ore jocul devine o dependență, care sunt efectele adverse când joci prea mult sau ce impact are acest tip de activitate asupra mentalului. 

Jurnalul: Preocuparea ar trebui să fie legată în mod deosebit de copii. Cât ar trebui lăsat un copil să joace jocuri video fără să devină dependent? 

A.S.: Se lucrează cu un grup de specialiști pentru a stabili aceste limite. Facem aceste studii tocmai pentru că ne-am pus această problemă. Credem că părintele sau cel care cumpără aceste jocuri trebuie să știe că, dacă joacă un anumit număr de ore, îi poate crea dependență. 

Jurnalul: Ce tip de jocuri se joacă la competițiile de gaming? Sunt acceptate jocurile violente? 

A.S.: Nu sunt acceptate și suntem împotriva acestor jocuri violente. Se joacă Dota, Counterstrike, fotbal, în zona asiatică sunt multe jocuri de lupte. Mai mult, există un trend la nivel european și chiar la nivel global ca, pe lângă jocurile care se creează de la zero, să fie trecute în zona de eSports jocurile sportive clasice: baschet, rugby. Din ce în ce mai multe sporturi își creează și jocuri de gaming. În alte țări există cadru legislativ și avem echipe profesioniste. Paris Saint Germain, Barcelona, Real Madrid sunt cluburi mari care au și echipe de gaming. Avem și noi, în România, echipe de gaming și au început să apară tot mai multe în București, Cluj, Satu Mare. Este un fenomen în creștere. Campionatul mondial de la Iași este o competiție a națiunilor. Dacă în prezent cele mai multe competiții sunt organizate de o companie privată, acest campionat este la alt nivel, este o competiție între națiuni, așa cum avem la fotbal Campionatul Mondial sau Campionatul Mondial de gimnastică. 

Există Federația internațională de eSports, care e condusă chiar de un român, Vlad Marinescu. Acest for a reușit să creeze un cadru legislativ la nivel global astfel încât să avem o competiție a națiunilor. Fiecare națiune își desfășoară propria competiție internă, urmând să fie competiții regionale și cele mai bune echipe participă la campionatul mondial.

Jurnalul: Câți jucători profesioniști sunt în România?

A.S.: Nu există cadru legislativ, ca să putem vorbi despre o evidență oficială. Am lucrat la un cadru și am înaintat Guvernului și Parlamentului propuneri în acest sens. Neoficial, sunt zeci de mii de oameni care joacă în mod activ. 

Jurnalul: Cât de mare este proporția minorilor? 

A.S.: Cred că 60-70% au peste 14 ani.

Jurnalul: Cum arată portretul-robot al unui jucător?

A.S.: Ar trebui să vedem și partea bună a acestui fenomen. Datele financiare ale anului 2021 arătau o industrie de peste 200 de milioane de euro în România, iar la nivel global generează venituri de 180 de miliarde. Comunicarea publică spune că un copil riscă să se joace prea mult. Un copil se joacă și pentru că îi antrenează partea intelectuală. Anul trecut, campionatul mondial de eSports a avut loc în Israel și colegii din Africa de Sud îmi povesteau că armata lor a luat copii campioni în eSports să vadă mișcările și activitatea pe care o au, pentru a învăța împreună. În același timp, vorbim despre copii sau tineri care au început să transforme această plăcere într-un job. Cât despre portretul-robot, jucător poate fi oricine e pasionat de jocuri, de competiție. Jocul este în același timp plăcere și competiție. 

Jurnalul: Ce joburi există în această industrie a jocurilor video? 

A.S.: Designer, tester, editor creație, producție video. Mă bucur că îmi puneți întrebarea, pentru că nu e reglementată zona de eSports. Colegii mei care au echipe de eSports își angajează jucătorii pe post de șoferi sau specialiști de marketing sau comunicare, din cauza lipsei unui cadru legislativ. Mă refer la echipele competiționale. 

Jurnalul: Nu putem ignora pericolul dependenței. Cum se poate opri cineva înainte să devină dependent? 

A.S.: Tocmai din acest punct de vedere, ne-am îndreptat către Info Cons, să facem studii și să le putem oferi opiniei publice. În momentul de față, nu avem aceste date. 

Jurnalul: Ce demersuri ați făcut pentru reglementarea jocurilor video? Cât de repede am putea avea o lege? 

A.S.: Demersurile au început în 2020, în urma unei decizii a Comitetului Executiv al Federației Mondiale, prin care am fost desemnat să fac aceste demersuri în România. Am constituit un grup de lucru împreună cu actorii din industrie și o casă de avocatură. S-a lucrat la acest proiect legislativ. Am avut 3 sau 4 întâlniri la guvern, cu consilierii de stat, și chiar și o dezbatere publică la Ministerul Sportului, la începutul anului. Sper ca în următoarele luni să avem o lege, depinde de cum se mișcă Parlamentul. Ce a ținut de noi, am făcut. La summitul organizat anul trecut în București în această industrie de eSports, am anunțat că dacă am avea un cadru legislativ, s-ar putea crea aici chiar un hub de gaming și de eSports.